240,120 matches
-
sfera de influență a Uniunii Sovietice au întreprins în aceeași vreme măsuri de formare a unor organisme naționale. Deoarece toate aceste țări se aflau într-o situație similară, se punea problema asigurării unei coordonări dintre aceste organisme. În cadrul comunității românești, principalul susținător al acestei idei era Constantin Vișoianu. Format la școala lui Niculae Titulescu cu care colaborase la Liga Națiunilor, Vișoianu era convins de validitatea teoriei acestuia că statele mici își pot impune punctul de vedere în lumea diplomatică doar dacă
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
mult, el considera că era imperios necesară crearea unui organism care să reprezinte totalitatea statelor de sub dominația comunistă; în lipsa unui asemenea organism, existau puține șanse ca intervențiile Comitetului Național, acționând izolat, să aibe un rezultat. Cum, acțiunile diplomatice erau scopul principal pe care îl avusese în vedere încă din perioada când fusese Ministru al Afacerilor Străine, Vișoianu și-a orientat eforturile în vederea inițierii unui dialog al diferitelor organisme care să rezulte într-o asociere formală a diferitelor comitete naționale. Eforturile lui
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
deoarece considera preocuparea țărăniștilor de a stabili modul de preluare a puterii după eliberarea României ca o utopie și o pierdere de vreme, era de așteptat ca Vișoianu să se unească cu grupul lui Rădescu. Dar, timp de doi ani, principala preocupare a lui Vișoianu fusese de a organiza colaborarea cu delegeții din celelalte țări din Europa de Est, având în vedere că majoritatea problemelor din țările comuniste erau similare iar o acțiune comună a tuturor organizațiilor avea o greutate mult mai mare
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
anterior, noul comitet era lipsit de reprezentativitate. Pentru cei care se opuneau în România regimului comunist, Nicolae Rădescu era un simbol al rezistenței anticomuniste. Constantin Vișoianu era mai puțin cunoscut în afara cercurilor preocupate de activități diplomatice. Augustin Popa, care era principalul reprezentant al partidelor politice, era puțin cunoscut în afara cercurilor politice. Astfel, noul comitet nu putea să se prevaleze de faptul că reprezenta populația din țară care dorea să scape de comuniști. Deoarece, spre deosebire de comitetul anterior, componența noului comitet nu fusese
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
țărilor sub dominație străină, în particular țările baltice, nu puneau o asemenea condiție. Astfel, erau eliminate din lista de potențiali candidați mulți români din emigrație care ar fi putut aduce o contribuție însemnată activității comitetului. Sub conducerea lui Constantin Vișoianu, principalul rol al Comitetului era reprezentarea diplomatică a României. El a reușit să orienteze Comitetul în această direcție, iar după 1955 singurele realizări demne de menționat erau cele de natură diplomatică. În acest domeniu Comitetul s-a concentrat asupra a trei
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
diplomatică a României. El a reușit să orienteze Comitetul în această direcție, iar după 1955 singurele realizări demne de menționat erau cele de natură diplomatică. În acest domeniu Comitetul s-a concentrat asupra a trei tipuri de acțiuni: După 1948, principala cale de a fugi din România era prin Iugoslavia. La 17 octombrie 1950, comitetul a adresat șefilor de delegații ale țărilor membre ale ONU un memoriu privind problema refugiaților români, prin care solicita extinderea mandatului Comisariatului ONU pentru refugiați astfel încât
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
pentru rezolvarea pașnică a problemei prizonierilor de război" În aceeași perioadă au mai fost elaborate alte trei memorii despre violarea tratatelor și dreptului internațional de către Uniunea Sovietică și despre instituirea unui regim de drept pentru refugiații politici. Una din preocupările principale ale lui Vișoianu era formarea unui organism care să reprezinte ansamblul țărilor care se aflau sub influența URSS. Declarația de principiu a unei asemenea colaborări, ""Declaration of Aims and Principles of Liberation of the Central and Eastern European Peoples,"" a
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
Veroiu. În anul 1987, Mircea Danieliuc l-a distribuit în filmul "Iacob", film în care Vișan a realizat rolul său de referință. Interpretarea sa din acest film a fost foarte apreciată. Cotidianul "The New York Times" îl elogia astfel: ""Dorel Vișan în rolul principal este extraordinar, în special atunci când rămâne singur, fără cuvinte, în ultimele 20 de minute"". După ce în anul 1985, Stere Gulea i-a oferit rolul Tudor Bălosu în filmul "Moromeții", în anul 1995 Mircea Daneliuc i-a oferit rolul principal (senatorul
