23,331 matches
-
locuința zeilor solari sau atmosferici: dimpotrivă, numai subpământul, uneori teritoriu nu negreșit subteran, dar nici de suprafață; numai în acest sens, Infernul (Hades, Yudu, Chi-Xibalba, Sheol) poate fi uneori celălalt tărâm. În mitologia generală sunt mituri ale tărâmurilor ascunse fie subterane, fie din lumi paraterestre, în primele ajungându-se pe căi inițiatice, în celelalte prin magie sau prin mijloace miraculoase. Din prima categorie face parte Agarttha, așezământ mitic subteran îndrăgit mai ales de teozofi; din cealaltă fac parte tărâmurile fabuloase, în
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
uneori celălalt tărâm. În mitologia generală sunt mituri ale tărâmurilor ascunse fie subterane, fie din lumi paraterestre, în primele ajungându-se pe căi inițiatice, în celelalte prin magie sau prin mijloace miraculoase. Din prima categorie face parte Agarttha, așezământ mitic subteran îndrăgit mai ales de teozofi; din cealaltă fac parte tărâmurile fabuloase, în primul rând cele accesibile prin translația în timp relativist (de exemplu, locul unde se găsește Tinerețe fără bătrânețe). De regulă, în Tărâmul Celălalt nu se trece simplu, evident
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
a făcut primele fotografii aeriene ale Parisului, pe care le-a prezentat în mod metodic în cererea de patent pentru un "Nouveau système de photographie aérostatique" din 1858. Lui îi aparțin de asemenea primele fotografii făcute cu lumină artificială în subteran, publicate într-o culegere din 1861, care ilustra catacombele Parisului. Lui Nadar i se datorează unele din cele mai celebre portrete fotografice ale personalităților de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Datorită producției de masă portretele par azi oarecum stereotipe, dar
Félix Nadar () [Corola-website/Science/306269_a_307598]
-
sau "Ghețarul de la Scărișoara" adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței. Continuând dizolvarea, apa coboră în Avenul din Șesuri cu ieșire la suprafață în Izbucul Poliței. Golul rămas uscat al Scărișoarei, în urma prăbușirii avenului de intrare, se umple cu gheață în timpul glaciațiunilor
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
chimist. Procedura este și astăzi folosită în întreaga lume. În timpul domniei lui Catherine de Medici (1519-1589) industria parfumurilor era înflorătoare în Franța. Regina avea propriul parfumier din Italia, Rene le Florentin. Laboratoarele lui erau conectate cu apartmentele reginei prin pasaje subterane secrete, astfel formulele secrete nu erau furate. Mănușile parfumate au devenit populare în Franța în 1656. Astfel s-a înființat asociația parfumierilor și al producătorilor de mănuși. În secolul al XVIII. curtea regelui Louis al XV-lea se numea curtea
Apă de toaletă () [Corola-website/Science/304764_a_306093]
-
pot fi văzute astăzi. O curiozitate este faptul că suprafața unei peșteri nu intră în calculul suprafeței zonei în care se află. Este pur și simplu neglijată. O singură cutumă veche prevede că suprafața terenului de la gura peșterii continuă în subteran până când nu se mai vede lumina soarelui. Aceasta dă drept proprietarului terenului de la intrare să folosească suprafața abriurilor sau zona vestibulară a peșterii. În Munții Apuseni abriurile și primele săli de peșteră aflate în apropierea caselor sunt amenajate ca grajduri
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
sau de apele din topirea zăpezii capabile să formeze doar peșteri mici. Dacă această apă este supusă înghețului și dezghețului, ea va mări golul, dând naștere la o peșteră criogenă sau "peșteră cutanată", adică superficială. Dacă însă apa pătrunsă în subteran stabilește un circuit continuu de curgere, chiar și a unei ape de debit redus, rezultă o "peșteră de tip vados". Dacă apa va forma un strat acvifer ce umple toate fisurile, diaclazele și fețele de stratificație constituind un sistem complex
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
de curgere, chiar și a unei ape de debit redus, rezultă o "peșteră de tip vados". Dacă apa va forma un strat acvifer ce umple toate fisurile, diaclazele și fețele de stratificație constituind un sistem complex, ia naștere o rețea subterană labirintică, adică o "peșteră freatică". De cele mai multe ori peșterile sunt complexe, formate din segmente de diferite tipuri, fapt pentru care ar trebui diferențiată și o categorie de peșteri cu caracter mixt. Între om și peșteră a existat, din cele mai
