23,734 matches
-
Fata îi zâmbi, fericită, și înălță palma spre el, parcă ar fi vrut să-i arate ceva. Rămase acolo, lipit de stâncă, ascultînd-o, încercînd la răstimpuri s-o liniștească și s-o încurajeze prin câteva expresii familiare în sanskrită, până ce sosi ambulanța și camioneta cu polițiști. Au reușit să miște stânca săpând o pantă sub muchea dinspre șosea. După un ceas, fata izbuti să iasă cu ajutorul unei scări de frânghie. Dând cu ochii de polițiști și văzând camioneta, începu să strige
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
taina pe care mi-a cerut s-o păstrez nu avea nici o legătură cu povestirea dumitale. Nu se putea împiedica să nu-l privească lung, cercetător, și să nu adauge, în șoaptă, mai mult pentru el: - Curios, foarte curios!... Abia sosiseră în București, și Generăleasa ceruse să-l vadă. - Tu ești Ieronim, băiatul lui Thanase și al Marinei? - Oui, grande-mere!... Pardon, grande tante! - Cu mine vorbești românește, îl întrerupse. Și nu-mi spui nici grande-mere, nici grande-tante. Îmi spui, ca toată lumea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sînt acum morți. Butoiașul de whisky se dusese deja de multe luni și ginul galben l-am terminat În mai, 1938. Acum nu prea ai de ce să te mai duci pe-acolo, și bănuiesc că dacă Luis Delgado ar fi sosit mai tîrziu la Madrid, ar fi ocolit locul Ăla și n-ar fi avut parte de necazuri. Dar În noiembrie 1937, cînd a sosit el În Madrid, mai era Încă gin galben și apă tonică. Dar parcă totuși nu ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ai de ce să te mai duci pe-acolo, și bănuiesc că dacă Luis Delgado ar fi sosit mai tîrziu la Madrid, ar fi ocolit locul Ăla și n-ar fi avut parte de necazuri. Dar În noiembrie 1937, cînd a sosit el În Madrid, mai era Încă gin galben și apă tonică. Dar parcă totuși nu ți-ai risca viața pentru așa ceva, așa că n-o fi vrut decît să bea ceva În barul nostru. Cunoscîndu-l pe el și știind și localul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
adăpostul pentru bărci - nu se mai vedeau decît promontoriul, trei ciori care mergeau pe nisip, un buștean putrezit și acoperit pe jumătate cu nisip, iar În față se desfășura lacul. Întîi am auzit trenul și avia apoi l-am văzut sosind - la Început era curbat și părea foarte mic, grăbit și decupat În mai multe secțiuni. Parcă se mișca odată cu dealurile și apoi dealurile se dădeau În spate, ca și copacii pe lîngă care trecea. Motorul aruncă o trîmbă de abur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ieși din estaminet și Întrebă dacă poate să ia o bicicletă. — Pe a mea mi-au luat-o azi-dimineață. — Da, ia una. — Da’ de alealalte două ce zici? — Du-te de-aici și nu te apropia de drum pînĂ nu sosește coloana. PĂi voi sînteți coloana. — Nu, din păcate nu sîntem. BĂiatul se urcă pe bicicletă și se-ndreptă spre estaminet. Eu mă-ntorsei la fermă, cu soarele de vară bătÎndu-mi În cap, ca să aștept patrula. Nu-mi imaginam ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-i cum arată, Împrăștiați pe dealul Ăla. — Voi nu sînteți oameni, spuse Johnny. SÎnteți femei. SĂ nu mai faci confuzia asta vreodată. — Și iată-l și pe omu’ cu casca de oțel, spuse celălalt uitîndu-se pe fereastră. Și iată-l sosind cu multă demnitate. PĂcat că n-am o bombă ca să-i fac o surpriză neașteptată. CÎnd intră Autoritatea cu chipiu’ de oțel, noi strîngeam camerele și restul echipamentului. — Soolut, spuse. Ați filmat bine? Elizabeth, sînt cu o mașină - te conduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ghenar în dzece, gioi, unde eram cu puțintei boiarinași de curte și cu copiii din casă, și din boierii cei mari... Și așea bătîndu-ne noi cu dînșii, am ieșit pînă la mănăstire la Cetățuia. Într-acea ună vreme ne-au sosit și o samă de tătari într-agiutoriu... biruindu-i, precum s-au vădzut, că și Franțoz căpitanul au cădzut la mîna noastră... pornindu-ne cu tătarii ca să le spargem și cuibul din Cetatea Neamțului”. Dar tătarul tot tătar rămâne, fiindcă spune
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Dzic atunce să fie strigat și hogea în clopotniță la Sfete Neculaiu, ș-au stat beserica pecetluită pîn-la vinirea cu domnia lui Antonie-vodă (Ruset, 1675). Atunci turcii porniseră împotriva rușilor. Întocmai. Dar să-l ascultăm pe Ion Neculce: „Cînd au sosit la Nistru, era podul gata peste Nistru,... Și trecînd împărăția, iar Duca-vodă sta la capul podului, di cie parte de Nistru, aștepta pentru slujba să-l îmbrace cu caftan. Iar împăratul, avînd pe dînsul măraz și gîndu să-l mazilească
