22,441 matches
-
Moscova, cu mult înainte de a se isca agitația pricinuită de China. Progresele Tratativelor de Reducere a Armelor Strategice au constituit un impuls și pentru alte negocieri, mai ales cele privind vînzarea de cereale Uniunii Sovietice. În 1972, Uniunea Sovietică se confrunta cu pierderi dezastruoase în privința cerealelor, fapt pe care Occidentul nu-l cunoștea. Era imperios necesar pentru Moscova să achiziționeze o mare cantitate de cereale, pentru a evita foametea. În aprilie, secretarul Agriculturii, Earl Butz, a condus o delegație la Moscova
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numai în privința sporirii emigrării, dar și a preocupării lui pentru drepturile omului. Pe 17 iunie, la două zile după deschiderea lucrărilor Conferinței de la Belgrad, România și Ungaria au dat publicității un comunicat comun. Cele două țări recunoșteau că fiecare se confruntă cu o problemă legată de minorități și consimțeau să o rezolve aplicînd normele adoptate de Națiunile Unite 1881. Creșterea emigrării și acordul cu Ungaria nu i-au putut convinge pe toți membrii Congresului că Ceaușescu intenționa să îmbunătățească practicile legate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Kremlinul cu ocazia celei de-a 60-a aniversare a Revoluției Bolșevice 1906. Grupul de Politică Economică, Aggrey și Drepturile Omului Între timp, la Washington, Administrația Carter încerca să pună la punct politica economică externă, o problemă cu care se confrunta fiecare președinte în parte. Sosit la Washington, Carter a preluat Consiliul pentru Politică Economică Internă, însă comitetul său de tranziție hotărîse deja să înființeze un nou grup economic de coordonare, Grupul de Politică Economică, GPE. Această organizație și-a început
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
115 țări. Christopher a sesizat o schimbare "dramatică" a modului în care Administrația trata acum drepturile omului. Diplomații discutau "față în față" despre problemele legate de drepturile omului, cum ar fi soarta prizonierilor politici, guvernele fiind astfel forțate să se confrunte cu acestea, fără a le mai "ignora cu comoditate", cum făcuseră administrațiile precedente 1982. Deși Christopher s-a axat mai ales pe țările ce beneficiau de ajutor străin sau de sprijin pentru securitate, el s-a oprit și asupra situației
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
problemelor umanitare și a celor legate de emigrare 2058. Problema datoriilor externe ale României În ziua următoare, Ceaușescu a luat cuvîntul în fața Comitetului Central al PCR, criticîndu-i pe membrii acestuia pentru numeroasele "neajunsuri și rămîneri în urmă" cu care se confrunta economia românească 2059. Restructurarea economică preconizată în 1978, care prevedea instituirea unui nou mecanism economic, nu fusese realizată. Noul sistem încuraja întreprinderile să-și asume o mai mare responsabilitate privind producția și să devină profitabile. Beneficiile aveau să fie împărțite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din 1977 și vremii nefavorabile din 1980 și 1981. Și pentru a agrava și mai mult problema, Bucureștiul exporta cea mai mare parte a producției de alimente, pentru a-și compensa deficitul înregistrat în comerțul exterior. Ca urmare, țara se confrunta cu o criză alimentară, mai ales în zonele urbane. Articolele de presă relatau revolte sporadice, datorate crizei de produse proaspete de pe piață 2112. Politica economică a României a contribuit, de asemenea, la declinul economiei naționale. Bucureștiul căuta cu înverșunare să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pînă la șase luni2133. Cu două săptămîni mai tîrziu, FMI a recunoscut în mod oficial restanțele României și a anulat restul plăților prevăzute de acordul stand-by, încheiat în iunie 2134. Deși Ceaușescu nu voia să admită că economia românească se confruntă cu probleme fundamentale, la sfîrșitul lunii noiembrie, a demis doi membri ai Comitetului Central. El i-a învinuit pe Virgil Trofin și Vasili Ogîrlaci de crizele de cărbune, acuzîndu-i că ar fi falsificat indicii de producție și că ar fi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a comerțului bilateral, cu un excedent și mai mare pentru România 2172. Guvernul avertizase comunitatea oamenilor de afaceri că urmează să se înregistreze un declin al comerțului Est-Vest. Țările est-europene trebuiau să-și reducă datoriile în valută forte și se confruntau cu rezerve insuficiente de energie și cu o producție agricolă în continuă scădere. Concurența din ce în ce mai strînsă cu Japonia și Europa Occidentală a redus și mai mult piața pentru exporturile americane 2173. Pentru a-și reduce datoriile externe, între anii 1980
