23,803 matches
-
hogea? Biserica abia deschisese ochii către lumină că „Vinit-au în primblare împărăția (sultanul) de la Țuțora în Ieși și s-au scoborît pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în cîmpu, supt saivan, de la deal de tîrgul boilor. Și Duca-vodă merge cu toți boierii pre gios pe lîngă împărăție. Și s-au tinsu cîteva bucăți de atlazuri și de tăfți de îmbe părțile de uliță, pe unde merge împărăția. Iară dac-au discălecat împăratul supt
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Nicolae Iorga. Inaugurarea operei s-a făcut în anul de grație 1911, cu mare solemnitate. N-a lipsit nici Regele Carol I, care se afla la Iași cu ocazia Jubileului Universității ieșene. Minunea cea mare a venit însă când deasupra Dealului Cetățuii s-a auzit huruit de motor și o pasăre măiastră dădea târcoale dealului... Era un avion la manșa căruia se afla Aurel Vlaicu, care, decolând de la Breazu, a făcut „mai multe virajuri în jurul dealului cu Mănăstirea Cetățuia în admirația
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
solemnitate. N-a lipsit nici Regele Carol I, care se afla la Iași cu ocazia Jubileului Universității ieșene. Minunea cea mare a venit însă când deasupra Dealului Cetățuii s-a auzit huruit de motor și o pasăre măiastră dădea târcoale dealului... Era un avion la manșa căruia se afla Aurel Vlaicu, care, decolând de la Breazu, a făcut „mai multe virajuri în jurul dealului cu Mănăstirea Cetățuia în admirația învățaților și a mulțimii poporului”. Cred că îți imaginezi cum femeile bătrâne își făceau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a venit însă când deasupra Dealului Cetățuii s-a auzit huruit de motor și o pasăre măiastră dădea târcoale dealului... Era un avion la manșa căruia se afla Aurel Vlaicu, care, decolând de la Breazu, a făcut „mai multe virajuri în jurul dealului cu Mănăstirea Cetățuia în admirația învățaților și a mulțimii poporului”. Cred că îți imaginezi cum femeile bătrâne își făceau câte o cruce adâncă rostind în șoaptă: „Iracan di mini! Uiti cum sî țâni agațat di ceri! Minuni dumnezăiascî nu alta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Moldova! Acum parcă capătă și mai mare drag de vii. Așa se face că la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Vlasie și femeia lui „o falce de vie făr-de doaădzeci de prăjini ce iaste la Cetățuie, în țarina din deal”. Probabil că dălcăușii lui vodă au pornit la cumpărat vii cu traista plină de parale și cine mai știe? Poate și cu ceva amenințări... fiindcă în aceeași zi : 27 martie 1666 (7174) „Preotul Neculai, și preuteasa mea Mărica, și frate-mieu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
traista plină de parale și cine mai știe? Poate și cu ceva amenințări... fiindcă în aceeași zi : 27 martie 1666 (7174) „Preotul Neculai, și preuteasa mea Mărica, și frate-mieu, Lupul... am vîndut... doî fălci de vie de la Cetățuie în țarina dealului și altă vie, tînără, cu cramă și cu tot vinitul... măriei sale domnu nostru Ducăi vodă”. Vodă nu cumpăra așa te miri ce și oriunde, ci în Dealul Cetățuii și măcar o falce de vie. Și cum spuneai, dălcăușii domnești erau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și frate-mieu, Lupul... am vîndut... doî fălci de vie de la Cetățuie în țarina dealului și altă vie, tînără, cu cramă și cu tot vinitul... măriei sale domnu nostru Ducăi vodă”. Vodă nu cumpăra așa te miri ce și oriunde, ci în Dealul Cetățuii și măcar o falce de vie. Și cum spuneai, dălcăușii domnești erau ieșiți la „vânătoare”, fiindcă tot la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Ionașco „Căpățână vătavul și Chera femeia” lui „doă fălci... care vii sîntu în Cetățuie”. Până
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
doă fălci... care vii sîntu în Cetățuie”. Până aici cumpărătorii trimiși de vodă și-au făcut doar mâna, vere. Asta se vede din cele opt zapise întocmite în aceeași zi: 28 martie 1666 (7174). Prima vie, de o falce, din Dealul Cetățuii o cumpără vodă de la Necula și soția sa Ștefania. Următoarea vie cumpărată, de o falce și zece prăjini, este de la Vasile Capezan și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vie. Nastasia Buzoaia vinde cincizeci și două de prăjini. Și ultimul din acea zi este Costachie și Axinia, nevasta lui, care vând lui Duca vodă cincizeci de prăjini de vie. Ai remarcat cred că toate aceste vii se găseau în Dealul Cetățuii? Nici nu încape îndoială, dar uite ce spune sfinția sa Misail, egumenul mănăstirii Bârnova, la 9 iulie 1666 (7174): „Scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru cum am făcut noi, de a noastră bunăvoie, tocmală cu măriia sa