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nenea Jănel o făcut ochii mari, întrebându-se: „De unde știe colonelul că eu și cu Liuba ne avem dragi?”... N-o spus nimic, însă. S-o ridicat în picioare și o plecat capul ca vita la tăiere...Până la urmă o sosit și ziua plecării din spital a lui nenea Jănel. In dimineața aceea s-o bărbierit, s-o îmbrăcat și, ca și cum ar fi pășit spre spânzurătoare, s-o îndreptat spre ieșire...Nici nu vedea pe unde calcă. Ca din pământ, i-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fost pus la locul lui. Acum, oameni buni, ne putem vedea și de ale noastre. Fiecare la locul lui, iar tu, Alecule, vino aici cu crâșmarul în dinți! a încheiat vorba moș Dumitru... Care-i porunca? a întrebat Costache crâșmarul, sosit în graba mare. Adu-ne de mâncare și băutură, ca de obicei. Avem, însă, și un botez, Costache. Finul, uite-l colea - a arătat moș Dumitru din priviri către Hliboceanu. Stii ce ai de făcut. Numai că, de astă dată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai tu prin fundul beciului niște vinișor, așa măcar pentru un descântec? Fă-ți milă de un om aflat la mare necaz și îți va fi recunoscător. Este! Cum să nu fie pentru fețe așa cinstite? Iaca într-o minută sosește - s-a prins în joc crâșmarul. După o vreme, moș Dumitru l-a zgândărât pe Pâcu, care înota în fumul scos de luleaua lui. Pâcule, ce mai ai tu prin desaga ta cu minciuni? Dumitre, degeaba mă întrebi, că în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
așa ceva sigur vine cineva la noi.” „Apoi numai de musafiri nu am eu chef. Treburile nu merg ca lumea și tu de colo, hopa cu musafirii. Da’ ia stai! Si mie mi s-o zbătut ochiul drept și atunci musai sosesc și musafirii.” „Păi vezi, Aizic, că îi așa cum spun eu?” „Si cine să fie musafirii, Rifcă?” am întrebat eu luând la rând toate neamurile și prietenii: aista nu, acela nu, și până la urmă n-o mai rămas nici unul. „Ia stai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o mai rămas nici unul. „Ia stai oleacă, Rifcă” - am zis eu „pe cărăuși i-ai pus la socoteală?” „Nu!” „Atunci ei trebuie să fie.” Si de dimineață tot cu ochii pe deal stau. Si uite, n-am stat degeaba. Ați sosit și sunteți bine veniți - a încheiat Aizic vorbăria, în timp ce cărăușii își dădeau coate, zâmbind pe sub mustăți. Bine veniți, bine veniți. Da’ eu aș vrea să fim și bine plătiți, jupâne. Că de, toată iarna și o bucată de primăvară am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în Munții Apuseni, ca să asculte „chemările” tulnicăreselor. Îi poate dărui Anei frumoase blide pictate și căni de lut, o poate învăța să lucreze ea însăși cu vestita roată a olarului... Dar iată că lângă Ana și lângă Artist tocmai a sosit în zbor Măiastra, o pasăre care luminează și strălucește ca aurul. Pare făcută din aur curat, seamănă cu toate păsările de pe Pământ dar este și un fel de oglindă în care te poți vedea bine și, privindu-te, să simți
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
ghicitoare e o poveste mai lungă. Am citit-o într-o carte. Imaginează-ți că tu însăți vrei să iei un interviu unei vedete. Unei cântărețe, de exemplu. Ți-ai programat din vreme interviul vorbind cu dânsa la telefon. Ai sosit cu zece minute înaintea orei fixate, la cântăreață acasă și aștepți. Secretara îți spune că înaintea ta au sosit încă trei persoane, care sunt înăuntru și s-ar putea, din cauza lor, vedeta să întârzie la întâlnirea voastră. Aștepți răbdătoare să
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
iei un interviu unei vedete. Unei cântărețe, de exemplu. Ți-ai programat din vreme interviul vorbind cu dânsa la telefon. Ai sosit cu zece minute înaintea orei fixate, la cântăreață acasă și aștepți. Secretara îți spune că înaintea ta au sosit încă trei persoane, care sunt înăuntru și s-ar putea, din cauza lor, vedeta să întârzie la întâlnirea voastră. Aștepți răbdătoare să iasă cei trei. Afli că înăuntru sunt: poștașul, avocatul și agentul de asigurări. Nu-i cunoști. Nici secretara nu
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
