23,406 matches
-
cununa. Tu - iarăși adevărul, eu - minciuna.” Sunt numeroase expresiile aforistice care sintetizează starea de contradicție și angoasă, transpusă în vers. În Israel, C. este receptat mai ales pentru poemele sale inspirate din realitatea istorică și politică imediată, scrise pe un ton pamfletar și deschis angajat (pe care nu le-a selecționat pentru antologiile publicate în țara noastră), care stârnesc deopotrivă admirația unora și contestarea altora. În România îi este apreciată îndeosebi poezia cotidianului așezat sub semnul ireversibil al neființei. Cea mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
încredere în fantezii); algoritmii (o suită de reguli efectuate într-o ordine aproximativ constantă); obstacole emotive: teamă de anumite greșeli, descurajarea rapidă. Stimularea creativității elevilor se poate face dacă se ține seama de o serie de reguli: renunțarea profesorului la tonul autoritar, realizarea unor relații prietenești, democratice favorabile sistemului creativ; școlarii trebuie lăsați să-și manifeste în voie spontaneitatea, curiozitatea;trebuie să apară teme și situații care stimulează fantezia (elevii să imagineze singuri probleme, să continue o nuvelă etc.); vizitarea expozițiilor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
născut în 1895. Ceilalți semnatari ai mesajului: Corneliu Mănescu, fost ambasador al României la Paris în perioada 1977-1982, Alexandru Bârlădeanu, fost membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central, promovat în 1965, și I. Răceanu, cu o carieră de ilegalist sinuoasă. Tonul scrisorii era amenințător, vechii tovarăși afirmând că s-au hotărât să vorbească înainte de a fi prea târziu. Este foarte ciudat că Ceaușescu și clanul său nu au luat în considerare pericolul pe care îl reprezenta acest mesaj, prin conținutul său
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
aplicare a principiului Democrației participative, spre a oferi fiecărui cetățean posibilitatea de a controla deciziile care-i pot afecta viața". În 25 de puncte, Carta definea principalele principii ale reformei morale, juridice, economice, de protecție socială și de reformă spirituală. Tonul general al acestei manifestări era sintetizat de finalul Cartei, unde se declara că "Alianța Civică nu așteaptă legitimitate din partea nimănui, dimpotrivă, ea este cea care conferă legitimitate. Și nu o conferă decât celor cărora le suntstrăine minciuna, ura, corupția și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
trimiteau la sentimentul larg răspândit de revoltă față de regimul Iliescu, pe care textul nu-l ataca direct, dar pe care subtextul documentului îl indica, în continuarea "celor 45 de ani de comunism", drept marele responsabil pentru criza societății românești. În ciuda tonului moderat și aluziv, AC e percepută instantaneu de regim și de mediile de informare fidele acestuia ca un mare pericol de destabilizare și subversie. În zilele Congresului de fondare a AC, s-a putut constata, pe străzile din spatele Ateneului, o
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cunoștință; - metatextul conține și alte precizări: timpul, locul unde se petrece acțiunea; - o prezentarea sumară, orientativă, a elementelor de decor; - eventuale sugestii pentru efecte vizuale sau auditive (lumină, sunete, zgomote, muzică); sau referiri la: îmbrăcăminte, stare psihică sau fizică, mers, tonul cu care se vorbește, etc.; Structura formală: acte, tablouri, scene; - uneori: a. un prolog -o punere în temă, aluzie directă sau indirectă la ceea ce va urma; b. un epilog -o secvență (scenă) finală prin care se rezumă concluziile acțiunii, anumite
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
etc.; - pastelul are o fizionomie clară, însoțită de câteva linii tematice și moduri expresive; Teme: a. exaltarea în fața naturii; b. izolarea vieții câmpenești; c. seninătatea orgolioasă în fața morții, etc. - imaginile artistice, senine sau sumbre, se realizează prin tehnici picturale; au tonuri catifelate, lipsite de stridențe; - pastelul are, ori redă, o atmosferă euforică, ce tălmăcește legătura armonioasă a omului cu natura; sau, o atmosferă apăsătoare, natura părând doar ostilă și neprietenoasă; - colorit: grav, chiar întunecat, sobru, etc.; sau culori vii, deschise; în funcție de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
i. respect; j. prețuire; k. prietenie; l. iubire. - are o formă concentrată de exprimare a sentimentului; - determină în conștiința cititorului înalte sentimente de dragoste și prețuire; - autorul are o anumită atitudine față de noțiunea evocată, preamărită (om, eveniment, etc.); - folosește un ton solemn; - dă glas unor tulburătoare sentimente de atașament și admirație; - predomină adresarea directă, prin folosirea pronumelor de persoana a II-a singular, a formelor verbale corespunzătoare; - uneori, chiar titlul conține cuvântul „odă, de regulă dezvăluind intenția poetului de a defini
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
