24,467 matches
-
clasă distinctă „ proletariatul forestier”, iar cei care au rezistat atacurilor comercianților forestieri s-au ocupat în continuare de agricultură, în special de creșterea animalelor, formând clasa țărănimii 11. Apariția comercianților a determinat constituirea unei noi clase a burgheziei, care va pătrunde adânc în industria forestieră. Apariția burgheziei aduce după sine o nouă pătură socială, cea a funcționarilor care devine destul de numeroasă în localitate. Dintre clasele și păturile sociale care s-au creat în localitate la sfârșitul secolului al XIX-lea și
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Carpații, înaintând pe linia de demarcație fixată pe culoarul Mureșului si a tihutei. Deplasările forțelor române peste munți în Transilvania s-a efectuat în condiții meteo deosebit de grele: viscol, ger, drumuri dificile, posibilități reduse de transport. Primele formațiuni care au pătruns în Transilvania au fost cele de cercetași, în seara zilei de 14 decembrie, grosul armatei urmând după o zi. Mulți locuitori ai satului s-au jertfit în timpul luptelor ce au avut loc în defileul Mureșului, dar și pe alte fronturi
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Prin participarea lor cu trupe în oastea lui Iancu de Hunedoara în luptele împotriva repetatelor invazii otomane (1420,1438 și 1442), ei devin foarte cunoscuți și importanți, primind ca recompensă proprietăți asupra a o mulțime de sate, iar cu timpul pătrund în nobilimea maghiară. De asemenea toți acești conducători locali fideli ocupanților, evoluează spre maghiarizare, de exemplu familia Cândeștilor devine Kenderfy în castelul de la Sântămaria Orlea, prezenți până în secolul XX, până la unirea din 1918. Spre sfârșitul secolului al XV-lea cetatea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mixte sau numai din cânepă. Lenjeria de corp „poalele" era constituită din țesături de bumbac cu cânepă sau numai de cânepă, la fel și pentru cămașă de corp folosită în cursul iarnii. Mai târziu (primele decenii a secolului XX ) au pătruns din comerț cămăși confecționate numai din ,jolj”-bumbac. Peste poale și cămașe (partea de jos) purtau rochie largă colorată (după portul unguresc), iar mai târziu la tinere au apărut și ,laibăre” (veste) din mătase. Aceste laibăre, în trecut, erau confecționate
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
visul ei de secole, „Unirea tuturor românilor într-un mănunchi”, a intrat în luptă de partea aliaților luptându-se cu puterile centrale pentru recăpătarea Ardealului. La 15 August 1916, Regele Ferdinand I ordonă mobilizarea generală a armatei române, care și pătrunde în Ardeal prin diferite puncte trecând hotarele Carpaților și respingând armata ungară. A doua zi, germanii au oprit atacul de la Verdun asupra francezilor, și s-au îndreptat conduși de cei doi mari generali, Ludendorff și Mackenzen, către România să o
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
unde au primit solia regelui Macedoniei, Filip al V-lea, care le-a promis ținutul locuit de dardani dacă îi sprijină în lupta împotriva romanilor. Astfel, în 179 i.en., Clondicus, conducătorul bastarnilor, a condus o expediție. Între timp, aceștia pătrund în Moldova de azi. Strabon menționează în lucrarea să trei neamuri bastarnice: peucinii (situați pe teritoriul României de azi), atmonii și sidonii. Se desfășoară două lupte cu regele dacilor, Oroles, conform lui Trogus Pompeius. Bastarnii s-au inflitrat și în
Bastarni () [Corola-website/Science/300735_a_302064]
-
en., participând la luptele pentru portul Chalcedon, unde ar fi murit 20 000 de soldați. În 61 i.en., au sprijinit locuitorii Histriei în lupta împotriva guvernatorului Macedoniei, Antonious Hybrida. Între 29-28 i.en., bastarnii, conduși de regele Deldo, au pătruns în Moesia. În bătălia de pe răul Cebros sunt înfrânți de M. Licinius Crassus și aliatul lui, Rholes, conform lui Cassius Dio. Aceștia au participat la războaiele daco-romane, căci apar figurati pe Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi. Țară
Bastarni () [Corola-website/Science/300735_a_302064]
-
sînt publicate și mai ales publicabile. Cititorii sînt atrași ca un magnet de lectura jurnalelor personalităților, la baza mecanismului psihologic al cititorilor de jurnale stînd un anumit tersitism, un comportament de paparazzi, o mentalitate de voyeur, o dorință de a pătrunde în budoarul unei persoane de geniu politic, literar sau istoric. Ca observație generală, cei care scriu un jurnal sunt de obicei și cititori ai jurnalelor altor scriitori. Cu toate acestea, mai mult de 16.000 de jurnale au fost publicate
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