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au revărsat mînia asupra Uniunii Sovietice, pastorul John Butosi, episcop al Conferinței Sinodului Calvinist al Bisericii Unite a lui Cristos, din Bridgeport, Connecticut, a atras atenția asupra discriminării maghiarilor din Transilvania. Majoritatea ungurilor erau ori catolici ori protestanți și se confruntau, în România, cu patru probleme: "povara de a fi unguri într-un stat român, de a nu fi comuniști într-un stat comunist, de a fi protestanți sau romano-catolici într-un mediu ortodox și creștini evangheliști în cadrul unei Biserici aflate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mare față de alegători și erau mai provinciali în gîndire 2590. Tocmai de aceea, Senatul se lăsa mai greu antrenat în schimbări de anvergură. Demagogia neîntreruptă a lui Ceaușescu i-a determinat, însă, și pe cei mai inofensivi senatori să se confrunte cu situația drepturilor omului din România. Ca urmare, Congresul a schimbat regulile. În 1974, criteriul Jackson-Vanik era emigrarea. În 1987, condițiile se refereau la drepturile omului, libertate religioasă și egalitatea minorităților. Ceaușescu nu a fost principala cauză a acestei schimbări
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai bun, fără durere. Datorită ei, puteți să simțiți din nou vigoarea tinereții și să vă trăiți viața din plin - de fapt, dreptul nostru încă de la naștere. Dacă veți avea această carte la îndemână de fiecare dată când vă veți confrunta cu probleme de sănătate, veți putea beneficia din plin de ea. Valoarea fluxului benefic de energietc "Valoarea fluxului benefic de energie" În cărțile vechi de medicină era prezentată o teorie conform căreia sănătatea depinde de echilibrul și de menținerea stării
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
după cum v-a sfătuit doctorul Riley. Dați naturii o șansă. CAPITOLUL 17tc " CAPITOLUL 17" Reflexologia tratează anemiatc "Reflexologia trateaz\ anemia" Anemia apare atunci când celulele nu primesc destul oxigen și când în sânge există un deficit de fier. Persoanele anemice se confruntă cu stări de slăbiciune, oboseală, amețeli, au unghiile și gingiile palide și respiră cu greutate chiar dacă nu au făcut efort fizic. Splina acționează ca un depozit de fier. Dacă nu este remediată la timp, anemia poate cauza probleme serioase de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
românii au rezistat întru ortodoxie. Aceasta era situația în momentul în care Transilvania a fost asimilată în Imperiul Habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea. În mozaicul confesional al spațiului transilvănean, catolicismul religia de stat a imperiului aproape că dispăruse. Confruntându-se cu obstinația nobilimii maghiare și a celorlalte națiuni recunoscute de a-și conserva privilegiile feudale și autonomia puterii regionale, curtea vieneză a jucat cartea religioasă, încercând să corecteze raporturile de forță prin atragerea românilor ortodocși la catolicism. Pe fondul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al imperiului, mult mai ușor de apărat. Însă, chiar dacă legiunile militare au fost retrase la sud de Dunăre, "tot colonii, plugarii și alții, carii începuse economiia și lucrul cel de casă, acolo au rămas" (Micu, 1995, p. 42). Nici chiar confruntați cu valurile de popoare "barbare" care năvăleau furibund în cascade interminabile în Dacia romană nu avea să îi miște pe coloniștii aduși de Traian care s-au înrădăcinat în pământul dacic: "colonii romani [...] pururea au rămas în Dachiia" (Micu, 1995
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pasaje învățate pe de rost de prin scripturi și catehisme, reușeau să își impresioneze părinții analfabeți cu "răpăiala lor în latină ca un fonograf, fără să înțeleagă un cuvânt din ce spuneau" (ibidem). Acestea fiind condițiile generale cu care se confrunta învățământul francez în perioada celui de-al Doilea Imperiu (1852-1870), nu avem niciun motiv să presupunem că lucrurile erau mai îmbucurătoare în Țările Române. Aspirațiile educaționale revendicate ca principii revoluționare ale programului pașoptist își vor găsi totuși concretizarea, în Principatele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că proiectul modernizator început la 1864, acela de a dezvolta un sistem public de învățământ de masă, a fost în cele din urmă definitivat. Rezultatele s-au văzut și pe planul alfabetizării generale a societății românești, care în interbelic se confrunta încă cu o rată uriașă a analfabetismului. Înainte de Unirea din 1918, situația se prezenta astfel: în Vechiul Regat rata analfabetismului se ridica la 43 la sută, în Ardeal la 40 la sută, în Bucovina la 60 la sută, iar în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tismăneanu nu își propune să angajeze trecutul comunist într-un proces reflexiv de analiză critică cu scopul de a înțelege realitatea trecutului (adică a ceea ce poate primi numele de "perlaborare clioanalitică"), ci urmărește o finalitate