24,349 matches
-
și alte diferențe de repetări, număr de repetări și intervale de odihnă. Intervale de croazieră Testul de intervale de croazieră a fost conceput de Dick Bower și a cunoscut o largă acceptare, pentru că el poate fi ușor de aplicat și adaptat la înotătorii de toate vârstele și nivelele de pregătire. Prima versiune a constat din înotarea unei serii de 5x100 m, la cel mai rapid timp de plecare. Înotătorul adaugă apoi 5 secunde la acest timp de plecare, pentru a determina
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
antrenament în același mod. Scala Borg inițială a gradat intensitatea efortului de la 1 (ușor) la 20 (foarte greu). Se pare că o scală care este gradată de la 1 la 10 va servi aceluiași scop. Prin urmare, scala Borg a fost adaptată așa cum se vede în tabelul următor. Intensitatea exercițiilor și efectele probabile ale antrenamentului, corespunzătoare fiecărui număr de pe scală, sunt trecute în acest tabel. Înotătorii trebuie să se familiarizeze inițial cu senzațiile fizice și mentale, asociate înotului, la o intensitate sub
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
consecință, rezultatele obținute la banca de înot nu sunt concludente, pentru măsurarea puterii de înot. Relația este mult mai bună atunci când puterea de tracțiune se măsoară în apă. Costill, King, Thomas și Hargreaves (1985) au demonstrat acest lucru, atunci când au adaptat mecanismul de control al unei bănci biochinetice, să înregistreze puterea de tracțiune în apă. Frânghia a fost înlocuită cu un cablu de oțel. Înotătorii au legat un capăt al cablului la un ham, legat în jurul taliei înotătorului, și puteau să
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
minimă se modifică în funcție de natura efortului și gradul de antrenament al sportivului. În eforturile intense, datorită vasodilatației periferice, tensiunea diastolică scade cu 10-15mmHg, dar poate ajunge și la ton infinit. Tensiunea diferențială se mărește atunci când organismul supus la efort se adaptează bine. Când tensiunea sistolică se mărește, dar se mărește si tensiunea diastolică, arată o stare nefavorabilă, o neadaptare la efort sau o stare de oboseală, rezultată dintr-o vasoconstricție periferică, deci o irigație mai slabă la nivelul periferiei și al
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
litru de sânge, în țesuturi rămânând 80-90ml O2. Frecvența cardiacă - prezintă valori scăzute la sportivii care desfășoară antrenamente vreme îndelungată. Ea poate atinge valori de 30-40 bătăi/minut, aceasta datorită creșterii tonusului parasimpatic. În schimb în eforturi maxime se poate adapta mai bine decât inima celui neantrenat. În principiu la neantrenați, la eforturi ușoare, FC atinge 90-120 bătăi / minut, la eforturi moderate 120-140 bătăi / minut, la eforturi submaximale 150-170 bătăi / minut, iar la eforturi maximale atinge valoarea de 180- bătăi / minut
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
temporală a desfătării celești, sub forma, imperfecta, a plăcerii estetice. Pentru Poe, existentă umană este, în sine, dureroasă, iar plăcerea divină, ce poate ușura, doar momentan, această durere, nu poate veni decât de la Poet, care își dovedește astfel titlul sacru, adaptând materialele primare al artei, la capacitățile noastre limitate de cunoaștere. Obligația lui, spune Poe în "Principiul poetic", este să ne facă să simțim această frumusețe [s.n.]98. Printr-o lectură a unui bine-cunoscut pasaj din "Filozofia compoziției" pe care Claude
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
individuală detașata a vietii - "spiritualitate a vederii"58, poetul percepe o realitate sensibilă și unică, în continuă schimbare, i.e., durata, depășind percepția generica a oamenilor. Actul plăsmuirii unește această durată originară, cu dimensiunea temporală proprie creatorului. Acesta se străduiește să adapteze mijlocele de expresie de care dispune (în speță limba) pentru a le stabili determinări cât mai precise în opera ce se naște astfel. Din acest motive, actul de creație artistică nu este rodul unei imaginații aride, pentru ca, prin intermediul lui, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
plasându-ne în intuiție, pentru a merge spre inteligență, căci inteligență nu va trece niciodată în intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al libertății noastre, nu poate să se înscrie în materie direct, ci trebuie să se adapteze acesteia. Inteligență (știință) este tocmai expresia acestei adaptări 112. Invitație la călătorie "Artă unui scriitor constă, mai ales, să ne facă să uităm că folosește cuvinte." Henri Bergson Dezvoltând o sugestie din povestirea poescă "Manuscris găsit într-o sticlă"1