tragic; e. sfârșitul are un caracter optimist; - datorită înseși biruinței voinicului; - sau prin speranța care lasă să se întrevadă că lupta va fi continuată de erou sau de alții până la încheierea pozitivă; - unele formule tipice (exterioare cadrului acțiunii) au un ton umoristic și satiric; - se stimulează buna dispoziție și îngăduința generoasă a ascultătorilor. Motive: 1. motivul recunoașterii fratelui (surorii) pierdut(e) în condiții de obicei, tragice; - se evită la momentul potrivit o greșeală ireparabilă (ex.: incestul); 2. motivul răpirii fetelor;uneori
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
excepționale, acționând în numele unor principii superioare; 4. personaje din lumea păstorească; 5. personaje „zise istorice”; 6. personaje obișnuite puse în situații excepționale. Din punct de vedere compozițional, stilistic: - balada este model e simplitate și de rafinament artistic; - îmbinarea meșteșugită a tonului grav cunota umoristică, satirică, sarcastică; ceea ce asigură o bogată paletă și o variație permanentă a atmosferei; o maniestare a necesității de a învinge adversitatea zâmbind; - elementele narative predomină; - digresiunile descriptive sunt rare; pentru că descrierea încetinește ritmul narațiunii sau chiar îl
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ne ninge timpul pe meninge”). O elegie totuși boem-voioasă, (auto)ironică, haz de necaz. Limbajul pierde din prețiozitatea lexicală și prozodică, devine simplu, confesiv, se eliberează de convenții. Poetul atenuează jocurile boemei, în care odinioară își camufla tristețile, preferând acum tonuri mai grave și nedisimulate, stârnite de sentimentul curgerii inexorabile. Referința livrescă rămâne modică în aceste volume, iar atunci când apare e integrată în chip mai firesc: „Prin jungla nuferilor barca plutește fără nici o țintă / iar noi în barcă, triști și palizi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
de domeniu (inclusiv în corespondența cu congregația De Propaganda Fide sau cu episcopul Ioan Bob), M. scrie pagini vii, convingătoare, în care stringența logicii, inteligența inventivă și asociativă, subtilitatea deducțiilor, efervescența spirituală sunt dublate de o ironie savuroasă, ce incendiază tonul până la pamflet și invectivă. Un ingenios joc al aluziilor și insinuărilor, al disimulării, urmat brusc de revelarea adevărului, folosirea doctă a figurilor de stil, dar și a expresiilor de coloratură populară definesc și concretizează atitudini, idei, intenții. Devenit memorialist în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
și mai ales continua îndoială privitoare la sensul existenței și la valoarea artei răzbat din aceste pagini emoționante. Demnă de consemnat e în Obraze și măști (1995) suita de portrete ale unor personalități pe care le-a cunoscut, creionate în tonuri alb-negru intense. SCRIERI: Am plecat din sat, Sighișoara, 1938; ed. București, 1957; ed. pref. Dan Grigorescu, București, 1988; Amintiri, cu desene de Valentin Bardu, București, 1941; Poveste cu năluci, București, 1941; Drum spre oameni, Sibiu, 1947; ed. București, 1961; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
în care să procedeze pe parcursul executării investigației. 2.2.1. Structura și elementele designului Tema cercetării. Începerea procesului de cercetare și anume selectarea temei de studiu este cea mai importantă etapă a procesului de cercetare. Tema aleasă pentru studiu dă tonul întregului efort de cercetare și stabilește cadrul în care fiecare din celelalte etape majore ale procesului de cercetare culegerea datelor, analiza rezultatelor și redactarea raportului va fi dusă la bun sfârșit. Trebuie bine înțeles faptul că nici una dintre aceste etape
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
familiariza pe cititorul român cu actualitatea literară de peste Ocean. Rezultatul direct al acestor eforturi îl constituie volumul Scriitori americani contemporani (1997), unde sunt reunite eseuri despre Norman Mailer, Kurt Vonnegut, William Styron, John Updike, Joseph Heller, Erika Jong, Joan Didion, Toni Morrison, Joyce Carol Oates, Paul Auster, Maya Angelou, Arthur Miller, Edward Albee și Tony Kushner, mulți dintre ei fiind pentru prima dată prezentați la noi. Aproape concomitent publică Scriitori români la New York, carte în care intră „interviuri, fragmente de operă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
