23,406 matches
-
context bizar”.859 Personajele pozitive nu au individualitate pentru că reprezintă idei, prototipuri, sunt simboluri ale purității, răbdării, credinței și bunătății. Discursul elogiator al naratorilor în loc să le dea viață, mai mult le distruge, transformându le în alegorii, unele povestiri dobândind un ton hagiografic. Constanța, Grizilda, Prudenția, Virginia întruchipează prototipul femeii virtuoase, al unei veritabile sfinte, însă din peisajul Povestirilor din Canterbury nu lipsesc nici portretizările unor sfinte autentice, canonizate, nu doar simbolice, care au avut curajul și demnitatea de a și jertfi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rândul pelerinilor chaucerieni. Dacă în excipitul său, doftorul condamna păcatul, cea de-a doua maică debutează istorisirea proprie printr-un apel la înlăturarea lenei, pentru a continua cu o rugăciune adresată Fecioarei Maria (Invocatio ad Mariam), în cel mai evlavios ton posibil. Fecioara Maria, prototip ideal al frumuseții morale, al supunerii, blândeții și bunătății, este frecvent invocată ca protectoare căreia i se datorează respect, dar și ca înfăptuitoare de minuni (cf. Povestirea stareței). Ea devine exemplul pe care fiecare donna angelicata
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
completează sau se combat și de aici derivă un șir nou de semnificații, uneori mult mai profunde decât am bănui. Există de fiecare dată o diferență între ce se spune și ce este cu adevărat sugerat și astfel se naște tonul comic al acestor capodopere.869 868 William Hazlitt, op. cit., pp. 26-57 passim. 869 Charles A. Owen, art. cit., p. 294. 233 V. 3. Donna demonicata sau nevoia emancipării feminine Ni se pare firesc, într-un climat prerenascentist, cum este cel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
873 , iar lamentațiile soțului, care nu-și mai poate aduce acasă soția, îl fac să pară și mai ridicol. Pentru Bartolomea, imaginea păcatului nu mai reprezintă ceva înspăimântător, plăcerea proprie vine pe primul loc, femeia afirmând cu dezinvoltură, pe un ton persiflant, în fața soțului: „iar de mă aflu întru păcat de moarte, află c oi sta în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio adeziune față de lucrurile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
love.” Jessica Cooke, art. cit., p. 409. 896 Ibidem, p. 407. (trad. n.) 897 Ibidem, p. 416. (trad. n.) 241 medievală numită senex amans 898. Negustorul, naratorul acestui episod domestic, a suferit în căsnicie, de aici cinismul la adresa mariajului, amărăciunea tonului îl trădează. Pentru el, Ianuarie este un fel de rara avis, bărbatul căsătorit care se poate bucura de deliciile acestei instituții. Pare a ne transmite, ironic, ideea că nu toți bărbații însurați sunt nefericiți, unii sunt orbi, amărăciunea cinismului negustorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dorește să se căsătorească deoarece privește la propria sa căsătorie de pe poziția experienței acumulate în cele două luni de trai în comun. „Egoistul cinic care este negustorul, privește la deziluziile unui egoist idealist, Ianuarie, și nu poate vedea că amărăciunea tonului îl trădează.”899 Remarcăm că „de fapt, povestirea o plasează pe Mai în iconografia Evei, stând cu Adam al ei sub un copac, nelipsind nici prezența șarpelui, și dorind fructul pe care șarpele îl oferă, pentru a sugera că Mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o tragedie a destinului și o tragedie a personajului. Poate fi amândouă în același timp deoarece pentru Chaucer natura înseamnă destin. [...] Pentru scriitorul englez și pentru contemporanii săi, natura devine expresie a providenței divine, ea însăși o virtute divină.”961 Tonul este în creația chauceriană grav și comic în același timp, avem de-a face cu un roman medieval sentimental, dar și cu o comedie burlescă, se observă permanent atitudinea 957 „ Poemul lui Boccaccio se compune din 5704 versuri, poemul lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1023 Ibidem, p. 395. 1024 „El, autorul a numeroase poeme de dragoste și nuvele despre iubire, a scris înspăimântătorul Corbaccio, una dintre cele mai caustice și demne de dispreț cărți, vreodată scrise, împotriva femeilor. Întâlnim o critică dură și incalificabilă. Tonul usturător vulgar și încărcat de repulsie ne determină să râdem pe seama acestei înclinații târzii a autorului, de a dezaproba capodopera sa și să fim de partea lui Boccaccio cel tânăr împotriva celui ajuns la senectute.” Hermann Hesse, My Belief: Essays
