22,519 matches
-
iar în locul ei au fost aduși polonezi din Polonia centrală sau din regiunile cedate URSS-ului. Primele expulzări ale populației germane au fost întreprinse de autoritățile de ocupație sovietice și cele comuniste poloneze mai înainte chiar de Conferința de la Potsdam. Rațiunile comuniștilor polonezi au fost clar naționaliste: „Trebuie să expluzăm toți germanii deoarece țările se construiesc pe baze naționale, nu pe unele multinaționale” (citat din Plenara CC al Partidului Muncitoresc Polonez, 20-21 mai 1945). Germanii au fost împărțiți în mai multe
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
sovietice de la sfârșitul Războiului Rece. Navele de luptă din această clasă au fost cele mai mari și mai bine dotate fregate din istoria Marinei Regale Britanice; clasa succesoare, fregatele Tip 23, constă în nave mai mici și mai simple din rațiuni financiare.
Fregată Tip 22 () [Corola-website/Science/327085_a_328414]
-
de captivitatea sa în același corp material, în loc să încerce să stăpânească timpul prin spirit pentru a-și depăși condiția. Renunțarea din final a autorului de a mai scrie piesa subliniază tocmai ideea că omul este incapabil să înțeleagă misterul prin rațiune. Unii cercetători au considerat că această nuvelă ilustrează concepțiile lui Mircea Eliade asupra teatrului, susținând că omul poate reuși să ajungă prin teatru la esența lucrurilor, adică la punctul de pornire al lumii, sustrăgându-se istoriei prin spectacolele teatrale. Scriitorul
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
detașamentul înaintând în cursul zilei de 16 ianuarie pe dealurile din jurul Benderului, a fost primit cu foc atât dinspre oraș cât și dinspre satele înconjurătoare. În seara de 16 ianuarie, trupele române ajung la est de calea ferată; dar din rațiunea de a nu fi atacați în timpul nopții, datașamentul a fost retras și cantonat în satul Bulboaca. Bolșevicii în schimb, voiau să încercuiască detașamentul român ca să-i rupă legăturile cu Divizia. Lt. col. Macovescu cere imediat întăriri, iar în dimineața de 17
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
apărut pentru prima dată în numărul din decembrie 1991 al publicației "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine". Câștigătoare a premiului HOMer și nominalizată la premiul Hugo, ea prezintă perioada de reorganizare a catedrei de paleontologie a unei universități, făcută din rațiuni de actualizare a modului de predare pentru a veni în întâmpinarea interesului studenților. Publicată în numărul din martie 1985 al revistei "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine", nuvela relatează descoperirea unei comori îngropate în vremuri imemoriale de o civilizație extraterestră
Vânturile de la Marble Arch (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/330758_a_332087]
-
urbanizare s-a accelerat. Absolutismul a devenit forma de guvernare a multor state, bazându-se pe teoriile formulate în secolele XVI-XVII de către filosofi politici ca Niccolo Macchiavelli, Jean Bodin și Thomas Hobbes, ce au dezvoltat concepte ca „raison d'etat" (rațiunea de stat) și suveranitatea absolută a conducătorului. Instrumentele principale ale puterii prinților absolutiști erau armata și birocrația admninistrativă care răspundea doar în fata regelui ce era reprezentantul divin pe pământ. În secolul al XVIII-lea s-a dezvoltat o formă
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
prin descoperirile științifice. Mari filosofi iluminiști ai secolului al XVIII-lea, ca Montesquieu sau Voltaire, au promovat libertatea spiritului și a religiei și separarea științei de doctrina religioasă. Au cerut o revizuire a metodelor de guvernare, care să pornească de la rațiune și de la o viziune asupra omului, care să se bazeze pe egalitatea dintre persoane. Filosofi ca Jean-Jacques Rousseau și Immanuel Kant au atacat absolutismul prin critici la adresa politicilor și institutiilor statului absolutist și cel al bisericii. Primii absolutiști iluminiști au
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
confrerii. Este vorba doar de accent, deoarece în ambele direcții obiectivul final este același, iar asceza face parte integrantă din metodele pentru atingerea lui. Doctrina mistică nu este filosofie în concepția misticilor islamului, ci înțelepciune ("hikma") adică nu ține de rațiune, ci de intelect. Aceasta viziune contemplative asupra naturii lucrurilor nu este la îndemâna oricui, de aceea doctrina este accesibilă doar putinilor aleși. Simbolurile și metaforele de origine coranica, nu pot fi înțelese în profunzime de orice credincios. Există o ambiguitate a
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
Conseil și planul de Ned descoperi lui Nemo de a călători în mările din Norvegia , unde va avea răzbunare final de a distruge nava responsabil pentru pierderea celor dragi lui . Cele trei tovarăși încearcă fără succes să aducă Nemo la rațiune , dar a determinat , chiar cu riscul vieții sale . Dorind nu a participat la calamitate , cei trei oameni să ia o șansă de a scăpa într -o barca , și care doresc să avertizezesă - fie - victime navei , sunt aruncate la mal de