universurile lor diegetice. Lucrarea de față a fost structurată în cinci capitole, de fiecare dată încercând să stabilească asemănările, ce s-au dovedit uneori frapante în operele celor doi scriitori, între modalitatea de surprindere a personajului feminin, viziunea asupra lumii, tonul general, umanismul profund, ideile inovatoare. Am apelat, ca metodă, la numeroase trimiteri referitoare la istoria mentalităților, la unele abordări feministe sau la studiile culturale. 10 Într-un prim capitol facem o trecere în revistă a punctelor comune din destinul celor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Percepțiile medievale asupra femeii erau frecvent polarizate între două extreme, a laudei sau a condamnării, femeia era fie „hominis confusio”31, fie „sprijinul și raiul și plăcerea”32, așa cum apare definită în Povestirile din Canterbury. Accentele satirice se îmbină cu tonul laudativ, se merge de la panegiric până la invectivă directă. Sunt și critici literari care au încercat să tempereze aceste polarități, afirmând că textele misogine nu trebuie întotdeauna interpretate literal, ele mai curând înfățișau tendința medievală de a adopta un punct de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Thopas consideră că nicio femeie nu este vrednică de iubirea sa (atitudine misogină), pe când soția lui Melibeus, alături de fiica sa Sofia, dă sfaturi cumpătate (atitudine filogină), este un simbolic personaj feminin ideal, o donna angelicata. Prima povestire se caracterizează prin tonul glumeț și ironic, a doua este încărcată de idei dogmatice, o dezbatere solemnă despre violență și răzbunare, care sfârșește prin a impune necesitatea iertării dușmanilor. Sir Thopas, imagine vetustă a unui cavaler, a cărui poziție nu mai este înțeleasă într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a pierdut ordinea civică și morală, plasează acest mic grup departe de convenționalele criterii de bine și rău. Din această perspectivă, miniaturala societate a tinerilor nobili este hotărâtă și este organizată spre a oferi plăcerea. Sosind la castel, Dioneo dă tonul: <<Doamnelor, iată-ne în sfârșit aicea unde ne-a adus mai degrabă istețimea dumneavoastră decât priceperea noastră; nu știu ce aveți de gând să faceți cu gândurile ce vă apasă, că eu unul pe ale mele le-am lăsat pe toate înapoia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este cu siguranță ceea ce am clasifica tipologic drept o donna angelicata, venerată nu numai pentru frumusețe, ci mai ales pentru multitudinea virtuților. 192 Ibidem, p. 197. 193 Ibidem, p. 200. 194 Ibidem, p. 210. 76 Filomena nu adoptă doar un ton elogiator, când este nevoie poate deveni și un fin critic al corupției clerului, ironia ei fiind destul de puternică, pe călugări considerându-i: „tare mărginiți” și afirmând că „au tot soiul de năravuri și apucături ciudate [...] se cred mai pricepuți și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
finală a lui Chaucer, impun niște adevăruri în care nu suntem convinși că cei doi cred cu adevărat.465 Femeile sunt reduse, în cele din urmă, la tăcere.466 Târgoveața din Bath a fost percepută diferit de către critica literară, de la tonul laudativ, până la cel mai ironic, poate și din cauza personalității duale a personajului feminin, pe care am subliniat-o anterior. „În cei mai obișnuiți termeni, este absurdă și grotescă”467 . Walter C. Curry consideră că este „atât de plină de omenesc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
șase vieți înfățișate de narator se opresc asupra unor figuri feminine din Evul Mediu.624 Autorul s-a inspirat cert din cronicile vremii, dar și din autorii clasici atât de prețuiți, cum ar fi Tit Liviu, Tacit, Valeriu Maximus, Ovidiu. Tonul moralist, aproape vehement prin finalitatea pe care o urmărește, caracterizează opera. În deznodământul multor povești este notată câte o maximă sau un îndemn spre 623 „Nu cu mult timp în urmă, ilustre doamne, în timp ce m-am îndepărtat de mulțimea ignorantă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dată accentul căzând pe ritualul iubirii curtenești. O astfel de dragoste nu poate dura, de aceea cavalerul se simte neconsolat în ciuda intenției binevoitoare a naratorului de a-l sprijini în durerea resimțită acut, și plânge pierderea femeii iubite pe un ton elegiac („Eu cel prin moarte văduvit,/ De fericire jefuit,/ Suflet stingher, surpat, urând/ Zilele, nopțile la rând!/ Viața-mi urăsc, și orice desfături,/ Zvârl tot ce-i bucurie-n lături. Credea-va cine m-a zărit/ Că jalea însăși a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
diferite citate. Prudenția este un fin diplomat, foarte coerentă și mereu combătând cu rigoare și elocvență acuzele ce se aduc femeilor. Asistăm așadar la o trecere de la iraționalitate la rațiunea ce conduce spre bine. Plină de tact, adoptând totdeauna un ton conciliant, această donna angelicata devine un simbol al rațiunii înseși, înzestrată cu înțelepciune și bunătate. Povestirea lui Melibeus, ca și cea a preotului, din finalul capodoperei chauceriene, vine să certifice faptul că scriitorii medievali puteau fi și empatici în legătură cu nevoile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
povestire citată, rolul femeii ca agent moral, cu o voință liberă, dar nu și cu o situație socială egală bărbatului. Cumpătarea este una dintre virtuțile feminine cele mai apreciate în epoca medievală. 778 Discursul argumentativ al Prudenței se apropie, ca ton, de operele Cristinei de Pizan, apărătoare a principiului feminin.779 Personajul feminin vine să arate că femeia poate fi partener egal al bărbatului, un sprijin real pentru acesta și, prin purtarea ei, se face demnă de tot respectul. Femeia este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]