în ianuarie 1919, trupele rusești bolșevizate care se retrăgeau în dezordine de pe front, dezertând în masă, la care s-au raliat unii locuitori ucraineni ai regiunii care doreau să se înființeze un stat ucrainean, precum și anarhiștii lui Nestor Mahno, au pătruns în Hotin și au ocupat orașul timp de câteva săptămâni. Literatura ucraineană denumește aceste evenimente Răscoala de la Hotin și pune accentul pe dorința locuitorilor ucraineni de a înființa aici un stat ucrainean, spunând că răscoala a fost exploatată de unii
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
Termenul provine din francezul "athlétisme". Datorită studenților români care studiau în Germania, Franța și Austria, atletismul pătrunde în România ca sport la sfârșitul secolului XIX. Se organizează concursuri pentru elevi și adulți, se înființează societăți („Societatea română de alergări pe jos”), apar cărți („ul” - 1875, „Exerciții atletice” -1879). În 1912 este fondată Federația Română de (F.R.A
Atletism () [Corola-website/Science/300777_a_302106]
-
care fragmentează conul se numesc barrancos (în insulele Azore). Interfluviile de formă triunghiulară care urcă în pantă crescândă spre vârful conului sunt numite planeze. În partea superioară, după o evoluție îndelungată ele se transformă în creste. Prin eroziune regresivă barrancosurile pătrund în interiorul craterului și drenează lacul. Dirijarea rețelei convergente din interiorul craterului, către un nivel de bază exterior, coborât, intensifică eroziunea, fapt ce duce la lărgirea craterului și la transformarea lui într-o caldeira de eroziune. Accentuarea generală a eroziunii duce
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
estul Queslandului (Australia). Țărmul submers se caracterizează printr-un atac puternic al apei marine asupra falezei, datorită transgresiunii provocate de eustatismul pozitiv. Faleza se retrage destul de repede, platforma de abraziune căpătând extinderi tot mai mari. În înaintarea sa, apa mării pătrunde foarte adânc pe văi, iar țărmul capătă contururi dintre cele mai festonate. Înaintarea mării pe continent nu se face la infinit, ea se oprește o dată cu încetarea cauzei ce a produs-o, sau atunci când linia de țărm a atins un lanț
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
câmpii înclinate sunt dominate de versanți puternic înclinați. Racordarea cu partea abruptă se poate face fie printr-o scurtă secțiune concavă - taluz de grohotiș, fie printr-o ruptură netă de pantă numită "knik". La ieșirea uedurilor din regiunile înalte, glacisul pătrunde în interiorul acestora sub forma unor golfuri conice (conuri de eroziune). În schimb, spre aval glacisul trece pe nesimțite într-o câmpie de acumulare ("playa" sau "bajada") ce se suprapune în general depresiunilor endoreice. La modelarea glacisurilor de eroziune iau parte
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de liant (nisipuri micacee, feldspatice). În ultimul caz, ele pot fi modelate de șiroire, alunecări superficiale. Dacă nisipul nu conține liant el este afectat de creeping sau spulberat de vânt. Apele din precipitațiile atmosferice se infiltrează repede în masa nisipurilor, pătrunzând până la stratele de roci impermeabile. De aceea modelarea reliefului se face într-o măsură mică prin intermediul apelor curgătoare. Aspectele cele mai variate și tipice ale reliefului nisipos se întâlnesc în regiunile cu climat arid și semiarid, și în special în cadrul
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
apei și se subîmpart în: izbucuri și estavele. - izbucurile au la baza principiul sifonajului. În golurile carstice se acumulează apă până la un anumit nivel (de evacuare); de la acesta izvorul prezintă scurgere până când apa atinge nivelul de oprire, în golul carstic pătrunzând aer; se întâlnesc la Călugări (lângă Vașcău), Bujor (Munții Apuseni) și Bigar (Munții Banatului). - estavelele funcționează alternativ ca ponor (când apa este puțină, apele de suprafață se scurg prin fisuri în subteran) și ca izbuc, când apa este multă și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
în Peloponez și Argolida (Grecia); prezența lor schimbă culoarea și compoziția apei și produc bolboroseli; - morile de mare sunt tipice pentru țărmul dalmatic, în insule din Marea Egee. Apele dulci, ascendente, utilizând liniile de fisurare, antrenează și pe cele marine care pătrund aici pe principiul atracției în goluri, și amestecate ies la zi, sau ceva sub nivelul mării, sub forma de vârtejuri de mare presiune, ca ape salmastre. Pe suprafața terenurilor calcaroase, îndeosebi atunci când sunt lipsite de o cuvertură de sol și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
curte exterioară. Pentru a evita apropierea dușmanilor de zidurile cetății, Ștefan cel Mare a dispus săparea unui șanț de apărare mult mai adânc și mai larg decât cel anterior, în partea de nord și nord-est a fortului. În cetate se pătrundea printr-un pod de acces arcuit cu o parte fixă și o alta mobilă, sprijinit pe 11 piloni de piatră de formă prismatică. Partea mobilă se afla pe porțiunea de pod dintre ultimul pilon și zidul bastionului și se putea