a continuat. Ca să-mi revin, m-am îndepărtat de ei dar i-am ținut mereu sub observație. Ana i-a aruncat mingea, el a prins- o, s-au jucat puțin, apoi s-au dus să-i întâmpine pe ceilalți, care soseau și ei dar cam gâfâiau de urcuș. Acum eu am rămas puțin singur și chiar dacă mai sunt încă amețit de emoție, voi continua să transmit... dintr-un adevărat rai al culorilor. Îmi vine să mai trec o dată pe sub curcubeu. Doamne
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
lumină... jegul... e atît de Întuneric, bă, atît de Înfiorător Întuneric...... 0000000000Paznicul de noapte sapă și el. Vin mai mulți oameni. Se discută să se aducă o țeavă pentru oxigen. Oamenii continuă să sape. Timpul trece. Moralul scade. Tatăl tău sosește. Sosește cînd ei Îl trag afară pe Stevie, maltratat, distrus, lipsit de viață și negru 00000000000000000000000 Maltratat, distrus, lipsit de viață și.... Carole! 0000000000000000Bărbatul despre care credeai că e tatăl tău. Se ghemuiește plîngînd lîngă trupul fiului lui. Mama ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
jegul... e atît de Întuneric, bă, atît de Înfiorător Întuneric...... 0000000000Paznicul de noapte sapă și el. Vin mai mulți oameni. Se discută să se aducă o țeavă pentru oxigen. Oamenii continuă să sape. Timpul trece. Moralul scade. Tatăl tău sosește. Sosește cînd ei Îl trag afară pe Stevie, maltratat, distrus, lipsit de viață și negru 00000000000000000000000 Maltratat, distrus, lipsit de viață și.... Carole! 0000000000000000Bărbatul despre care credeai că e tatăl tău. Se ghemuiește plîngînd lîngă trupul fiului lui. Mama ta n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ei Îl trag afară pe Stevie, maltratat, distrus, lipsit de viață și negru 00000000000000000000000 Maltratat, distrus, lipsit de viață și.... Carole! 0000000000000000Bărbatul despre care credeai că e tatăl tău. Se ghemuiește plîngînd lîngă trupul fiului lui. Mama ta n-a sosit Încă. Tatăl tău se uită la tine și arată cu degetul. Sătenii amuțesc de parcă s-ar Împăca cu cuvintele lui. Știi ce are de gînd să zică, așa că nu te șochează, sau poate că ești deja În stare de șoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
lung, urât și cu nasu’ mare? Prompt, răspunse: Nu, acela-i tata, eu îl caut pe fratele meu. Din cauza lui Anton, cât pe ce să rămână pentru totdeauna acolo, în sat. Noroc de surorile mai mari care, când îi sosi timpul să plece de acasă să învețe, până la urmă nu s-au împotrivit. Dar mama, dacă nu era mama, poate azi întorcea și el fânul cu coasa, asemeni vlăjganului îmbrăcat țărănește, cu o pălărie rotundă fără boruri, pe care-l
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
începeau să se coacă fructele, mergea să păzească grădina. Casa părinților lui fiind aproape de centrul satului, dacă nu- și lua un pachețel cu mâncare dimineața, la amiază trăgea o fugă înapoi să mănânce, apoi revenea, zăbovind acolo până seara, când sosea schimbul de noapte, tata sau fratele mai mare. Într-o seară, întorcându-se spre casă, se speriase strașnic! Mergea printre grădini, pe un drum mărginit de garduri. Nu era fricos, însă în acea seară umbrele parcă erau mai lungi, crengile
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
la Sfântul Arhanghel Mihail, în fiecare gospodărie, noi obișnuim să gătim mâncăruri multe și să pregătim băuturi, fiindcă petrecem și-n zilele următoare, cu prietenii și cunoștințele din satele vecine, care vin neinvitați, c-așa-i la noi. Anul trecut sosi în musafirie la mine, unu’ - Costică a’ lui Ciuntu - cu căruța cu cai. Mi-a povestit de una, de alta, l-am omenit cu ce aveam prin casă, și pe-nserat și-a înhămat caii. L-am povățuit: “Stai omule, cum
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
multor altor clădiri. Însă, încet-încet, sentimentul de care era cuprins, lăsa pe nesimțite locul îngrijorării, odată cu înserarea. Unde avea să doarmă la noapte? Crezuse că se va culca la școală, doar pentru asta ajunsese acolo. Mereu își închipuise că odată sosit în Iași, toate se vor așeza în matca firească, numai că în realitate, Școala Normală era departe. Dezamăgit așa deodată, făcu calea întoarsă spre gară. Acolo, asemeni altor călători ocazionali, se așeză pe un scaun, unde adormi, toropit de oboseala
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]