Dorel Vișan () [Corola-website/Science/308911_a_310240]
-
rolul principal este extraordinar, în special atunci când rămâne singur, fără cuvinte, în ultimele 20 de minute"". După ce în anul 1985, Stere Gulea i-a oferit rolul Tudor Bălosu în filmul "Moromeții", în anul 1995 Mircea Daneliuc i-a oferit rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul "Senatorul melcilor". Pentru prestația din film a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franța. Presa franceză și criticii de film l-au elogiat astfel: În anii următori, Dorel Vișan a jucat în
Dorel Vișan () [Corola-website/Science/308911_a_310240]
-
engleză a fost realizată de Samuel Laing publicată în 1844 cu o a doua ediție în 1889. Alte traduceri în Engleză au urmat. Heimskringla îl urmărește pe Odin și pe oamenii sai de la Răsărit, din Asaland și Asgard orașul ei principal, până la stabilirea lor în Scandinavia. Narează întrecerile între regi, înființarea regatelor Norvegie, Suediei, și Danmarcei, expedițiile vikingilor și cuceririle lor din Anglia. Povestirile sunt narate cu vivacitate și căldură, transmițând o imagine completă a vieții omenești cu toate fațetele sale
Heimskringla () [Corola-website/Science/308879_a_310208]
-
și apoi Facultatea de Ziaristică din București. Prima sa transmisiune radiofonică a avut loc în anul 1964, în primul sezon al Universității Craiova în Divizia A, la meciul Știința Craiova - Universitatea Cluj 1-0. Până în decembrie 1989, Domozină a fost corespondent principal al redacției de actualități din Radioteleviziunea Română pentru județele Dolj, Gorj, Olt și Mehedinți. Începând din anul 1990 a fost director al postului Radio Oltenia Craiova. În decursul carierei, el a realizat aproape 1.000 de transmisiuni în direct de la
Sebastian Domozină () [Corola-website/Science/308916_a_310245]
-
Secoșan a debutat la 31 martie 1969 cu transmisiunea fotbalistică a meciului Steaua București - Universitatea Craiova, încheiat cu scorul de 2-1. După desființarea Studioului de Radio Timișoara, în anii '80, Nicolae Secoșan a continuat să transmită, pentru Radio România Actualități, principalele evenimente sportive din zona de vest a României, în special cele legate de echipa de fotbal „Politehnica Timișoara”, de ex. meciul Politehnica Timișoara - Celtic Glasgow. În anii 1998 și 2002, Nicolae Secoșan a primit premiul „Sebastian Domozină”, decernat de Asociația
Nicolae Secoșan () [Corola-website/Science/308918_a_310247]
-
presupus că orice atac venit dinspre vest ar trebui să urmeze ori vechea linie ferată spre Hailar sau ar trebui să fie îndreptat spre Solun din extremitatea estică a Mongoliei. Sovieticii au atacat pe ambele direcții, e adevărat, dar atacul principal a fost dat prin lanțul de munți Hinggan, care se întindeau de la sud de Solun spre centrul Manciuriei și care păreau impenetrabili. Mai apoi, spionajul militar japonez nu a reușit să afle cât de mari erau efectivele sovietice care erau
Operațiunea Furtună de august () [Corola-website/Science/308915_a_310244]
-
capturat de soldații sovietici. Pe 18 august au fost declanșate 5 debarcări amfibii mult în fața forțelor terestre: trei în nordul Coreii, una în Sahalin și una în Insule Kurile. Astfel, în Coreea, trupele deja debarcate își întăreau pozițiile în așteptarea principalelor forțe terestre sovietice, iar în Sahalin și Kurile Uniunea Sovietică își impunea fără drept de apel suveranitatea. Înaintarea terestră a fost oprită la ceva distanță de Râul Yalu, la capătul nordic al Peninsulei Coreene, în momentul în care nu mai
Operațiunea Furtună de august () [Corola-website/Science/308915_a_310244]
-
două bombardamente nucleare de la Hiroșima și Nagasaki, au provocat o ruptură pe scena politică niponă și i-a obligat pe japonezi să accepte capitularea. Cercetările istoricului nipon Tsuyoshi Hasegawa l-au dus la concluzia că bombardamentele nucleare nu au fost principalele motive pentru acceptarea capitulării. În schimb, el a ajuns la concluzia că rapida și copleșitoarea victorie sovietică de pe continent l-a forțat pe împăratul japonez să proclame încetarea focului. Manciuria ocupată de sovietici a asigurat principala bază de acțiune pentru
Operațiunea Furtună de august () [Corola-website/Science/308915_a_310244]
-