strict condamnatorie. Trecutul comunist este confruntat și răfuit doar pentru a fi pus la zid și condamnat ca "ilegitim și criminal". În acest fel, Raportul Tismăneanu nu reflectă atât o "politică a regretului" cât mai curând o "politică a revanșei" (Rusu, 2013a). La fel ca și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Rusu, 2013a). La fel ca și în cazul Raportului Wiesel, Raportul Tismăneanu a fost urmat de introducerea unui curs opțional intitulat " O istorie a comunismului din România" destinat liceenilor, desfășurat pe baza manualului cu același nume (Dobrincu et al., 2008). Confruntându-și fățiș propriul trecut prin cele două Rapoarte, societatea românească s-a înscris în corul "statelor părerii de rău" care și-au exersat deja retorica regretului sub imperativul moral al noii etici europene a memoriei. Schimbarea de paradigmă în gestionarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structurată pe trei planuri: i) individualism liberal, în virtutea căruia sunt promovate noțiunile axiologice de demnitate a persoanei, autonomie rațională și realizare a sinelui; ii) angajament comunitarian, întemeiat în valoarea ce prescrie implicarea civică în adresarea problemelor sociale cu care se confruntă comunitățile de apartenență și relevanță afectivă a cetățeanului înțeles ca agent moral; iii) preocupare ecologică planetară, valoare ce îl transformă pe până mai ieri subiectul exclusiv al statului român într-un "cetățean cosmopolit" care are drept cadru de referință societatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de palat) antrenează un proces de "reglare a conturilor cu trecutul" care ia uneori chipul formal al "justiției tranziționale". Noțiunea de justiție tranzițională desemnează ansamblul de practici, judiciare cât și non-judiciare, prin care societățile ieșite dintr-un regim politic își confruntă trecutul, luându-l în colimatorul juridic, moral, istoric și interpretativ al ordinii socio-politice prezente. O definiție orientativă este avansată de J. Elster (2004), despre care trebuie spus că a folosit, sinonimic, termenul de "justiție retrospectivă": "Justiția tranzițională este alcătuită din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și criminal, trebuia să marcheze ruperea societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare, Raportul își propunea să taie legăturile cu trecutul în calea consacrării democratice. Doar că populația românească continuă să fie legată de trecutul comunist prin foarte puternice punți atitudinale, exprimate sub forma nostalgiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reglare a conturilor între prezent și trecut.Societățile posttotalitare, fie că e vorba de Germania postbelică intrată în procesul de de- nazificare, fie de statele ieșite din comunism, odată desprinse de chingile totalitare, sunt puse în situația de a-și confrunta moștenirea trecutului. Reglarea conturilor cu trecutul pare a fi o etapă necesară în vederea eliberării de greutatea istoriei care "apasă ca un coșmar asupra minții celor vii" (Marx și Engels, 1960, p. 119) [1852] și prin aceasta, în vederea pășirii spre un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe care îl pune ("nimeni nu este fără de vină"), Jaspers (p. 16) diferențiază totuși între tipuri diferite de vinovăție, fiecare dintre acestea având propriile instanțe de judecată și consecințe. Într-o perioadă post-apocaliptică a societății germane, în care supraviețuitorii se confruntau cu provocări practice extrem de presante, Karl Jaspers a fost conștiința morală a poporului german, care, filosofând printre ruine, a militat pentru "purificarea sufletului german" prin acceptarea vinovăției. Nu trebuie uitat că impactul celor 12 ani de Național-Socialism asupra "sufletului german
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei postbelice. După cum arată și datele prelevate din diverse sondaje realizate în anii '40 și '50, germanii nu erau dispuși încă să își confrunte trecutul și să își asume "vinovăția politică" (cu atât mai puțin pe cea morală) despre care a discutat Jaspers. Evitarea confruntării trecutului nazist a continuat să fie prelungită ca politică oficială a memoriei și cu sprijin (indirect) american. În contextul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de consolidarea RFG în blocul occidental, pe măsură ce URSS urmărea să creeze Republica Democrată Germană ca o colonie sovietică. Pe acest fundal geopolitic, SUA au promovat în RFG o "lectură exonerantă și minimalizantă" a trecutului nazist (Cioflâncă, 2007). Reticența de a confrunta trecutul a fost alimentată și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a națiunii demoralizate de efectele dezastruoase ale războiului. Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice a trecutului s-a datorat și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]