23,490 matches
-
jumătatea secolului al XIX-lea, în Moldova, stadiul manufacturier al industriei a fost foarte slab reprezentat. În genere, în Moldova, dezvoltarea industriei în acea epocă întâmpina numeroase dificultăți. În condițiile crizei generale a sistemului feudal, a lipsei brațelor de muncă calificate, a îngustimii pieții interne, a lipsei de credit, a stării nesatisfăcătoare a căilor și mai ales a mijloacelor de comunicație, în condițiile conservării suzeranității turcești, care favoriza concurența străină, a favoritismului deșănțat pe care-l practicau domnitorii prin acordarea așa-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ramura industriei textile au funcționat vremelnic, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, două manufacturi de postav. Ele însă au eșuat, fără a fi pregătit un contingent de specialiști sau lucrători calificați. Au dispărut după câțiva ani de funcționare vremelnică fără urmă. Până în anii 1853-1854, când Mihail Kogălniceau înființa fabrica sa de postav, nu găsim nici o manufactură textilă. Această situație ne permite să tragem concluzia că și în domeniul industriei textile, după
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au eșuat, s-a trecut direct de la producția micului atelier la producția de fabrică. Lipsa unui stadiu manufacturier dezvoltat în industria Moldovei a avut o înrâurire defavorabilă asupra introducerii mașinismului, deoarece manufactura la noi n-a format brațe de muncă calificate, tehnicieni, și n-a creat unele premise necesare utilizării mașinilor. 3. Dezvoltarea mașinismului După cum se știe, K. Marx a precizat că ceea ce caracterizează mașina, ceea ce o deosebește de unealta meșteșugărească nu este nici forța motrice care o pune în mișcare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În felul acesta, moara s-a transformat dintr-un simplu mecanism într-o instalație industrială complexă, într-o adevărată mașină. O dată cu aceasta a crescut nu numai productivitatea morii, ci și numărul lucrătorilor utilizați, devenind absolut necesară, totodată, folosirea unor oameni calificați, a unor mecanici. În Moldova, o țară unde agricultura avea în ansamblul economiei o însemnătate covârșitoare, introducerea morii acționată prin forța aburilor, în condițiile creșterii producției de mărfuri, s-a produs înaintea introducerii mașinilor în celelalte ramuri economice. Inițiativa a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tehnicienilor și a muncitorilor. Dificultatea consta în lipsa unor brațe de muncă calificate în acest domeniu, lipsă determinată de inexistența în istoria industriei moldovene a unui stadiu manufacturier dezvoltat, în care să se fi pregătit, prin utilizarea sporadică a mașinilor, lucrători calificați. Din această cauză, M. Kogălniceanu a fost nevoit să aducă din străinătate, o dată cu mașinile, și oamenii care să le mânuiască. Problema angajării unui număr suficient de lucrători calificați a fost una din chestiunile care, se pare, n-a fost integral
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în care să se fi pregătit, prin utilizarea sporadică a mașinilor, lucrători calificați. Din această cauză, M. Kogălniceanu a fost nevoit să aducă din străinătate, o dată cu mașinile, și oamenii care să le mânuiască. Problema angajării unui număr suficient de lucrători calificați a fost una din chestiunile care, se pare, n-a fost integral rezolvată multă vreme. În 1855, la fabrică nu se puseseră în funcțiune scaunele mecanice „din greutatea de a căpăta buni mecanici”, iar capacitatea de producție a întreprinderii era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de șapte luni. Datorită poziției sale politice, Mihail Kogălniceanu a fost „șicanat de căimăcămie în treburile fabricii”. El a avut de luptat cu „industria similară engleză și austriacă, cărora piața Principatelor le era larg și binevoitor deschisă”, cu lipsa lucrătorilor calificați, cu neîncrederea publicului, cu lipsa de credit, având „să plătească an după an dobânzi uzurare” grele. În aceste împrejurări, fabrica făcea față foarte anevoios comenzilor. De cele mai multe ori angajamentele contractate de M. Kogălniceanu nu au fost respectate, din care cauză
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avem și despre forța de muncă utilizată la fabrica lui Bühl. Cert este că numărul lucrătorilor pământeni era limitat la necesitățile muncii auxiliare, nu atât din cauza lipsei mâinii de lucru libere, cât din pricina lipsei forței de muncă cât de cât calificată și instruită. Istoria dezvoltării industriei noastre n-a cunoscut după cum am văzut un stadiu manufacturier dezvoltat. De aceea, trecerea la cel de-al treilea stadiu al dezvoltării industriei a avut loc în condițiile unei acute crize a forței de muncă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și instruită. Istoria dezvoltării industriei noastre n-a cunoscut după cum am văzut un stadiu manufacturier dezvoltat. De aceea, trecerea la cel de-al treilea