24,196 matches
-
HMS "Zealous" este prea puțin afectată: Hood o ținuse în afara bătăii bateriilor navelor franceze, iar "Guerrier" nu fusese pregătită pentru o luptă simultană pe ambele părți, cu bateriile de la babord blocate și hublourile tunurilor închise. Chiar dacă nava lor este devastată, echipajul lui "Guerrier" refuză să se predea și continuă să lupte cu puținele arme disponibile, în ciuda tirului lui HMS "Zealous". În afara loviturilor de tun, Hood cere pușcașilor marini să tragă cu muschetele pe puntea francezilor, forțându-i pe marinari să se
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
modelul de bază, proiectat în 1934. Producția a încetat în mai 1940, acest model fiind construit în 339 de exemplare. Vehiculul era folosit pentru recunoștere și exploatarea breșelor. Motorul era amplasat în spate, iar suspensia era independentă pentru fiecare roată. Echipajul era format din 2 persoane: șofer și comandant. Comandantul se ocupa și de mitraliera din turelă; acesta putea fi folosită defensiv împotriva aviației. Inițial, mitraliera era de tipul MG 13, însă din 1938 acest tip de mitralieră a fost înlocuit
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
acesta putea fi folosită defensiv împotriva aviației. Inițial, mitraliera era de tipul MG 13, însă din 1938 acest tip de mitralieră a fost înlocuit de MG 34. Blindajul era format din plăci sudate la un unghi de 35° care protejau echipajul de gloațele de calibru 8 mm sau de mitralierele de calibru 7,62 mm. În timpul producției, SdKfz 221 nu a beneficiat de un aparat de radio, însă ulterior, din 1941, a fost echipată cu un radio cu rază scurtă de
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
blindată fiind înarmată cu un tun automat de 2 cm KwK 30 L/55. O mitralieră Maschinengewehr 34 era montată coaxial pe un piedestal și putea fi orientată într-o pozitie aproape verticală, pentru a fi folosită defensiv împotriva aviației. Echipajul era format din 3 persoane: comandantul/servant, tunarul și șoferul. Din luna mai a anului 1942, blindajul frontal a fost mărit la 30 de mm, șasiul a fost îmbunătățit, motorul a fost schimbat cu unul de 3,8 litri, iar
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
iunie 1943. SdKfz. 223 era echipat cu un transmițător radio cu rază lungă de acțiune. Turela era amplasată mai în spate, pentru a face loc aparatului radio. Antena avea formă rectangulară. Vehiculul era echipat doar cu o mitralieră MG 34. Echipajul era format din 3 persoane: comandantul autovehiculului, care manevra și mitraliera, operatorul radio și șoferul. În luna mai a anului 1942, acest model a suferit aceleași schimbări ca și SdKfz. 222: șasiu nou, motor mai mare, blindaj de 30 mm
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
1944 când producția a fost oprită. Atât SdKfz 260 cât și SdKfz 261 erau destinate trupelor de transmisiuni, fiind folosite de armata germană din primăvara anului 1941 până la sfârșitul războiului. Aceste 2 variante nu erau dotate cu armament, în afară de armele echipajului. 493 de vehicule de acest tip au fost fabricate din noiembrie 1940 până în aprilie 1943. Mașinile blindate "Leichter Panzerspähwagen" au fost utilizate de către batalioanele de recunoaștere "Aufklärungs-Abteilung" din cadrul diviziilor Panzer. Aceste vehicule au fost treptat înlocuite pe Frontul de Răsărit
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
înălțime de 3,05 metri (2,5 metri fără lansatorul de rachete). Semișenilatul era dotat cu un motor Opel de 3,6 litri cu 6 cilindri. Autonomia era de 130 de kilometri, iar viteza maximă era de 40 km/h. Echipajul era format din 3 persoane. În total au fost fabricate 300 de vehicule din acest model și 289 de transportoare de muniție. În iunie 1944, 19 vehicule destinate transportului de muniție au fost transformate în Panzerwerfer prin montarea lansatorului de
Panzerwerfer () [Corola-website/Science/319964_a_321293]
-
metri, lățimea de 2,5 metri, iar înălțimea era de 2,07 metri (fără lansator). Semișenilatul sWS era dotat cu un motor Maybach HL42TR cu o autonomie de 300 de kilometri și o viteză maximă de 28 de km/h. Echipajul era de 2 persoane. Armamentul secundar consta într-o mitralieră MG 34.