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Einaudi, Torino, 1977, p. 27. (trad. n.) 1029 Ibidem, p. 26. (trad. n.) 1030 Ibidem, p. 31. (trad. n.) 1031 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 88-90. 1032 Giovanni Boccaccio, Il Corbaccio, ed. cit., p. 62. 276 ceilalți prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cornelia Emilian a fost soția profesorului Ștefan Emilian, coleg și prieten cu Ștefan Micle. Soțiile profesorilor universitari din Iași, între care și Veronica Micle, ba încă ea în primul rând ca soția rectorului, reprezentau înalta societate a intelectualității urbei, dădeau tonul purtării alese, inițiativelor umanitare, înaltelor simțiri și cugetări patriotice ori familiale. Ele au fost scandalizate de-a dreptul când au auzit apoi au și văzut că, după moartea rectorului, în august 1879, în loc să-și pună doliu și să-i facă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Nica),este necesară dar de data aceasta în dialog strict cu Călin L. Cernăianu care interpretează abuiziv. Manuscrisul spune: „Ar fi interesant a cunoaște cauzele maladiei care a venit să isbească pe unul dintre cei mai mari poeți români.” Vedem tonul: ar fi interesant. Se interesează un autopsier, și încă la modul dubitativ, de cauze la acest nivel și pe loc, sau după autopsie, în raportul pe care-l efectuează? Scenariul cel mai probabil este că cel care a scris, până
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fără temei. Ce confortabil este cînd vezi că mai sînt și naționaliști creștini rezonabili, care au știința de carte, spirit critic și profunzime” Ce l-o fi impresionat pe acest internaut care semnează „Claudiu Târziu” dar scrie cu „î”? Desigur, tonul curajos al discursului împănat cu note care în subsol răspund la anii 1930 ori confundă Bucovina cu Moldova. Sintagma „naționalist creștin rezonabil” plutește ca o floare de nufăr peste aceste subsoluri... insalubre. O tânără care semnează „Vera” este de-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bucuriile mele; Să fiu cuminte; Pământule bun, / Învață-mă să cânt; / Apă blândă, / Fă-mă fată mândră; / Sfinte soare, / Sfinte domn mare, / Dă-mi razele tale, / Într-o zi bună, / Să-mi fac cunună."114 Zbuciumul interior este figurat de tonul imprecației directe, realizat prin îmbinarea dintre repetiție ("busuioace, busuioace"), aliterație ("busuioace, / nu te-ai coace") și imperativul negativ ("nu te-ai coace"), relație semantică al cărei efect stilistic generează dialogul descriptiv: "Busuioace, busuioace, / Răsărit-ai, nu te-ai coace!.../ Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scăpa, / Că urâtul n-are leac, / Numai pânză și toiag / Și-o cruciuliță la cap!"214 Reprezentarea metaforică a norocului, ca întrupare a naturii, conturează spațiul antinomic al metamorfozelor sortirii. Prezentarea gradată a "făuririi" destinului, de la cadrul descriptiv, portretistic, la tonul invectivei care evocă norocul personificat, întruchipează stările existențiale,universale, ipostaziate, ipostaziate de alternanțele semantice afirmativ / negativ: "Frunzuliță ca bobul, / Mândră floare-i norocul, / Dar nu crește-n tot locul, / Nici nu-l are tot omul. / El crește cam lângă vale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
m-o-mbătrânit. Lelița cu tăte bune / Și bărbatul-ncins cu fune; Lelița cu chica creață / Și bărbatu-ncins c-o ață."234 Dialogismul interior al discursului poetic construiește relația dintre om și natură, pe baza amplificărilor descriptive și a planurilor analogice. Tonul explicativ, pe fondul singularizării, pune în valoare imaginea binară contrastantă a destinului: " Foaie verde trei măsline, / Mă mir, codrule, de tine / Cum de-ți merge-așa de bine / Și nu-mbătrânești ca mine! / Că tu vara înverzești. / Vine toamna-ngălbenești
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
El mi-ar trece de necaz; / Dar e cucul păsărea, / El cântă pe rămurea / Și zboară pe unde vrea, / Nu-i pasă de jalea mea!"287 Dorința umană, de înstăpânire a timpului, transformă spațiul liric într-o imprecație, negată de tonul elegiac care redefinește cucul ca pasăre a norocului: " Frunză verde de pelin, / Ce-mi ești, cucule, hain, / De cânți vara-n jumătate / Ș-apoi zbori în altă parte? / Cuculeț, pasăre sură! / Mușca-ți-aș limba din gură, / Cântecul să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a jale și-a război. / S-o dus oamenii din sate / Tot în vagoane-ncărcate / În neagra străinătate."304 Doina Arcanului invocă același cântec prevestitor al cucului care cerne destinul prin sita chemărilor, înstrăinărilor și despărțirilor, refrenul tematic, pe un ton optimist, și alternanța planurilor descriptive reliefând scenariul mitic al inițierii într-o altă etapă existențială: Foaie verde, foi de nuc, / Veni vremea să mă duc, / Să mă duc, să-mi las satu, / C-așa mi-o cântat cucu / Și-așa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Wright, „A Biographical Sketch“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 1, p. 73.) 75 Wittgenstein refuza să stea la masa profesorilor de la cantina Universității. Nu numai fiindcă această masă era așezată pe un podium, ceea ce îl irita, ci și deoarece recepta tonul discuțiilor de aici drept pretențios, afectat, expresie a unei vanități insuportabile. 76 Vezi R. Monk, op. cit., p. 263. 77 Era vorba, în primul rând, de cei care așteptau de la un profesor de filozofie cu totul altceva decât oferea Wittgenstein. Fostul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
