22,632 matches
-
care se observă că S. era preocupat de teme moderne ale meditației lirice. Aspirația nostalgică spre puritatea „erelor primare” este motivată de dorința utopică de reluare a mersului lumii pe alte căi, ce ar putea conduce la un rezultat mai fericit. Apar și ecouri ale subconștientului ereditar, sub forma unei „melancolii de plumb”, generată, „din vremuri ancestrale”, de plânsul și suferințele strămoșilor, făcându-i „sufletul bolnav și trist”. S. are o percepție foarte concretă a propriului spațiu interior - „stau în mine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
constituirea Regatului s-au Înscris Între momentele de semnificații Înalte. Din cauza, Însă, deselor și dramaticelor „schimbări de vremuri și de oameni”, mai ales pe timpul secolului XX, Înfăptuirile naționale de la 1866 și 1881 nu au prea Împărtășit „soarta istoriografică de regulă fericită” a altor momente mari, precum 1821, 1848, 1859, 1877 și 1918, „beneficiare”, acestea, care mai de care, și de voluminoase corpusuri documentare speciale. Celor două mari momente de referință, aici, le-a fost dat, În schimb, să suscite „aprinse controverse
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
s-ar pune, e de Înțeles, problema ca momentului constituirii Regatului, realizat pe căi politice, unele ascunse de „ochii publicului de atunci”, să i se rezerve un spațiu redacțional comparabil cu cele hărăzite Unirii Principatelor, Independenței sau Marii Uniri, momente „fericite”, fiecare În parte, de spectaculos „text de epocă” și de o bogată literatură de specialitate. Rămâne Însă În afara oricărei putințe de tăgadă observația că momentului 1881 i s-ar cuveni un spor mare de considerație din perspectiva sintezei de istorie
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
orologiului orașului a devenit simbolul mândriei orășenești. În 1481, locuitorii orașului Lyon au făcut o petiție către magistratul orașului pentru un orologiu, justificând astfel cheltuirea de fonduri, „mai mulți oameni vor veni la târguri, cetățenii vor fi multumiți, veseli și fericiți și vor trăi o viață mai ordonată”39. Primele orologii nu aveau cadrane. Ele numai făceau să sune un clopot la fiecare oră. Într-adevăr, cuvântul englezesc clock vine din cuvântul limbii olandeze timpurii clocke, care Însemna clopot. În secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
spațiul și timpul Într-un mod mai hotărât. Suntem mai puțin relaxați, În general, decât prietenii noștri europeni. Cuvinte precum „a hoinări”, „a cugeta”, „a cumpăni” sunt foarte apreciate În Europa și mai puțin În America. Americanii sunt cei mai fericiți atunci când sunt constant productivi. Pentru noi, lenevia este relaționată cu o moralitate dubioasă. Europenii, pe de altă parte, tânjesc după inactivitate. Își fac timp și pentru propria lor persoană. Pentru a se bucura de viață cu adevărat, prietenii mei europeni
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lasă urme în posteritate, un destin pentru care sacralitatea vieții a constat în familie și în operă. S-a stins, astfel, ca un voievod, în demnitate, pentru că nu a fost un simplu chiriaș al acestei lumi ci, dimpotrivă, un om fericit ce a umblat cu succes atât prin natura sa, cât și în interrelațiile ei cu lumea. Nu am văzut la el infirmitatea de a se crede cineva sau vreo tendință de acceptare a laudelor ce-i puteau adumbri ființa reală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
La fel și cu răul... deci... Marieta: Îți bați joc de mine cu toată aiureala asta... Octav: (sincer) Ba îmi bat joc de mine Marieta: (revenindu-și, cu un glas care o onorează) Eu știu atât; că atunci am fost fericită... și acum nu sînt... Știu că atunci aveam un nume... și acum nu-l mai am... Știu că atunci aveam prieteni... relații..., că aveam de toate... și că acum... Octav: (ca unui bolnav) Mama, îmi pare rău, dar tu regreți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sigur că textul lui Othello l-ai uitat demult..., dar ai rămas cu gelozia... Gh. P. doi: ...Și tu cu ce-ai rămas? Gh. P. unu: ...Eu am rămas cu Desdemona... Pe nevastă ți-am lăsat-o ție... să trăiți fericiți... și-așa mai departe... ți-am lăsat-o, să ne facă nouă pîrjoluțele astea fabuloase..., minunate și otrăvitoare... sinucidere curată... ia mai dă una... Gh. P. doi: Te sinucizi cam des... și în multe feluri... Gh. P. unu: D-le
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mai mic..., sau țîța mai mare..., ci o clinică de mare chirurgie... și se operează pe suflet... și doare... Cine rezistă, bine..., cine nu, nu... Foarte bine!" Să-și cumpere o oglinjoară, să se uite în ea... și să trăiască fericit pînă a adînci bătrînețe... Gh. P. unu: Dom' doctor Gh. Popescu, eu nu mai vreau să fiu Gh. Popescu... Vă rog să mă operați de Gh. Popescu... Gh. P. doi: Ușor de zis... Pentru că operația asta se face fără anestezie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