Panzerwerfer () [Corola-website/Science/319964_a_321293]
-
de tip , iar în 1974 cu aeronave cargo . O dată cu lărgirea rețelei curselor operate, creștea volumul vînzărilor. Dezvoltarea de mai departe a fost legată de utilizarea aeronavelor . La mijlocul anilor ’80, Administrația a primit 10 aeronave de acest tip. La acel moment, echipajele moldovenești zburau în 73 orașe ale URSS, anual se transporta peste un milion de pasageri. În 1990 a fost lansată prima cursă internațională, Chișinău-Frankfurt. La începutul anilor '90 a avut loc reorganizarea ramurii aeriene a Republicii Moldova. În rezultatul reorganizării au
Air Moldova () [Corola-website/Science/319966_a_321295]
-
este un avion corporativ, cu reacție, de talie mijlocie, pentru distanță lungă de zbor, unic în categoria avioanelor corporative, cu reacție, pentru cele trei motoare cu reacție ale sale. Falcon 50 transporta până la 19 pasageri, are un echipaj de zbor format din 2 piloți, croaziere cu viteze de până la 880 km/h și o distanță de zbor de 6400 km. Primul zbor al prototipului Falcon 50 a avut loc în noiembrie 1976, deși aceasta certificare nu a fost
Dassault Falcon 50 () [Corola-website/Science/315944_a_317273]
-
examen la Liceul „B.P. Hașdeu” din Chișinău, iar la 17 ani se înscrie ca voluntar la Reg. 3 Roșiori din Bârlad. De aici este repartizat la Divizia de Mare, de la Constanța, cu gradul de sergent. În cadrul Diviziei face parte din echipajul canonierei „Lt. Dumitrescu”. Când acest vas este trimis în reparație, sergentul Stângaciu este repartizat la Atelierul de Construcție al lui Nicolau, din Constanța. Nicolau era socrul directorului de bancă și proprietar al Atelierelor Societății de Transport Constanța, George I. Georgescu
Vladimir Stângaciu () [Corola-website/Science/318921_a_320250]
-
tratează probleme similare. Trilogia prezintă unele similitudini cu un roman mai recent al lui Robinson "2312" (2012), cum ar fi terraformarea planetei Marte și longevitatea extremă a personajelor. Cărțile seriei au fost recompensate cu numeroase premii. După prima expediție cu echipaj uman pe Marte, pe planeta roșie este trimisă nava "Ares", având la bord o sută de coloniști. Rolul acestora este să înceapă terraformarea planetei. Se pun bazele primelor așezări, se construiește un lift spațial, în atmosferă se răspândesc microorganisme modificate
Trilogia Marte () [Corola-website/Science/332961_a_334290]
-
problemele pe care longevitatea extremă o are asupra protagoniștilor, majoritatea acestora supraviețuind două secole datorită tratamentelor repetate de prelungire a vieții. În particular, Robinson speculează asupra efectelor psihologice ale longevității excesive, incluzând pierderea memoriei, schimbarea personalității, instabilitatea mentală și plictiseala. Echipajul navei "Ares", trimis să colonizeze planeta Marte, a devenit cunoscut sub numele de „Primii o Sută”. Mulți dintre aceștia au devenit ulterior lideri sau figuri importante în transformarea planetei i în noua societate. Primii O Sută au fost, de fapt