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
adevărat zapis al nostru cum am făcut noi, de a noastră bunăvoie, tocmală cu măriia sa domnu nostru Duca vodă și schimbu cu nește vii ce am avut noi la Cetățuie, trei fălci de vie ce sîntu în țarina din deal... Domnu nostru, Duca vodă, ne-au dat alte trei fălci de vie în valea Ierimiei”. Măi, măi! Nici usturoi n-a mâncat vodă, nici gura nu-i pute! Uite că așa deodată le-a venit călugărilor de la Bârnova chef să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
le-a venit călugărilor de la Bârnova chef să facă schimb de vii cu vodă! Asta s-o creadă doar sfinția sa Misail egumenul. Tot slujitorii domnești știu adevărul... Apoi Duca vodă, dacă nu era mazilit în 1666, cumpăra toate viile din dealul Cetățuii. Nu-i duce grija, dragule. Își scoate pârleala îndată ce revine la domnie. În anul următor revenirii la tronul Moldovei, cumpără numai într-o singură zi, 26 martie 1669 (7177), nici mai mult nici mai puțin decât zece fălci trei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pățit Măriuța, soția lui Ion Gherghel, fost vornicel în satul Socola. La moartea soțului ei, a rămas datoare cu 150 de lei lui Ioniță Chira, logofăt, care primise ca gaj pentru împrumut cinci pogoane și o fârtă de vie în Dealul Cetățuii, cu livadă îngrădită, două căzi, patru poloboace, două ciubere și o călcătoare. Norocul bietei femei a fost că a obținut un preț bun (450 lei) chiar de la Ioniță Chira. Așa a scăpat de datorii Măriuța „femeie săracă și îndatorită
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu apă curată și,... urcau în „călcătoare”... Acolo, dă-i dans, vere!... Și nu se dădeau bătuți, până ce, și ultima bobiță nu era zdrobită!... Cred că n-ai să mă crezi lăudăros dacă am să-ți spun că umblând pe dealurile albastre ale Iașilor am dat peste oameni care încă mai păstrază documente vechi originale. Mai zilele trecute am citit „Diata Mariei Palade”, întocmită la 12 aprilie 1791. Apoi am dat peste numele unui loc pe care îl știam din documentele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit la 1857. Nu ai terminat cu „Diata” Mariei Palade. Ce spune în „Diată”? Pe ea o chema Maria Pălade Bostangioglu și printre altele în diată spune că viile de pe Dealul Nebunei le lasă fiului ei, Costache Sturza, „că, nevrîndu Dumnezău ca să-mi de copii, din păcatele mele, am luat pe Costachi dreptu fecior și clironom (moștenitor), că toată viața, cît oi trăi, să-mi poarte de grijă, cum și după
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lua și tu chiar așa. Am șuguit și eu, vere. Dacă-i numai o șagă, atunci ia-o după mine, pe urmele unei conducte pentru apă, făcută din olane - când, nu se știe - care pleca din sudul-estul Cetățuii, urma creasta dealului și se oprea deasupra mănăstirii Hlincea. De unde până unde ai aflat tu de conducta din olane? Cine caută găsește... Ce căutai pe aici, mă rog matale, vere? Căutam... istoria, dragule. Și ai găsit-o? Cu vârf și îndesat. Numai că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
acuma în hoinăreala asta, că altfel... Și bine ai făcut, dragule. Ca să nu zici că sunt zgârcit peste măsură, am să-ți spun câte ceva despre mănăstirea Zotei (Hlincea), care parcă încearcă să-și ridice capul ca să poată vedea peste crestele dealurilor care o înconjoară... Am să ascult ca un „școler” cuminte, vere. Istoria consemnează că Maria, fiica voievodului Petru Șchiopu, împreună cu soțul său, Zottu Tzigara, originar din Ianina (Grecia), fost spătar și mare vistiernic, au ridicat sfântul lăcaș în 1574, pe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la pace, fiindcă pe lângă cele 60 de fălci de vie au primit și sate, și moșii, și pădure și poslușnici... Acum, înainte de a muri prin inaniție, spune-mi de ce conducta din olane descoperită de tine se oprea sus pe creasta dealului, deasupra mănăstirii Hlincea? Mă tem că nu ți-oi putea răspunde corect. Poate că aici aveau un bazin unde adunau apa, veneau sfințiile lor și luau cât le trebuia, sau poate că au tras-o prin olane jos la mănăstire, unde