stadiu al dezvoltării industriei a avut loc în condițiile unei acute crize a forței de muncă calificate. La fabrica lui Bühl, unde scărmănatul, torsul, țesutul lânii, precum și „bătutul” produsului finit se executau mecanic, conducerea procesului de producție, ca și îngrijirea mașinilor, nu puteau fi încredințate decât unui personal care își însușise cunoștințele tehnice necesare. Acest personal, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lânii, precum și „bătutul” produsului finit se executau mecanic, conducerea procesului de producție, ca și îngrijirea mașinilor, nu puteau fi încredințate decât unui personal care își însușise cunoștințele tehnice necesare. Acest personal, la început, când lucrătorii autohtoni erau încă insuficient de calificați, nu putea fi recrutat decât din străinătate. La noi, astfel de muncitori au fost aduși din Prusia. Dar, arată M. Kogălniceanu, lucrătorii străini au fost angajați „cu grele cheltuieli, fiindcă fiecare din aceștia numai pentru adusul său nu mă ține
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cheltuieli, recurgând la „smomirea” lucrătorilor și meșterilor angajați la fabrica lui M. Kogălniceanu. Ed. Bühl s-a folosit deasemenea mijloace pentru a-și completa numărul de muncitori trebuincioși, fiind constrânși să adopte astfel de procedee din cauza crizei brațelor de muncă calificate. În aceste condiții, fabrica lui Bühl și-a continuat activitatea. Într-un raport al ispravnicului ținutului Neamț din 4 august 1855 către Departamentul din lăuntru se arăta că fabrica lui Bühl confecționa aceleași postavuri ca și cea a lui M.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în care se afla acea instalație mecanică în prima fază a funcționării ei ni se par tertipurile de care a uzat D. Cantacuzino pentru a o vinde lui Lascăr Bogdan. Știm doar cu preciziune că la acea fabrică lucrau muncitori calificați străini. În 1855, proprietarul ei arăta că „toți fabricanții și alți lucrători la această fabrică [sînt] oameni străini, aduși de peste hotar cu grele cheltuieli”. În octombrie 1856, agenția consulară austriacă din Iași cerea isprăvniciei Bacău să extrădeze „9 fabricanți austrieci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mecanizare totală, ci de una parțială. De altfel munca manuală a continuat să fie utilizată la prima linie tehnologică. La instalarea fabricii, o contribuție importantă a avut C. Mihalic de Hodocin. Funcționarea ei însă era lăsată pe mâna unor lucrători calificați străini - 9 „fabricanți” din Würtemberg, la care s-au adăugat și lucrători localnici recrutați din orașe și din satele vecine, care au fost scutiți de bir. Deasemenea, întâlnim printre muncitori și 22 calfe „tineri moldoveni”. Numărul lucrătorilor a mers descrescând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
muncă în industrie o constituia satul, din care emigrau către orașe numeroșii țărani deposedați de loturile de pământ sau ruinați. Un element caracteristic în ceea ce privește proveniența lucrătorilor din industria moldovenească îl constituia prezența unui număr destul de mare de specialiști și lucrători calificați străini. Fenomenul este firesc dacă îl raportăm la condițiile nefavorabile în care s-a dezvoltat industria în Principatele Române și care au făcut ca unele domenii meșteșugărești de primă însemnătate (metalurgia) și manufactura să nu atingă un nivel de creștere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la condițiile nefavorabile în care s-a dezvoltat industria în Principatele Române și care au făcut ca unele domenii meșteșugărești de primă însemnătate (metalurgia) și manufactura să nu atingă un nivel de creștere suficient de înalt pentru a forma cadre calificate de care avea să aibă atâta nevoie industria mecanică născândă. Din această cauză, marea majoritate a lucrătorilor calificați era adusă de peste hotare, îndeosebi din statele germane și Imperiul Habsburgic. M. Kogălniceanu spunea în 1855 că a angajat pentru fabrica sa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domenii meșteșugărești de primă însemnătate (metalurgia) și manufactura să nu atingă un nivel de creștere suficient de înalt pentru a forma cadre calificate de care avea să aibă atâta nevoie industria mecanică născândă. Din această cauză, marea majoritate a lucrătorilor calificați era adusă de peste hotare, îndeosebi din statele germane și Imperiul Habsburgic. M. Kogălniceanu spunea în 1855 că a angajat pentru fabrica sa de postav lucrători din străinătate: „mai mulți oameni, maiștri, contramaiștri, calfe, țesători, torcători, apretori, pioari etc. ...”, toți aduși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
străini, aduși „cu grele cheltuieli”, iar la fabrica de conserve a lui Goldner lucra în 1853 un număr de 20 de măcelari englezi. La toate celelalte instalații mecanice, inclusiv velnițele, maiștrii, cel puțin, erau aproape cu toții străini. Dacă angajarea lucrătorilor calificați străini a avut urmări pozitive în privința pregătirii și a specializării cadrelor indigene, în schimb ea a ridicat simțitor cheltuielile prilejuite de înființarea și apoi funcționarea întreprinderilor. Deasemenea, este de presupus că stabilirea în Moldova, fie și vremelnic, a acelor lucrători