La fel și cu răul... deci... Marieta: îți bați joc de mine cu toată aiureala asta... Octav: (sincer) Ba îmi bat joc de mine... Marieta: (revenindu-și, cu un glas care o onorează) Eu știu atît; că atunci am fost fericită... și acum nu sunt... Știu că atunci aveam un nume și că acum nu-l mai am... Știu că atunci aveam prieteni... relații..., că aveam de toate... și că acum... Octav: (ca unui bolnav) Mama, îmi pare rău, dar tu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
trăiești... Mona: Dar, omule!, nici o morală, nici o religie de pe lume nu-mi cere să stau sub cruce! Isus nu-mi cere asta! El îmi spune să mă bucur și să mă veselesc! Dar cum să mă veselesc și să fiu fericită? Sub cruce? Nici El n-a fost fericit sub cruce! Octav: Așa e, iubito, n-a fost fericit... Dar asta nu-nseamnă că toată viața Lui n-a mers către cruce... Asta era misiunea Lui... Să ajungă sub cruce... Mona
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu-mi cere asta! El îmi spune să mă bucur și să mă veselesc! Dar cum să mă veselesc și să fiu fericită? Sub cruce? Nici El n-a fost fericit sub cruce! Octav: Așa e, iubito, n-a fost fericit... Dar asta nu-nseamnă că toată viața Lui n-a mers către cruce... Asta era misiunea Lui... Să ajungă sub cruce... Mona: Bun, dar eu nu sînt Isus...! Nici chiar tu nu ești...! Octav: (trecînd peste...) Ovidiu a fost... Și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dintre Prut și Nistru” și nu numai. Unii se feresc să aducă în discuție caracterul larg democratic, plebiscitar, al hotărârii adoptate la Alba Iulia, dar nu recunosc valabilitatea Tratatului de la Trianon, din 1920; alții manifestă o nedisimulată nostalgie față de situația „fericită” a tuturor locuitorilor din Bucovina, aflată sub stăpânirea austriacă; în ce privește Basarabia, lucrurile sunt mult mai complicate în contextul geopolitic actual, în care se găsesc mereu propagandiști gata să nege evidența, să susțină aberații de felul existenței în spațiul românesc a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
valoarea actului în ampla acțiune a tuturor românilor: „Astfel conștiința națională a românilor basarabeni a devenit un factor politic de cea mai mare însemnătate pentru neamul nostru și a inspirat acte de cârmuire care alcătuiesc, desigur, unul dintre cele mai fericite evenimente din istoria noastră națională. Ziua de 24 ianuarie 1918, proclamarea independenței Basarabiei, va rămâne drept una din cele mai frumoase din întreaga viață a poporului românesc.” La scurt timp după proclamarea independenței, un grup de scriitori din România, Ardeal
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
maiestatea sa imperială restituie Sublimei Porți Basarabia cucerită de armatele rusești cu orașele fortificate Bender, Akerman, Chilia și Ismail, ca și târgurile și satele cuprinse în această provincie. ...................................................................................................................................... Art. XIII. — Prezentul tratat de pace perpetuă, încheiat în chip atât de fericit, va fi confirmat din partea maiestății sale sultanului și din partea maiestății sale împărătesei întregii Rusii prin mijlocirea unor instrumente de ratificare solemne prevăzute cu propria lor semnătură, iar aceste instrumente de ratificare, într-un răstimp de cinci săptămâni sau mai degrabă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
virtute ce se cere creștinului. Fără ea, nimeni nu poate trăi o viață cu adevărat creștină pentru că îi lipsește dorința de a se lupta cu păcatele și de a dobândi virtutea. Mândria se opune harului, fără de care nu există mântuire. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. (Matei 5, 4). Plânsul exprimă durerea sau tristețea. Înțelesul lui depinde de cauza din care pornește. Astfel, este o mare deosebire între plânsul celui ce-i pare rău pentru un păcat săvârșit
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de o stare de liniște și siguranță deplină.”<footnote id="8">Ibidem, p. 443<footnote> Astfel trebuie înțelese cuvintele Mântuitorului: „Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihna sufletelor voastre” (Matei 11, 29). Fericiți cei ce flămânzesc și însetoșează de dreptate, că aceia vor sătura. (Matei 5, 6). Cei flămânzi și însetați de dreptate sunt toți cei ce doresc cu ardoare să înfăptuiască și să se înfăptuiască binele. Această dorință este tot atât de firească și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe fratele său vrednic va fi de osândă” (Matei 5, 21 22). Curățenia inimii este astfel cea mai înaltă treaptă a desăvârșirii, a sfințeniei. De aceea, ea va fi răsplătită cu cea mai mare fericire, care este privirea lui Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. (Matei 5, 9). Pacea întemeiată pe adevăr, dreptate și dragoste este cel mai mare bun social pentru oameni și popoare. Ea îmbunătățește condițiile de viață ale omului și înalță