20.000 de leghe sub mări (film din 1985) () [Corola-website/Science/330066_a_331395]
-
În cosmogonia lor gnostică, parțial de inspirație neoplatonică, treptele emanației erau șapte: 1. Dumnezeu; 2. intelectul universal ("’aql"); 3. sufletul universal ("nafs"); 4. materia primară; 5. spațiul; 6. timpul; 7. lumea pământeană și omul. Dumnezeu a făurit întreaga creație prin Rațiunea și Sufletul universal. Timpul este divizat în șapte cicluri, care corespund fiecare unei anumite manifestări a divinității. Această lume a fost binecuvântată cu șapte profeți legiuitori (sing. "nățiq"-vorbitor): Adam, Noe, Avraam, Moise, Isus ('Isa), Muhammad și Muhammad al Tăm
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
în povestirea lui Poul Anderson "Peștera lui Platon", iar un vârstnic Donovan își face apariția în "A patra lege a roboticii", scrisă de Harry Harrison. În "Profetul", un episod din serialul britanic de televiziune "Dincolo de necunoscut", bazat pe scurta povestire "Rațiune", Powell a fost interpretat de David Healy, iar Donovan de Brian Davies. Personajul Mike Donovan din franșiza science fiction "V" a fost denumit după personajul fictiv creat de Asimov. R. Giskard Reventlov este un robot pre-umanoid, proiectat și construit pe
Lista personajelor din seria Roboților de Isaac Asimov () [Corola-website/Science/329117_a_330446]
-
totalitate electronice, având un profil foarte redus pe înalțime (300 - 450 mm) și fiind mult mai des întâlnite în versiuni de instalare supraterană. Există în continuare și versiuni de cântare auto instalate îngropat, de cele mai multe ori fiind însă vorba de rațiuni de ordin tehnologic, sau de spațiu, decât de cerințe ale sistemului de cântărire în sine. Decizia asupra modului de instalare a cântarului auto trebuie să acopere o întreaga varietate de aspecte, acestea fiind sintetizate în tabelul de mai jos: Din
Cântar auto () [Corola-website/Science/329124_a_330453]
-
Comisiei Enciclopediei. Trevize este un cetățean al primei Fundații. Fost ofițer în forțele armate, el este ales ulterior în Consiliul Fundației. Trevize e caracterizat de aroganță și multă încredere de sine, aproape de limita grosolăniei, dar și de inteligență și simțul rațiunii. Gaia îi încredințează misiunea de a decide dacă istoria și evoluția viitoare a Galaxiei și speciei umane vor fi modelate de prima Fundație, de a doua Fundație sau de Gaia, și care dintre cele trei cursuri de acțiune este cea
Lista personajelor din seria Fundației de Isaac Asimov () [Corola-website/Science/329170_a_330499]
-
Montelupi, și alte personalități proeminente care au imigrat în Polonia încă din secolul al XV-lea în căutare de noi oportunități. Cei mai mulți dintre ei s-au stabilit în Cracovia, capitala Poloniei până în 1611. Valori renascentiste ca demnitatea omului și puterea rațiunii au fost apreciate în Polonia. Multe lucrări au fost traduse în poloneză și latină din limbile clasice: latina, greacă și ebraică, dar și din limbi contemporane ca italiana. Academia din Cracovia, una dintre cele mai vechi universități din lume, traversează
Renașterea în Polonia () [Corola-website/Science/329191_a_330520]
-
și a călătorit mult încă din tinerețe. El considera că aceasta, împreună cu educația sa științifică bazată pe principiile Iluminismului, i-a dat o largă perspectivă asupra diverselor comunități etnice și naționale: După părerea sa, toți oamenii au aceleași abilități în ce privește rațiunea, sentimentele și imaginația, dar aceste ingrediente de bază sunt utilizate în feluri diverite în medii diferite, ceea ce dă naștere diverselor culturi și civilizații. După el, este evident că cultura din Țara de Foc este la un nivel inferior de dezvoltare
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
puternic influențată de teologia creștină. Unul dintre cei mai notabili gânditori ai epocii, Toma de Aquino, niciodată nu s-a considerat pe el însuși filosof și a criticat filosofii. Problemele discutate în cursul acestei perioade sunt relația dintre credință și rațiune, existența și simplitatea lui Dumnezeu, scopul teologiei și metafizicii, problema cunoașterii, cea a universalelor și cea a individuației. Filosofia medievală are caracter "teologic". Cu excepții posibile precum Avicenna și Averroes, gânditorii medievali nu s-au considerat ei înșiși filosofi: pentru
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
pentru perspicacitatea filosofilor antici, în particular pentru Aristotel, respect pentru autoritatea lor ("auctoritas") și obligația de a coordona înțelegerea filosofiei cu învățătura și revelația ("concordia") teologică. Una dintre cele mai puternic dezbătute teme în acea perioadă, a fost credința versus rațiunea. Avicenna și Averroes s-au aplecat mai mult spre partea rațiunii. Augustin a afirmat că niciodată n-ar permite investigațiilor sale filosofice să treacă mai presus de autoritatea lui Dumnezeu. Anselm a încercat să lupte împotriva a ceea ce a văzut