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-l ia vântul. Numai să nu auzi ce muzică îmi cântă stomacul, că te sperii! Ca să nu am nevoie de vreun descântec de sperietură, hai s-o pornim spre casă, până nu-i prea târziu. Urcăm poteca ce taie pieziș dealul pieptiș din spatele mănăstirii Hlincea. Sus ne oprim să răsuflăm. Privim în jos spre mănăstire și o întâmplare îmi vine în minte: Imaginează-ți acum, dragă ieșene, o hoardă de cazaci zaporojeni conduși de hatmanul Timuș galopând pe aici, veniți ca să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
diminmeața, vere! Bună să fie! Da’ nu văd creanga de dud... Eu am luat-o drept o încercare de a șugui, dar cum văd tu ai spus-o serios. Păi cum să șuguiesc, dragule, când sus la mănăstirea Galata din Deal gângăniile ne așteaptă cu gurle căscate? Știi că m-ai luat cam tare? Întâi cu frunzele de dud și acum cu Galata din Deal. Un bob zăbavă, dragule. O să le luăm pe rând, dar picioarele să „lucre”, că altfel Ulița
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tu ai spus-o serios. Păi cum să șuguiesc, dragule, când sus la mănăstirea Galata din Deal gângăniile ne așteaptă cu gurle căscate? Știi că m-ai luat cam tare? Întâi cu frunzele de dud și acum cu Galata din Deal. Un bob zăbavă, dragule. O să le luăm pe rând, dar picioarele să „lucre”, că altfel Ulița asta a Urcușului n-o urcăm în veci! Cum îi numele uliții așa îi și dealul. Șade proțăpit în calea noastră ca un perete
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
frunzele de dud și acum cu Galata din Deal. Un bob zăbavă, dragule. O să le luăm pe rând, dar picioarele să „lucre”, că altfel Ulița asta a Urcușului n-o urcăm în veci! Cum îi numele uliții așa îi și dealul. Șade proțăpit în calea noastră ca un perete! Până sus îți dai duhul! Asta nu te scutește să-mi lămurești povestea frunzelor de dud. Întâi aș spune - așa, ca pentru încălzire - că aici pe aproape se aflau bordeiele a trei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a trei nevoiași de vreme ce bariera s-a numit Trei Calici. Apoi trebuie să știi că Petru Șchiopu voievod, în prima sa domnie (1574-1579), a zidit mănăstirea Galata din Vale, care s-a aflat cam pe aici pe undeva... Dar din pricină că dealul a cam luat-o din loc, bisrica s-a dărâmat. Și atunci, când a ridicat Galata din Deal? Să-l ascultăm pe Grigore Ureche, care, în Letopisețul Țării Moldovei, spune: „Într-acestaș an (1582) dacă s-au așăzat Pătru (Șchiopu) vodă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în prima sa domnie (1574-1579), a zidit mănăstirea Galata din Vale, care s-a aflat cam pe aici pe undeva... Dar din pricină că dealul a cam luat-o din loc, bisrica s-a dărâmat. Și atunci, când a ridicat Galata din Deal? Să-l ascultăm pe Grigore Ureche, care, în Letopisețul Țării Moldovei, spune: „Într-acestaș an (1582) dacă s-au așăzat Pătru (Șchiopu) vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, care o zidisă întăi, mănăstirea Galata din vale
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dacă s-au așăzat Pătru (Șchiopu) vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, care o zidisă întăi, mănăstirea Galata din vale, care apoi să răsipisă, ci cu toată nevoința au silit și... au zidit Galata în deal, care trăiește și pînă azi”. Dar... Apoi tu, vere, mereu ai câte un „dar”. Ia spune-mi ce ar mai fi de zis despre mănăstirea Galata din Deal? Până în 1591, când este scos din scaun, Petru Șchiopu voievod a înzestrat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
răsipisă, ci cu toată nevoința au silit și... au zidit Galata în deal, care trăiește și pînă azi”. Dar... Apoi tu, vere, mereu ai câte un „dar”. Ia spune-mi ce ar mai fi de zis despre mănăstirea Galata din Deal? Până în 1591, când este scos din scaun, Petru Șchiopu voievod a înzestrat mănăstirea cu tot ce trebuie - atât biserica cât și pe călugări - dar când Radu Mihnea (1616-1618) vine la domnie și odată cu el vine și Maria, fiica lui Petru
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]