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ca dimensiunea creativă a educației să devină mai mult decât un ideal frumos sunt hotărâți să le elimine. Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. cultul elevului mediu orientarea educației la un nivel mediu, adeseori absolut teoretic, în loc de a adapta și a personaliza procesul de instrucție la nivelul real al elevilor; 2. exaltarea memorării și a reproducerii fidele a cunoștiințelor memorate, (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educației, în detrimentul aprecierii imaginației și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
electoratului lui Ion Iliescu s-au eliberat de temeri, fie vânzându-și bucățile de pământ, fie acceptând să reconstituie marile proprietăți și exploatări, adesea sub conducerea fostului director al fostei cooperative, care, între timp, și-a însușit utilajele de producție, adaptându-se la exigențele pieței. Teama întreținută, orchestrată de aripa extremistă, antioccidentală, naționalistă și nostalgică a epocii Ceaușescu a fost instrumentată împotriva capitaliștilor străini. Până prin 1996, circulă o formulă, repetată la nesfârșit în mediile modeste care nu beneficiaseră de pe urma schimbării: străinii
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al Societății Franceze de Drept Internațional pentru Drepturile Omului de la Strasbourg înainte de 1989. Alții, intelectuali cunoscuți, au beneficiat de burse îndelungate de specializare în RFG: cu prețul cărui acord cu serviciile de informații? Nimeni nu invocă sfârșitul comunismului, societatea se adaptează... Angajamentele pe care unii le-au făcut cu Securitatea și alte tipuri de compromis care decurgeau din aceste angajamente trebuie judecate cu prudență. Nu înseamnă că toții românii care au beneficiat de burse de studii în străinătate înainte de 1989 au
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cele două blocuri, din Est și din Vest. 1945 și Eliberarea au adus efectiv victoria adevăraților actori ai Rezistenței. 1989 a adus puterea celor cu adevărat convinși de umanismul socialist gorbaciovian, o putere pe care ei au știut să o adapteze în funcție de raporturile de forță ideologice și geopolitice rezultate din prăbușirea URSS... Franța din 1945 își propunea să încerce să-și recâștige poziția de țară puternică. România din 1989-1991 se afla în afara ariei de acțiune a puterii... Cu alte cuvinte, Franța
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în războiul din Irak, unde forțele românești sunt prezente cu fidelitate. Bucureștiul s-a asociat puternic luptei antiteroriste, ajungând să figureze pe lista alcătuită de Dick Marty pentru Consiliul Europei ca țară găzduind închisorile secrete ale CIA... România și-a adaptat politica regională aderând la "Marele Proiect Marea Neagră". Alianța cu Statele Unite securizează și onorează. Relația cu Uniunea Europeană este mai complexă. În primul rând, pentru că România este o țară europeană și se simte poate iritată de faptul că trebuie să demonstreze acest
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
un Ioan Talpeș, un Mihai E. Ionescu vor fi câțiva ani mai târziu alături de Ion Iliescu pentru integrarea României în NATO, ocupând posturi-cheie în Serviciile de Informații și în armată... Ideologi, dar foarte pragmatici, acești oameni vor ști să se adapteze, să recite lecțiile de democrație și economie de piață, să-și schimbe limbajul de lemn. Ceaușescu a îmbătrânit și nu mai sesizează minciunile curtezanilor săi. Trăiește într-o lume care se prăbușește fără să-și dea seama. Întrebări... O întrebare
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în descendența directă a discursului oficial de plenară, nu e rezultatul unei simple inerții. În ultimă instanță, tocmai absența oricărei inventivități și extraordinara banalitate a discursului i-au asigurat un electorat fidel, chiar captiv. Capacitatea lui Ion Iliescu de a adapta unui nou context stereotipurile limbii de lemn care, vreme de patru decenii, fusese limba oficială a puterii politice a generat un discurs extrem de adecvat unui electorat puțin educat, pe care această tradițională monotonie îl reconfortează, asigurându-l în subtext că
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
diferă în termenii interacțiunii lor cu alte societăți. Unele au vecini ostili; altele au vecini prietenoși. Toate aceste elemente alcătuiesc mediul total în care o societate trebuie să existe și fiecare combinație a acestor elemente forțează o societate să se adapteze la o formă particulară de existență. Astfel, ce lucrează și este funcțional pentru o societate nu trebuie să ne așteptăm să fie valabil și pentru alta. Oricum, pentru orice societate, perspectiva funcționalistă impune un argument fundamental: oricare ar fi caracteristicile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Somalia sau mai recent Zair. O societate căreia îi lipsește consensul va supraviețui cu greu ca societate. Echilibrul. Un ultim principiu al teoriei funcționaliste este acela al echilibrului. Acesta susține că o dată ce o societate a realizat forma care este bine adaptată la situația ei, atunci acea societate a ajuns la stadiul echilibrului sau balanței și va rămâne în acea condiție până este forțată să se schimbe datorită unor condiții noi. Astfel o tehnologie nouă, o schimbare a climei sau a relațiilor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