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
lor ("auctoritas") și obligația de a coordona înțelegerea filosofiei cu învățătura și revelația ("concordia") teologică. Una dintre cele mai puternic dezbătute teme în acea perioadă, a fost credința versus rațiunea. Avicenna și Averroes s-au aplecat mai mult spre partea rațiunii. Augustin a afirmat că niciodată n-ar permite investigațiilor sale filosofice să treacă mai presus de autoritatea lui Dumnezeu. Anselm a încercat să lupte împotriva a ceea ce a văzut ca fiind în parte atac asupra credinței, cu o abordare ce
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
niciodată n-ar permite investigațiilor sale filosofice să treacă mai presus de autoritatea lui Dumnezeu. Anselm a încercat să lupte împotriva a ceea ce a văzut ca fiind în parte atac asupra credinței, cu o abordare ce permite și credința, și rațiunea. Soluția augustiniană la problema credință/rațiune este: (1) crede, iar apoi (2) caută să înțelegi. Hotarele perioadei medievale timpurii sunt o problemă controversată. Există un acord general că aceasta începe cu Augustin (354 - 430), care aparține strict perioadei clasice, și
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
filosofice să treacă mai presus de autoritatea lui Dumnezeu. Anselm a încercat să lupte împotriva a ceea ce a văzut ca fiind în parte atac asupra credinței, cu o abordare ce permite și credința, și rațiunea. Soluția augustiniană la problema credință/rațiune este: (1) crede, iar apoi (2) caută să înțelegi. Hotarele perioadei medievale timpurii sunt o problemă controversată. Există un acord general că aceasta începe cu Augustin (354 - 430), care aparține strict perioadei clasice, și se termină cu redeșteptarea învățăturii, la
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
fiecare călugăr să primească câte o carte. În perioadele mai târzii, monahii au fost folosiți pentru formarea administratorilor și a clerului. Gândirea creștină timpurie, în special perioada patristică, tinde să fie intuitivă și mistică și se bazează mai puțin pe rațiune și pe argumentul logic. Ea, de asemenea, pune mai mult accent pe unele doctrine platonice cu nuanță mistică, și mai puțin pe gândirea sistematică a lui Aristotel. În această perioadă, o mare parte din lucrarea lui Aristotel a rămas necunoscută
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
în 1209. La mijlocul secolului, liderul lor era Bonaventura, un tradiționalist care a apărat teologia lui Augustin și filosofia lui Platon. A preluat doar puțin din filosofia lui Aristotel împreună cu mai multe elemente neoplatonice. Urmându-l pe Anselm, Bonaventura credea că rațiunea poate descoperi adevărul doar când filosofia este luminată de credința religioasă. Alți scriitori franciscani importanți au fost Duns Scotus, Peter Auriol și William Ockham. În contrast, ordinul dominican, fondat de Sf. Dominic în 1215, a pus mai mult accent pe
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
descoperi adevărul doar când filosofia este luminată de credința religioasă. Alți scriitori franciscani importanți au fost Duns Scotus, Peter Auriol și William Ockham. În contrast, ordinul dominican, fondat de Sf. Dominic în 1215, a pus mai mult accent pe folosirea rațiunii și a folosit pe larg noile surse aristotelice venite din est și din Spania maură. Marii reprezentanți ai gândirii dominicane din acea perioadă au fost Albertus Magnus și (în special) Toma de Aquino, care a făcut o sinteză abilă între
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
au fost Albertus Magnus și (în special) Toma de Aquino, care a făcut o sinteză abilă între raționalismul grec și doctrina creștină, ce a ajuns să definească, în cele din urmă, filosofia catolică. Aquino a pus mai mult accent pe rațiune și argumentare și a fost unul dintre primii care au folosit noua traducere a lucrării epistemologice și metafizice a lui Aristotel. Aceasta a fost o detașare semnificativă de gândirea neoplatonică și augustiniană care a dominat în mare măsură scolastica timpurie
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
prin emanațiile luminii divine, însă necreate de acestea. De asemenea, cunoașterea lui Dumnezeu era limitată la universalii, idee incompatibilă cu omnisciența divină. Tot filosofii considerau sufletul nemuritor, făcând distincția dintre esență și existență. Al-Ġazălī denunță capacitățile intelectului uman și limitele rațiunii, invocând necesitatea inspirației ("ilhăm") pentru a ajunge la o cunoaștere superioară. Un secol mai târziu, Ibn Rushd (1126-1198) intervine în apărarea tradiției filosofice printr-o lucrare intitulată "Tahăfut at- tahăfut" (Combaterea combaterii): el respinge teoria lui Al-Ġazălī, iar în "Tratatul
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]