22,426 matches
-
la Roma! Gazeta de duminică (catolică), ce apare mai târziu (1913) la București, nu a trecut prin cenzura cancelariei episcopale; editorul însă (parohul catedralei, preotul Carol Auner), a garantat pentru ortodoxia ei"340. La 23 decembrie 1911, arhiepiscopul Netzhammer a convocat la propria reședință din strada Esculap nr. 7 un grup de 7 colaboratori, printre care: preotul Carol Auner parohul catedralei "Sf. Iosif", preotul Lucius Fetz secretarul episcopului Netzhammer în perioada 1905-1924, profesorii Ioan Vanca, Hildebrand Frollo și Iosif Frollo, precum și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presei catolice 810. III.1.1. Congresul presei catolice Principalul organizator al primei ediții a Congresului general al presei catolice, din anul 1930, a fost Oficiul Internațional al Ziariștilor Catolici, ce a emis o circulară prin care acest eveniment era convocat la Bruxelles, cu ocazia centenarului independenței naționale a Belgiei 811. Au fost trimise adrese de Secretariatul de stat al Sanctității Sale Papa Pius al XI către toate nunțiaturile și diecezele din întreaga lume, prin care se sublinia importanța acestei reuniuni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vedere, o bună cooperare între episcopii romano și greco-catolici din România în privința înființării cotidianului Albina în capitala țării, realitatea a fost diferită. Nu s-a reușit o colaborare utilă și fructuoasă până nu a intervenit nunțiul apostolic, ce i-a convocat pe toți episcopii; sub puterea autorității sale, a impus materializarea acestui proiect, dorit de Sfântul Părinte: "În data de 25 mai 1921, Excelența Sa Monsenior Nunzio Marmaggi prezida în palatul nostru din str. Esculap o conferință în care se discuta chestiunea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dădea de înțeles că îi va scrie Sfântul Părinte în cazul în care ar fi primit un refuz"937. Proiectul a fost pus așadar în aplicare din dorința expresă a Papei și prin implicarea directă a nunțiului apostolic, care a convocat o întâlnire cu toți episcopii și a hotărât, prin puterea autorității sale, înființarea cotidianului Albina; încă de la început au existat mai multe discuții între uniți și catolicii de rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au dus la încetarea sa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în data de 11.06.2012, ora 00.14). 103 Gaudium et spes, Lumen gentium etc. 104 P. Cebollada, Del Genesis a Internet. Documentos del magisterio sobre las comunicaciones sociales, BAC, Madrid, 2005, p. 4. 105 Papa Paul III a convocat Conciliul de la Trento (1545), încheiat de Pius IV (1563), care a venit cu câteva soluții pentru a pune capăt confuziei doctrinare referitoare la tipărituri. "Cenzura" exista deja în acea vreme, și nu era specifică exclusiv Bisericii, de vreme ce în toate monarhiile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Maria Mastai-Ferretti (născut la 13 mai 1792, Senigallia, Italia decedat la 7 februarie 1878, Roma) a fost Papă timp de 31 de ani din 16 iunie 1846 până la moartea sa. A fost cel mai lung pontificat din istoria Bisericii. A convocat Conciliul Vatican I în 1869, care a declarat dogma infailibilității papale. Papa Pius IX a definit și conceptul Neprihănitei Zămisliri a Feciorei Maria, care înseamnă că Maria a fost concepută în afara păcatului primordial. A fost beatificat (declarat fericit). Din punct
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
hedonismul, inerția și nepăsarea Occidentului față de tragedia Estului, imploră grația dumnezeiască în Psalmii revelator intitulați „psalmi românești”, evocă teroarea roșie și întreține din depărtare focul vindicativ și justițiar, lansând chemări la răscoală și așteptând ceasul mântuirii. Întru realizarea acesteia, poetul convoacă figuri emblematice ale eroismului și jertfei naționale: Mihai Viteazul, Horia și Cloșca, Avram Iancu, Andrei Mureșanu și, la tot pasul, pe anonimii Ioni, pe Pătru Opincă, iobagii, minerii, haiducii. Vechi poeme sunt rescrise în lumina noilor realități: într-un nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
se înființează Garda de Fier C) Partidul Comunist Român este trecut în afara legii a) ABC b) BCA c) CAB d) CBA 30) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) se înființează universitatea din Iași B) Cuza convoacă la București primul guvern unic C) apare un partid țărănesc condus de un învățător Ion Mihalache a) ABC b) BCA c) CAB d) CBA Testul nr. 8 Constituțiile Românie 1) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Afirmația