Trilogia Marte () [Corola-website/Science/332961_a_334290]
-
Orion Multi-Purpose Crew Vehicle este o navă spațială proiectată și dezvoltată de către Lockheed Martin pentru NAȘĂ și Airbus Defence and Space pentru ESA, pentru realizarea unor misiuni viitoare cu echipaj uman pe Lună, asteroizi (către 2025) și Marte. Navă va fi lansată cu ajutorul rachetei Space Launch System (exceptând zborul-test din 2014). Fiecare navă spațială Orion este proiectată să transporte un echipaj de 0 până la 4 astronauți. În zborul-test de debut
Orion (navă spațială) () [Corola-website/Science/332999_a_334328]
-
Space pentru ESA, pentru realizarea unor misiuni viitoare cu echipaj uman pe Lună, asteroizi (către 2025) și Marte. Navă va fi lansată cu ajutorul rachetei Space Launch System (exceptând zborul-test din 2014). Fiecare navă spațială Orion este proiectată să transporte un echipaj de 0 până la 4 astronauți. În zborul-test de debut (fără echipaj), denumit Exploration Flight Test 1 (EFT-1), Orion a fost lansat cu ajutorul unei rachete Delta IV Heavy la 5 decembrie 2014. Primul zbor cu echipaj la bord este așteptat pentru
Orion (navă spațială) () [Corola-website/Science/332999_a_334328]
-
pe Lună, asteroizi (către 2025) și Marte. Navă va fi lansată cu ajutorul rachetei Space Launch System (exceptând zborul-test din 2014). Fiecare navă spațială Orion este proiectată să transporte un echipaj de 0 până la 4 astronauți. În zborul-test de debut (fără echipaj), denumit Exploration Flight Test 1 (EFT-1), Orion a fost lansat cu ajutorul unei rachete Delta IV Heavy la 5 decembrie 2014. Primul zbor cu echipaj la bord este așteptat pentru anul 2021. NAȘĂ intenționează să folosească modulul spațial pentru a transporta
Orion (navă spațială) () [Corola-website/Science/332999_a_334328]
-
este proiectată să transporte un echipaj de 0 până la 4 astronauți. În zborul-test de debut (fără echipaj), denumit Exploration Flight Test 1 (EFT-1), Orion a fost lansat cu ajutorul unei rachete Delta IV Heavy la 5 decembrie 2014. Primul zbor cu echipaj la bord este așteptat pentru anul 2021. NAȘĂ intenționează să folosească modulul spațial pentru a transporta și astronauți către Stația Spațială Internațională (SSI), astfel capsula va asigura rotația echipajului de pe ISS la fiecare șase luni.
Orion (navă spațială) () [Corola-website/Science/332999_a_334328]
-
rachete Delta IV Heavy la 5 decembrie 2014. Primul zbor cu echipaj la bord este așteptat pentru anul 2021. NAȘĂ intenționează să folosească modulul spațial pentru a transporta și astronauți către Stația Spațială Internațională (SSI), astfel capsula va asigura rotația echipajului de pe ISS la fiecare șase luni.