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Dumnezeu”, însoțit, firește, de fericirea vrednică de acest nume. Porunca de a face pace se adresează tuturor, precum citim în epistola către evrei: „ Căutați pacea cu toți și sfințenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evr. 12, 14). Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. (Matei 5, 10). Cuvântul „dreptate” are și aici înțelesul de dreaptă credință și dreaptă purtare, viața neprihănită, sfințenie, în care bineînțeles este cuprinsă și virtutea socială a dreptății<footnote id
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
bucure de orice încercare a credinței, ca Sfântul Apostol Petru, care spune: „întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, bucurați-vă, pentru ca și la arătarea slavei Lui să vă bucurați cu bucurie mare. De sunteți ocărâți pentru numele lui Hristos, fericiți sunteți, căci Duhul slavei și al lui Dumnezeu Se odihnește peste voi” (I Petru 4, 13-14). Predica de pe munte se încheie sub semnul speranței: „Bucurați-vă și vă veseliți!” Iisus e „duhul bucuriei”. „Bucurați-vă!” a fost primul cuvânt pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
frumoasă a adevărurilor și cea mai interesantă lectură. Majoritatea pildelor Mântuitorului se referă la împărăția cerurilor, care poate fi dobândită prin exersarea virtuților creștine. În Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, Iisus ne învață că una din porțile vieții fericite e milostenia. Alături de smerenie, ca virtute dumnezeiască, mai avem nevoie de iertarea și mila îndreptată spre ceilalți, ca să intrăm în Împărția cerească. Prin iertare și milă imităm pe Hristos<footnote id="13">Pr. Leonte Constantin, Ascensiuni duhovicești, Editura Filocalia, Roman
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
om, demn de menirea lui, îi va putea influența în bine și pe copii. Ideile pedagogice ale celor doi mari Sfinți Părinți - Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Ian Gură de Aur - se armonizează și se completează într-un mod fericit. Locul în care aceste idei se întâlnesc în forma cea mai desăvârșită este Sfânta Liturghie - încununare a pedagoiei creștine, ca doctrină și lucrare în lume. 2.1.4. Importanța educației în opera Fericitului Augustin În plan pedagogic, Augustin a continuat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ca să nu ădeți în ispită” (Matei 26, 41) Lecția: Faptele bune - rode ale virtuților: „Argumentați necesitatea virtuții în viața unui adevărat creștin.” ( Virtutea este necesară unui adevărat creștin, pentru că ea îl face plăcut lui Dumnezeu, mulțumit în viața pământească și fericit în viața viitoare.) Conversația Este metoda de învățământ prin care se valorifică dialogul dintre profesor și elev, în vederea transmiterii de cunoștințe. Conversația trebuie să aibă un caracter formativ pentru a contribui la formarea personalității religios-morale a elevilor. Conversația euristică, metodă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de complexe, încât rezultatul variază substanțial de la un context la altul. Orice generalizare având ca obiect această relație este extrem de vulnerabilă. Astfel am ajuns la generalizări rizibile de genul: „Culoarea pielii este una dintre cauzele criminalității” sau „femeile sunt mai fericite (nefericite?) decât bărbații”. Din acest motiv, variabilele contextuale nu fac parte din teoria abstractă propriu-zisă a respectivului fenomen de explicat. Denumirea de variabile externe intenționează să scoată în evidență tocmai acest aspect. Ele nu sunt cauze universale ale respectivului fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în funcție de criterii întâmplătoare, inclusiv de preferințele subiective și prejudecățile persoanelor antrenate în actul deciziei. Rolul factorilor exteriori este mare în acest caz. Dezvoltarea științelor este ilustrativă pentru această idee. Se pare că în primele faze ale dezvoltării științelor, rolul „întâmplărilor fericite” este mult mai mare decât în fazele de maturitate ale acestora. Dezvoltarea actuală a științei are un caracter din ce în ce mai predictibil, devenind chiar planificată. Se realizează prognoze din ce în ce mai exacte asupra tipurilor de invenții care vor fi realizate, asupra orizontului de timp
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]