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
plasată adesea într-o peșteră. Mai recent, creștinismul plasează nașterea lui Isus într-o peșteră din Nazaret. În evul mediu, din cauza superstițiilor, omul se îndepărtează de peșteră, o ignoră, o evită, apoi se teme de ea, asemănând-o cu lumea subterană a bibliei, cu infernul. În prezent, peste 30 de milioane de chinezi locuiesc în peșteri, mai mult decât întreaga populație a Arabiei Saudite. Cu toate condițiile aspre din peșteră, întuneric, frig, umezeală, unele plante și animale s-au adaptat mediului
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
cu infernul. În prezent, peste 30 de milioane de chinezi locuiesc în peșteri, mai mult decât întreaga populație a Arabiei Saudite. Cu toate condițiile aspre din peșteră, întuneric, frig, umezeală, unele plante și animale s-au adaptat mediului de viață subteran. Cu studiul vieții în peșteri se ocupă biospeologia fondată în 1920 de savantul român Emil Racoviță care înființează la Cluj primul institut de biospeologie din lume. Viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categorii: Trogloxene sunt plante și
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
de peșteră se retrăgea să moară în același loc ca și strămoșii sau predecesorii săi. Mărturie stau numeroasele cimitire descopertite în peșterile din România (Peștera Bisericuța, Peștera cu Oase). Peștera a rămas astfel închisă până pe 17 septembrie 1975, când golul subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea porțiunii de la intrare, în timpul lucrărilor de exploatare a calcarului (marmură). În puțul deschis a coborât pentru prima dată, minerul Traian Curta din localitatea Chișcău. Acesta a parcurs galeria de acces până la Sala Mare. O
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
aer asigurat de 5 ventilatoare ce trăgeau aerul ce intră printr-un spațiu de 15 centimetri aflat în mijlocul reactorului prin canalele de combustibil și în cele din urmă ieșea prin plenumul de sud și de nord în conductele de aer subterane apoi aerul trecea printr-o serie de filtre ,răcitoare, în cele din urmă ajungea în conductele de aer exterioare, aerul continuându-și drumul prin cele 5 ventilatoare și în final ieșea în exterior prin intermediul unui horn cu înălțimea de 106
BGRR () [Corola-website/Science/305630_a_306959]
-
de explorare, cartare și protejare a Peșterii Vântului. Prima hartă color a peșterii la scara 1:500 este realizată în 1969, pe ea fiind reprezentați 15.283 m de galerii. În anul 1972 timp de 8 zile se lucrează în subteran pentru realizarea de catre TVR a unui documentar despre Peștera Vântului. În anul 1978 apare albumul foto "Peștera Vântului" semnat de dr. Dan Coman și Valentin Crăciun. Cercetările și cartările continuă în paralel cu acțiunile de documentare a peșterii descoperindu-se
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
parietale, cristale, gips... Se diferențiază Labiritul Racoviță, fiind cel mai încurcat sector de peșteră din țară sau Galeria Hipodrom, ca o galerie de metrou. Galeriile s-au dezvoltat pe patru nivele, dintre acestea cel inferior este activ, pe aceasta pârâul subteran o modelează continuu prin acțiunea ei corozivă și erozivă , iar celelalte trei nivele superioare sunt fosile. Galeriile principale sunt:Galeria Activă, Etajul I, Etajul II, Galeria Albă, Galeria Roșie, Galeria cu Lacuri. Galeriile laterale sunt: Galeria 7 Noiembrie, Galeria 1
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
in brate, tipand. Ceasornicele s-au oprit. Clopotele de la biserici sunau, sunau si au produs o panica si mai mare". Cutremurul a avut 3 momente explozive la interval de 3 minute. Ultima faza a produs "zguduituri înfricosatoare" si "formidabile bubuituri subterane". S-au daramat mai ales locuințele vechi. - 10 noiembrie 1940 ora 01,39,07. Cutremur consemnat de INFP și rămas în amintirea ultimei generații, cu prăbușiri de blocuri în București și cu circa 500 de victime și 300 de răniți