are tonalitatea vocii și expresia feței celor care îl pronunță. „Cuvântul este, înainte de toate, purtătorul acestei tonalități a vocii.“ Dacă suntem întrebați care este semnificația unor expresii ca „a crede“, „a ne îndoi“, aducem o clarificare dacă le înlocuim cu tonul vocii, expresiile feței și gesturile pe care le-am înregistrat atunci când am învățat să le folosim.36 3. Sunt expresiile noastre despre ceea ce simțim descrieri? Cel care citește însemnări reprezentative pentru filozofia mai târzie a lui Wittgenstein poate să aibă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de studiu al științelor pozitive, trupul carnal constituie obiectul de cercetare al științelor umane 1. Ca formă primară, spontană și inconștientă de comunicare umană, limbajul gestual este prelucrat în emisfera dreaptă a creierului (emisferă care localizează trupul în spațiu; interpretează tonul vocii, toate mișcările, pozițiile și gesturile corpului). Prin intermediul gesticii se pot exprima sentimente, gânduri, intenții, expectanțe etc., dar interesant este că se pot transmite toate acestea fără intenție sau fără ca emițătorul să-și dorească să exprime ceva celorlalți. Din punct
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai mică șovăială a picioarelor, nervozitatea pașilor, gesticulația dezordonată a mâinilor, mișcări care ar fi putut trăda teama, timiditatea și nesinceritatea. Gesturile oratorului variau în funcție de tonalitatea dicțiunii cu care-și rostea discursul și de caracterul cuvântării sale (întinderea brațului corespundea tonului puternic al vocii, iar îndoirea acestuia tonului mai dulce). Însemnătatea gestului în teatru a fost covârșitoare dintotdeauna, deoarece limbajul scenic s-a desăvârșit prin gest, intensificând elementele de succes sau efectele asupra spectatorilor. Spre deosebire de vechii greci care nu agreau pantomima
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesticulația dezordonată a mâinilor, mișcări care ar fi putut trăda teama, timiditatea și nesinceritatea. Gesturile oratorului variau în funcție de tonalitatea dicțiunii cu care-și rostea discursul și de caracterul cuvântării sale (întinderea brațului corespundea tonului puternic al vocii, iar îndoirea acestuia tonului mai dulce). Însemnătatea gestului în teatru a fost covârșitoare dintotdeauna, deoarece limbajul scenic s-a desăvârșit prin gest, intensificând elementele de succes sau efectele asupra spectatorilor. Spre deosebire de vechii greci care nu agreau pantomima, romanii au înlocuit treptat teatrul vorbit cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cerebrală dreaptă controlează motricitatea părții stângi a organismului, iar emisfera stânga pe cea a părții drepte. Dacă emisfera stângă este specializată pe abilități practice, raționamente, memorare a cuvintelor, calcul matematic, etc., emisfera dreaptă este specializată în recunoașterea formelor, a ritmului, tonului și a intonației, în înțelegerea nonverbalului, coordonarea spațială, identificarea figurilor umane etc. Limbajul gestual servește ca decor al gândurilor pe care de multe ori le anticipă, fapt demonstrat de situația în care un om, împiedicat să gesticuleze, are mai multe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
au avut ambiția de a introduce în artă mișcarea. Umberto Boccioni, fondatorul și exponentul futurismului, considera gestul o senzație dinamică eternizată ca atare. În operele futuriștilor predomină obiecte și forme descompuse, personaje în mișcare și planuri suprapuse, linii de rotație, tonuri de culoare de o mare vivacitate etc. Plasând întreaga operă sub semnul mișcării corpului, sculptorul François Auguste René Rodin pune accentul pe musculatura și flexibilitatea articulațiilor unor personaje atletice, care redau artistic și nuanțat: • gesturi demonstrative, în ,,Mouvements de danse
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorilor față de elevi și performațele lor școlare: elevii etichetați ca inteligenți au obținut performanțe școlare superioare celor care nu au primit această etichetă. Expectațiile profesorilor față de elevi sunt exprimate, după Robert Rosenthal, prin manifestări involuntare și mai puțin controlate, precum tonul vocii, atingeri, expresii faciale, priviri, posturi 74. Prin aceste manifestări, profesorul poate influența pozitiv sau negativ imaginea de sine a elevilor, motivația învățării și rezultatele școlare. De fapt, autorul accentuează influența stilului de predare al profesorului asupra climatului afectiv și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]