Orion (navă spațială) () [Corola-website/Science/332999_a_334328]
-
din România au obligația să dețină, să actualizeze permanent și să păstreze, în format electronic sau pe suport hârtie, o bază de date privind evidența decolărilor/aterizărilor de pe/pe aerodromurile respective, conținând cel puțin următoarele date: operatorul aerian și componența echipajului, tipul și înmatricularea aeronavei, numărul zborului și ruta (origine și destinație), tipul și scopul zborului/misiunii, numărul de pasageri și cantitatea de marfă/poștă, ziua și ora decolării/aterizării. ... (2) Procedura de constituire, actualizare și păstrare a bazei de date
ORDIN nr. 161 din 7 martie 2016 (*actualizat*) pentru clasificarea aerodromurilor civile certificate din România şi pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind autorizarea aerodromurilor civile - RACR-AD-AADC şi a Reglementării aeronautice civile române privind amenajarea, utilizarea şi înregistrarea aerodromurilor civile - RACR-AD-IADC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270431_a_271760]
-
iulie 2013 Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Regulamentul de organizare și desfășurare a activităților la bordul navelor și ambarcațiunilor din Forțele Navale stabilește: a) modul de organizare și conducere a activităților în staționare și în marș; ... b) îndatoririle membrilor echipajului și a personalului temporar îmbarcat; ... c) regulile privind cazarea, hrănirea și respectarea normelor igienico-sanitare pentru personalul îmbarcat; ... d) modalitățile specifice de aplicare la bordul navelor și ambarcațiunilor a reglementărilor pe linia protecției mediului, a securității și sănătății în muncă, precum și
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
respinsă cu fermitate, la nevoie chiar prin folosirea forței în condițiile legii; ... e) sunt concepute și echipate cu tehnică și sisteme de armament pentru executarea misiunilor specifice; ... f) dispun de personal îmbarcat conform statului de organizare a navei/listei de echipaj, instruit în vederea îndeplinirii unor acțiuni militare. ... Articolul 3 (1) Pe timpul marșului, respectiv al staționării, navele și ambarcațiunile militare respectă legislația națională și internațională asupra dreptului mării, potrivit acordurilor internaționale adoptate și ratificate de statul român. ... (2) O navă militară românească
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
prin locțiitor și statul major. ... Articolul 13 (1) Navele și ambarcațiunile din Forțele Navale aflate în serviciu pot fi în poziție armată sau dezarmată. ... (2) În sensul prezentului regulament, prin navă militară armată se înțelege nava care este încadrată cu echipaj, este înzestrată cu armament, muniție, tehnică și are plinurile necesare îndeplinirii misiunilor specifice. ... (3) Nava militară dezarmată este cea care nu este încadrată cu echipaj, nu este înzestrată cu armament, muniție, tehnică și nu are plinurile necesare. ... (4) Trecerea de la
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
În sensul prezentului regulament, prin navă militară armată se înțelege nava care este încadrată cu echipaj, este înzestrată cu armament, muniție, tehnică și are plinurile necesare îndeplinirii misiunilor specifice. ... (3) Nava militară dezarmată este cea care nu este încadrată cu echipaj, nu este înzestrată cu armament, muniție, tehnică și nu are plinurile necesare. ... (4) Trecerea de la o poziție la alta se face prin ordin al șefului Statului Major al Forțelor Navale. ... Articolul 14 (1) În funcție de posibilitățile de a îndeplini o misiune
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
de luptă la suprafață; ... d) grupul de luptă antisubmarin/contra minelor; ... e) grupul de luptă comunicații și informatică; ... f) grupul de luptă război electronic. ... Articolul 25 Serviciul de luptă logistic este organizat pe grupuri/grupe, astfel: a) grupul/grupa șef echipaj; ... b) grupul/grupa asigurare tehnico-materială; ... c) grupul/grupa mentenanță; ... d) grupul/grupa intendență; ... e) grupul/grupa apărare chimică, bacteriologică, radiologică și nucleară - CBRN; ... f) grupul/grupa asigurare medicală. ... Articolul 26 (1) Serviciul de luptă electromecanic este organizat pe grupuri, astfel
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
și îndatoririle specifice serviciului de luptă scafandrii de la bordul navei, atunci când acesta se organizează, sunt stabilite prin rolurile navei pentru diferite tipuri de activități. ... Articolul 30 Grupa poliție militară este subordonată direct comandantului secund/ofițerului secund. Secțiunea a 2-a Echipajul navei Articolul 31 (1) În sensul prezentului regulament, prin personal îmbarcat permanent se înțelege personalul militar și civil încadrat în funcțiile prevăzute în statul de organizare al unității de nave/navei, potrivit actelor normative în vigoare. ... (2) Echipajul navei este
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]