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Principele Transilvaniei era investit cu largi prerogative; Dieta Transilvaniei se convoca doar o dată pe an. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
funcții publice. În domeniul legislativ tot lui i se acordau importante prerogative: pregătea legile, inclusiv bugetul, pe care le supunea dezbaterii Adunării și, după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le promulga sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni, la nevoie putând să o prelungească. Avea dreptul de a convoca Adunarea În sesiune extraordinară și chiar să o dizolve, cu condiția Întrunirii uneia noi ca rezultat al alegerilor
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și, după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le promulga sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni, la nevoie putând să o prelungească. Avea dreptul de a convoca Adunarea În sesiune extraordinară și chiar să o dizolve, cu condiția Întrunirii uneia noi ca rezultat al alegerilor Într-un termen de trei luni. Tot domnitorul desemna o parte din membrii Comisiei Centrale de la Focșani, către care putea trimite propuneri
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Stat, care avea menirea de a pregăti proiectele de legi solicitate de domnitor și a le susține În Parlament În numele acestuia. În fine, până În momentul când cele două Camere, rezultate din alegeri efectuate În conformitate cu noua lege electorală, urmau a fi convocate, domnitorul putea emite decrete, adică putea legifera <ref id="13"> 13 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 245-247; Dumitru Ivănescu, op. cit., p. 162-165.</ref>. Este cazul să precizăm că atribuțiile sporite ale domnitorului, chiar dacă au schimbat echilibrul constituțional dintre puterile statului
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
asupra problemelor spinoase ale culturii și economiei naționale, a valorilor ocultate ale trecutului, a necesității reflectării adevărului ca normă etică fundamentală a scriitorului. Congresele au avut loc în 1954, 1958, 1965, 1971, 1976, 1981 și 1986. Începând din 1987 se convoacă adunări generale. Congresul al III-lea, care a pus în discuție revenirea la grafia latină și starea limbii române, și Adunarea generală din 1987, când s-a încercat restructurarea Uniunii, au fost considerate „turbulente” și contravenind spiritului ideologic oficial. Reuniunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
relevanța în comunicarea scriitorilor cu cititorii din epocă și de miza prozelor în discuție. Cercetătorul creionează astfel poetica prozei antejunimiste, a cărei trăsătură principală - din perspectiva comunicării - este hiperdeterminarea textuală, altfel spus, comunicativitatea excesivă. Demonstrația are un fundament teoretic solid, convocând o bibliografie dominată de nume importante ale naratologiei, teoriei comunicării și semioticii. SCRIERI: În livada de cremene, București, 1981; Comediile lui I. L. Caragiale, București, 1996; Caragiale, firește, București, 1999; Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
unica soluție. Orice hotărâre implică o răspundere ontologică: care anume variantă a lui „a fi“ este mai bună, mai adevărată, mai frumoasă? Cel ce hotărăște trebuie să judece în spațiul posibilului, în cele din urmă să adjudece și astfel să convoace ființa spre real. Cu fiecare hotărâre i se răpește ființei bogăția posibilului și i se dăruiește sărăcia realului: de acum înainte asta și numai asta va fi, din multele care ar fi putut fi. Dar lui a fi în sens
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
administrat lotul finitudinii mele, de felul în care mi-am onorat proiectele și mi-am realizat posibilitățile? Mi-am folosit oare toate posibilitățile și tot potențialul meu de libertate? Am devenit „cel mai liber“? - În acest caz, când eu mă convoc pe mine pentru a răspunde în privința mea, riscul este neîmplinirea, eșecul vieții mele, iar pedeapsa pe care o suport este căderea într-o maladie de destin: lenea, impostura, ratarea, bovarismul etc. Dezonoarea, desconsiderarea nu vin din partea altora, ci din partea mea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ei? Am știut că răspunderea supremă, folosindu-mi libertatea, nu o am nici față de alții, nici față de mine, ci față de cel care mi-a dat libertatea? M-am pătruns, folosind-o, de duhul ei? - În acest caz, când Dumnezeu mă convoacă pentru a răspunde în privința lui ca sursă a libertății mele, riscul nu mai este nici dezonoarea, nici neîmplinirea, ci damnarea, iar pedeapsa pe care mi-o atrag, pentru vina de a nu fi recunoscut în mine esența divină a libertății