va rămâne în acea condiție până este forțată să se schimbe datorită unor condiții noi. Astfel o tehnologie nouă, o schimbare a climei sau a relațiilor cu o altă societate sunt toate condiții la care o societate trebuie să se adapteze. Când astfel de condiții se produc, schimbarea socială va avea loc: societatea trebuie să se adapteze la noua situație. Oricum, o dată ce adaptarea a fost realizată, societatea intră într-un stadiu nou al echilibrului cu mediul ei și ea nu se
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o tehnologie nouă, o schimbare a climei sau a relațiilor cu o altă societate sunt toate condiții la care o societate trebuie să se adapteze. Când astfel de condiții se produc, schimbarea socială va avea loc: societatea trebuie să se adapteze la noua situație. Oricum, o dată ce adaptarea a fost realizată, societatea intră într-un stadiu nou al echilibrului cu mediul ei și ea nu se va schimba până o nouă situație va impune o altă adaptare. În esență, tendința naturală a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
înțelepciunea colectivă și ideile lor la alți membri ai grupului și la copiii lor. Ideile și acțiunile care asigură soluții satisfăcătoare pot eventual deveni cunoștințe, credințe și obiceiuri ale grupului, pe care individul le acceptă și la care el se adaptează. Astfel, individul beneficiază de ele și este modelat de cultura societății lui; el apoi acționează și contribuie prin experiența lui personală cu noi elemente la cultura care l-a format. Într-un sens restrâns, cultura nu este materială, adică ea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Durkheim. Dar se pune următoarea întrebare: Dacă structura socială și cultura există întrucît realizează funcții fundamentale, atunci de ce sunt atât de variate de la o societate la alta? Pe scurt, funcționaliștii răspund că societăți diferite au dezvoltat structuri și culturi diferite, adaptate la mediile lor variate de existență. Apoi, structura socială și cultura sunt văzute ca fiind în armonie una cu cealaltă și fiecare adaptată la mediul sistemului social. Trăsăturile mediului. Ce înțelegem prin mediul societății? Conceptul include vasta realitate la care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o societate la alta? Pe scurt, funcționaliștii răspund că societăți diferite au dezvoltat structuri și culturi diferite, adaptate la mediile lor variate de existență. Apoi, structura socială și cultura sunt văzute ca fiind în armonie una cu cealaltă și fiecare adaptată la mediul sistemului social. Trăsăturile mediului. Ce înțelegem prin mediul societății? Conceptul include vasta realitate la care societatea trebuie să se adapteze. Există mediul fizic care include clima, solul, plantele și animalele, prezența sau absența cursurilor de apă. Există mediul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de existență. Apoi, structura socială și cultura sunt văzute ca fiind în armonie una cu cealaltă și fiecare adaptată la mediul sistemului social. Trăsăturile mediului. Ce înțelegem prin mediul societății? Conceptul include vasta realitate la care societatea trebuie să se adapteze. Există mediul fizic care include clima, solul, plantele și animalele, prezența sau absența cursurilor de apă. Există mediul social care înglobează oricare alte societăți cu care o societate trebuie să interacționeze. În sfârșit, există mediul tehnologic care este definit de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Există mediul social care înglobează oricare alte societăți cu care o societate trebuie să interacționeze. În sfârșit, există mediul tehnologic care este definit de nivelul tehnic disponibil pentru societate. Toate acestea reprezintă realități la care o societate trebuie să se adapteze și interacțiunea cu ele definesc condițiile cărora societatea trebuie să le răspundă. Este evident că o societate care trăiește într-un climat rece și umed va avea nevoi diferite pentru adăpost și îmbrăcăminte cât și moduri diferite de obținere și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aer condiționat etc.) față de cum ar fi putut fi dacă era o societate primitivă fără mijloace tehnologice de control a temperaturii. Prin urmare, există combinația mediilor fizic, social și tehnologic care definesc mediul total la care societatea trebuie să se adapteze. Funcționaliștii văd structura socială și cultura ca reflectând adaptarea la acest mediu total și cred că acest lucru justifică diversitatea pe care o manifestă cultura și structura socială de la un loc la altul și în timp. 4.4.2. Varietatea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]