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Parc") de 20 000 locuri, construit de frații Mihăilescu și un velodrom (Vasile Bulucea). Primarul Antonie Solomon a inaugurat piata Mihai Viteazu, noua Sala Polivalenta, parcul din Fata Luncii , si a initiat constructia unui pasaj suprateran, in Valea Vlaicii, si unul subteran, la Universitate. S-au construit hoteluri și moteluri și o puzderie de restaurante, baruri sau discoteci. Au fost construite încă 6 biserici (în Craiovița, în Rovine, pe Calea Severinului, în Lăpuș lângă Electroputere, pe Str. Nicolae Romanescu, vis-a-vis de Restaurantul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de Mihnea Vodă, având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită Pasaj cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile Decebal(în formă de dom
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Național Retezat. Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata și Rotunda, are o înălțime de 168 de metri, fiind unul dintre cele mai înalte baraje de arocamente din Europa. Centrala electrică subterană de la Gura Apei are o putere de 335 MW. După ieșirea Râului Mare din munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităților Ostrov
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
arme științifice experimentale (Tău Cannon, arma cu Gluoni) și arme de proveniență extraterestră (Snark, Horneț Gun). Prima armă care intră în posesia jucătorului este o ranga. În joc există mulți inamici, printre care și unii speciali, precum Gargantua sau tentaculele subterane, care se înfrâng prin metode neconvenționale și nu prin confruntare directă. Acțiunea jocului se desfășoară în două locații: complexul Black Mesa (un complex de cercetare fictiv similar cu laboratorul Los Alamos și Zona 51) și lumea extraterestră Xen, în care
Half-Life () [Corola-website/Science/305750_a_307079]
-
cursul anului, cele mai mari abateri de la mediile lunare se înregistrează iarna, și mai cu seamă primăvara, datorită circulației atmosferice mai întense. În lunile de vară, variațiile de temperatură au valori scăzute. Munții Șureanu reprezintă un uriaș castel de ape subterane și de suprafață. În calcare apele subterane se găsesc în rețele de fisuri și goluri carstice. În adânc rezultă cursuri de apă cu lungimi de sute și mii de metri. Izvoarele de tip resurgență (Șipot, Șura Mare, Ciclovina sau exurgență
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
mediile lunare se înregistrează iarna, și mai cu seamă primăvara, datorită circulației atmosferice mai întense. În lunile de vară, variațiile de temperatură au valori scăzute. Munții Șureanu reprezintă un uriaș castel de ape subterane și de suprafață. În calcare apele subterane se găsesc în rețele de fisuri și goluri carstice. În adânc rezultă cursuri de apă cu lungimi de sute și mii de metri. Izvoarele de tip resurgență (Șipot, Șura Mare, Ciclovina sau exurgență (Izvorul de sub Piatră,Cuculeu) apar în mod
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Lotrului-Latorita, în aval de confluenta cu pârâul Galbenu. Un baraj de 60 m înălțime în dublu arc, din beton, realizează un volum util de 1,8 mil m³. De la priză de apă a barajului apă se scurge gravitațional pe galerie subterană spre lacul Vidra (se întâlnește cu apă pompata de stația de pompe Petrimanu în galeria sud-gravitațională). Stația de pompe Jidoaia este situată pe pârâul Voineșița colectând apele din ramură Nord gravitațională, barajul de 50 m înălțime în dublu arc, din
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
Goata. Lacul de acumulare are următoarele caracteristici: este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argilă. Principalele caracteristici ale barajului sunt următoarele: Este amplasat în versantul stâng, fiind alcătuit dintr-un deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subterană cu scurgere cu nivel liber și aruncătoare în aval, toate executate din beton armat. Creasta deversorului este la cota 1289,00 mdM și are o deschidere de 16,20 m. Galeria subterană are un diametru D=4,25 m și
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subterană cu scurgere cu nivel liber și aruncătoare în aval, toate executate din beton armat. Creasta deversorului este la cota 1289,00 mdM și are o deschidere de 16,20 m. Galeria subterană are un diametru D=4,25 m și o lungime totală de 230,0 m, din care 70,0 m este galerie înclinată. Aruncătoarea este situată pe versant, la zi, la cota 1233,90 mdM și asigură restituirea apei în
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]