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ruptura de Cuza. Cuza era obsedat de chestiunea evreiască. Oricine îl contrazicea în această privință era considerat de Cuza drept agent al evreilor 34. Drept urmare, A. C. Cuza, C. Sumuleanu și Ion Zelea Codreanu, nucleul inflexibil al antisemitismului din cadrul partidului, au convocat un Congres la Iași, la 9 aprilie 1920. În ciuda solidarității prietenilor lui Iorga, congresul l-a exclus din Partidul Naționalist Democrat 35. Deoarece Iorga nu-și dezvoltase propriul Partid Naționalist Democrat, Cuza și adepții lui au fondat Partidul Naționalist Democrat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care profesorul Iorga coresponda și cu care colaborase îndeaproape în timpul luptei împotriva ungurilor. Cuza și tînărul Moța au plecat la Budapesta în septembrie 1925 ca să participe la Congresul Internațional AntiSemit, pe care rasistul ungur Gyula Gömbös și T. Eckhardt îl convocaseră în capitala Ungariei. Ținînd seama de relațiile ungaroromâne, participarea la acest congres al românilor (chiar dacă sfidînd sistemul liberal al lui Brătianu) pare să frizeze trădarea și este atît de greu de crezut pentru autorul cărții de față încît acesta a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a încheiat cu achitarea acuzatului 208. Un tînăr ofițer din Forțele Aeriene Române, colonelul Teodorescu a fost și el arestat pentru că avusese contacte cu prințul Carol. Lovitura de grație i-a fost dată sistemului liberal de imensa adunare populară convocată la Alba Iulia de Maniu și Mihalache în mai 1928. Sute de mii de oameni au participat la această mare întrunire politică antiliberală. Iorga nu a acceptat să participe 209, refuzul său datorîndu-se animozității crescînde dintre el și Maniu, ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
va ajunge niciodată la Londra sau la New York, dar sînt convins că nu va ajunge acolo prin intermediul României"80. În februarie 1932, Iorga a organizat ca prim-ministru sărbătorirea împlinirii a două sute de ani de la nașterea lui George Washington. A convocat un public numeros la Ateneu, unde, de față fiind ambasadorul Statelor Unite, l-a omagiat pe "generalul cetățean", prezentîndu-l pe George Washington drept un exemplu demn de urmat de orice tînăr român 81. Iorga a luat permanent poziție împotriva legalizării jocurilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mașini acoperite de praf și noroi, pline cu germani basarabeni cu dare de mînă a sosit la București. Consulul german al Chișinăului și Cernăuțiului îi avertizase să plece cît timp o mai puteau face. În cursul după-amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroană. Aici a aflat că Stalin primise de la Hitler undă verde în privința ultimei sale obligații contractuale inclusă în pactul dintre ei, Basarabia și nu numai atît9. Ultimatumul sovietic era concis și lipsit de echivoc, reclamînd transferarea teritoriului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ideea de bază a politicii noastre actuale față de Ungaria și România este să menținem în stare de incandescență două bare de fier și să le modelăm după interesele Germaniei și conform evoluției evenimentelor"20. Doamna Liliana își amintea că fuseseră convocate două Consilii de Coroană succesive, care au deliberat asupra acceptării planului de împărțire a naziștilor. Iorga a participat la primul, în cadrul căruia s-a decis totul (acceptarea Dictatului de la Viena). De dragul etichetei, regele a convocat un al doilea Consiliu de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Liliana își amintea că fuseseră convocate două Consilii de Coroană succesive, care au deliberat asupra acceptării planului de împărțire a naziștilor. Iorga a participat la primul, în cadrul căruia s-a decis totul (acceptarea Dictatului de la Viena). De dragul etichetei, regele a convocat un al doilea Consiliu de Coroană. A fost trimis un tren special după Iorga, care se odihnea la Băile Herculane. A fost adus și Dinu Brătianu; mulți dintre cei prezenți la acest al doilea Consiliu de Coroană nu făceau parte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a replicat Sima. Ceea ce Antonescu nu era dispus să facă46. Totuși, aceste două zile sîngeroase par să fi constituit punctul de cotitură al atitudinii lui Antonescu față de Legiune. Repulsia sa față de anarhia legionară începea să se cristalizeze. El i-a convocat pe cîțiva dintre ofițerii lui superiori de încredere și, după cum își amintea Amiralul Măcelaru, le-a spus că va nimici Legiunea de îndată ce acest lucru va fi posibil 47. Așa cum își amintea Barbu, interpretul-șef al lui Antonescu, după aceste crime
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]