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
anul 1686, armata poloneză condusă de regele Ioan al III-lea Sobieski a invadat Moldova, distrugând și jefuind peste tot în drumul lor. La întoarcere, un grup de polonezi și de cazaci s-au abătut pe la Cetatea Neamț, reușind să pătrundă acolo printr-un vicleșug. După cum atestă mai multe surse, cazacii au adus-o aici pe domnița Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu și văduva lui Timuș Hmelnițki, care se afla la moșia sa din Preutești. Tâlharii au vrut ca domnița să
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Porții. Dorind să elibereze țara de turci, unii boieri printre care și stolnicul Vasile Ceaurul, un nepot de-al fostului domn Gheorghe Ștefan, a cerut ajutorul austriecilor. Un corp expediționar austriac, condus de francezul François (Ferentz) Ernaut de Lorena, a pătruns în Moldova pe la Cașin, instalându-se în mănăstirile fortificate din Moldova și în Cetatea Neamțului. Apoi, trupele austriece conduse de căpitanul Ferentz, însoțite și de moldovenii nemulțumiți sub conducerea sulgerului Gheorghieș Velicico din Câmpulung au pornit spre Iași. În lupta
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
cât și ca umplutură a zidurilor), din piatra de carieră (folosită la arcade, pervazuri, piloni și contraforți) și rocă de gresie verzuie. Între cetate și restul platoului se află un șanț de apărare (pe latura de nord). În cetate se pătrundea pe o poartă ("poarta mușatină") aflată pe la mijlocul zidului nordic. Fortul mușatin are forma unui patrulater cu laturi inegale; latura de nord are 38,50 m, latura de sud 37,50 m, latura de est 47 m și latura de vest
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Acest zid a încadrat o curte exterioară. Pentru a evita apropierea dușmanilor de zidurile cetății și amplasarea de bombarde în apropiere, Ștefan cel Mare a tăiat legătura dinspre coama dealului, de la nord, printr-un șanț de apărare. În cetate se pătrundea printr-un pod de acces arcuit cu o parte fixă și o alta mobilă, sprijinit pe 11 piloni de piatră de formă prismatică cu o înălțime de circa 8 m. Partea mobilă se afla pe porțiunea de pod dintre ultimul
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
a mutat-o în Oradea, adevărat că în 1111 este amintită încă episcopia din Biharia, dar cu doi ani mai târziu izvoarele vorbesc deja de episcopia din Oradea. În 1068 prin strâmtoarea Bârgăului, în 1091 prin cea a Branului au pătruns în Ardeal cunii, de fapt popoare migratoare de limbă turcă, apoi trecând prin cheia Meseșului au ars aproape complet a Nyírséget, Zona Ierului și Biharia. Cetatea Biharia în urma acestor lovituri și-a pierdut importanța. Regele Sfântul Ladislau, în jurul mănăstirii pe
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
aparținând de raionul Aleșd, regiunea Crișana. Bazinul Borod este una din prelungirile estice ale bazinului Panonian și este orientat VNV-ESE. În decursul evoluției paleogeografice, după faza orogenică laramică, zona muntoasă a munților Apuseni a rămas continuu exondată, marea neogenă a pătruns numai în cuprinsul zonelor depresionare care s-au format majoritatea prin prăbușirea unor compartimente cuprinse între falii, depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste scufundări și unele slabe ondulații sinclinale ale depozitelor neogene care le umpleau. În consecință , formațiunile geologice care
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
anul 1531 în stăpânirea abației mai erau 7 sate: Sâniob, Cenaloș, Ciuhoi, Sârsig și Sâmiclăuș (Sânnicolau de Munte) în apropierea mănăstirii și Piscolt respectiv Ecseg la depărtare. Domnia paulinilor în ținuturile noastre n-a dăinuit prea mult. Contele Telegdy Miklós pătrunde în mănăstire cu câțiva soldați în anul 1556, ucide 7 călugări paulini și ia abația în stăpânire în numele Bisericii Reformate. Cetatea Sâniobului a fost pomenită în documente abia în anul 1475 ca și cetate a abației. Nu sunt date concrete
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
întâmplătoare, care atestă prezența celților în acest areal geografic. Celții făceau parte din marea familie a popoarelor indo-europene. Ei au migrat masiv din nordul Europei, în Balcani in secolul al IV-lea î.d.H. În jurul anilor 335 î.d.Hr. pătrund în Câmpia Tisei și podișul Transilvaniei. De exemplu, în peștera Mișidului din Bălnaca s-au descoperit piese celtice care se păstrează la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca. În această peșteră s-a mai găsit un mormânt al unei căpetenii cu un
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]