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avut loc în condițiile menținerii relațiilor de producție feudale, a suzeranității turcești și a lipsei unui stadiu manufacturier dezvoltat, industria de fabrică în acea fază n-a putut fi asigurată cu un echipament tehnic superior, cu cadrele necesare de oameni calificați, cu lucrători liberi în număr suficient, cu o largă piață de desfacere, cu capital și n-a fost ocrotită printr-o politică economică protecționistă. În aceste împrejurări mașinile nu puteau fi construite în țară, ci erau importate. Merită totuși să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-și făcea loc în economia țării în luptă cu numeroasele piedici și greutăți interne și externe. În raport direct proporțional cu înzestrarea și echipamentul tehnic al industriei se afla numărul și pregătirea specialiștilor și a muncitorilor. Inginerii, tehnicienii și lucrătorii calificați erau aduși din străinătate „cu grele cheltuieli”; la ei se adaugă lucrătorii indigeni, care erau și cei mai numeroși. Exceptând fabrica lui Kogălniceanu și cea a lui Foulcquier, care aveau, fiecare în parte, peste 100 de lucrători salariați, majoritatea instalațiilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru a atrage investitorii . Analiza principiilor privind guvernanța corporativă ne mai permite să realizăm că acestea reprezintă o încercare de a-i determina pe managerii de vârf să se achite de propriile obligații într-o manieră cât mai corectă și calificată, astfel încât să protejeze obiectivele factorilor interesați din cadrul organizațiilor. Factorii interesați, interni sau externi, vor avea cu siguranță cerințe și așteptări diferite, uneori chiar conflictuale, de la organizație. De asemenea, diferiții factori interesați pot pune o anumită presiune pe organizație în scopul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
companiei în raporturi contractuale cu terțe părți. În mod clar, se constată creșterea continuă a cerințelor comitetului de audit cu privire la supravegherea responsabilităților în cadrul organizației, care tinde să devină o adevărată provocare. Comitetele de audit trebuie să urmărească încadrarea cu membri calificați, independenți, responsabili, și să mențină legături puternice și linii de comunicație cu managementul, auditorii interni și auditorii externi pentru a oferi Consiliului de administrație acea asigurare suplimentară pe care o așteaptă cu privire la caracterul adecvat și eficacitatea contabilității, raportării financiare și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
controlat de sistemul nervos involuntar. Fie că este vorba de panică sau neliniști vagi, se declanșează reacția de tip luptă sau fugi. Alarma este dată, dar într-un grad mai mic. De asemenea, anxietatea vă ajută să efectuați orice activitate calificată. Dacă sînteți complet relaxat cînd dați un examen, jucați un joc, rezolvați un conflict între copiii dumneavoastră sau discutați o problemă cu rudele prin alianță, nu veți face tot ce vă stă în putință. Pentru a face ceva într-adevăr
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
probei cu martori / 218 VII .5. Mărturisirea / 218 VII.5.1. Noțiune și caractere juridice / 218 VII.5.2. Felurile mărturisirii / 220 VII.5.2.1. Mărturia judiciară și extrajudiciară / 220 VII.5.2.2. Mărturisirea expresă și tacită, simplă, calificată și complexă / 221 VII.5.3. Indivizibilitatea mărturisirii / 222 VII.5.4. Forța probantă / 223 VII.5.5. Interogatoriul / 224 VII.6. Prezumțiile / 225 VII.6.1. Noțiune și caractere juridice / 225 VII.6.2. Clasificare prezumțiilor / 227 VII.6
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
condiții: să existe, să fie licită, să fie morală (art. 1236). Dacă în reglementarea anterioară neîntrunirea celor trei condiții atrăgea nulitatea absolută, în viziunea noului Cod civil lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepția cazului în care contractul a fost greșit calificat și poate produce alte efecte juridice (art. 1238). Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască (art. 1238 al
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
motiva pentru ce o ia în considerare sau o înlătură 483. Aprecierea trebuie să fie logic fondată și nu abstractă, în concordanță și cu celelalte probe existente în cauza respectivă 484. VII.5.2.2. Mărturisirea expresă și tacită, simplă, calificată și complexă Dintr-un alt punct de vedere, acela al modului de exprimare, mărturisirea poate fi: expresă și tacită, iar după structură trebuie să distingem între: mărturisirea simplă, calificată și complexă. Mărturisirea simplă (fără rezerve) este recunoașterea pretenției reclamantului făcută
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]