nucleare nu au fost principalele motive pentru acceptarea capitulării. În schimb, el a ajuns la concluzia că rapida și copleșitoarea victorie sovietică de pe continent l-a forțat pe împăratul japonez să proclame încetarea focului. Manciuria ocupată de sovietici a asigurat principala bază de acțiune pentru forțele comuniste conduse de Mao Zedong, care au ieșit victorioase în cele din urmă din războiul civil chinez. De fapt, succesul militar din Manciuria i-a împiedicat, în cele din urmă, pe sovietici să ocupe baze
Operațiunea Furtună de august () [Corola-website/Science/308915_a_310244]
-
a lungul timpului populația localitații a oscilat in jurul numarului de 1000 de locuitori astfel: Situația confesională în 2002 era următoarea: din cei 986 locuitori, 833 erau ortodocși, 113 greco-catolici și 29 penticostali. Biserica greco-catolică "Cuvioasa Paraschiva",sec. XVII, strada Principală, nr. 315 BV-II-m-B-11649(Cod RAN: 40866.05) Parohia COMĂNA DE JOS - „Cuvioasa Paraschiva” Biserica Greco-Catolică cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Comăna de Jos prezintă o volumetrie specifică secolului al XVII-lea. Elementele de arhitectură care o compun, naos, pronaos, altar
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
zidire a lăcașului. În funcție de planimetria monumentului se consideră că zidirea acestei sfinte biserici poate coborî în timp, de la acest an, cu mai mult de un veac (secolul al XVI-lea, cca. 1500 - 1525) Biserica ortodoxă "Sfântul Nicolae", sec. XVIII, strada Principală, nr. 1 BV-II-m-B-11648(Cod RAN: 40866.11) Parohia COMĂNA DE JOS - „Sf. Nicolae” - Pr. Petrica Ion-Alexandru Biserica Ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” din Comăna de Jos se află în partea stângă a șoselei ce duce de la Rupea la Făgăraș, la
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Intertoto. Acolo au învins GÍ Gøta și KF Partizani Tirana. Echipa a fost din păcate eliminată de Schalke 04, peirzând ambele meciuri (1-0 și 2-1). Înaintea sezonului 2003-2004, jucătorul și antrenorul secund al echipei, Emil Caras, a fost pus antrenor principal. El a dus echipa pe locul 5 în campionatul și până în semifinala Cupei Moldovei, pierdută în fața rivalei Zimbru Chișinău. În sezonul 2004-2005 Dacia s-a calificat pentru prima oară în Cupa UEFA, după ce a terminat pe locul 3. Din păcate
FC Dacia Chișinău () [Corola-website/Science/308927_a_310256]
-
sau "The Daily Telegraph". Piesa a fost preluată de un număr semnificativ de artiști și le-a adus celor doi interpreți două premii Grammy. Compoziția a devenit unul dintre cele mai cunoscute șlagăre ale anului 2003, ocupând locul întâi în principala listă americană, Billboard Hot 100, dar și într-o serie de clasamente adiționale ale publicației Billboard, cât și în Irlanda, Polonia, Regatul Unit sau ierarhia mondială United World Chart. De asemenea, a obținut poziționări de top 10 în majoritatea listelor
Crazy in Love (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/308929_a_310258]
-
Columbia Pictures pentru "The Menace" și Capital Films pentru "Hell's House" (ambele în 1932). După nouă luni și șase filme fără succes, Laemmle a decis să nu-i reînnoiască contractul. George Arliss a ales-o pe Davis în rolul principal din filmul "The Man Who Played God" (1932), iar pentru tot restul vieții, Davis l-a numit pe acesta ca fiind cel care a ajutat-o să pătrundă în lumea de la Hollywood. "The Saturday Evening Post" a scris: „nu e
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
Davis a început lucrul la "Marked Woman" (1937) în rolul unei prostituate, într-o dramă contemporană cu gangsteri, inspirată de cazul lui Lucky Luciano. Filmul și interpretarea lui Davis au primit recenzii excelente, iar statutul ei de actriță în rol principal s-a mărit. În timpul filmărilor următorului ei film, "Jezebel", Davis a început o relație sentimentală cu regizorul William Wyler. Aceasta l-a descris ca fiind „dragostea vieții mele”, spunând că turnarea filmului cu el a fost „vremea când am fost
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
film"), iar succesul i-a permis să plece cu producția în Marea Britanie. În 1959 Davis a apărut alături de Leif Erickson și Sandy Descher într-un episod din "The DuPont Show with June Allyson" de la CBS. În 1972 a jucat rolul principal în două filme pentru televiziune, ambele fiind inițial filmate ca episoade-pilot pentru noi seriale de NBC, "Madame Sin" cu Robert Wagner și "The Judge and Jake Wyler" cu Joan Van Ark, dar în ambele cazuri NBC a anulat planurile pentru
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
intens criticat în Philadelpia, Davis a anunțat că are o leziune la spate, abandonând producția, care s-a închis imediat. A avut roluri secundare în "Baladă macabră" (1976) și "The Disappearance of Aimee" (1976), dar a avut conflicte cu actrițele principale ale filmelor, Karen Black, respectiv Faye Dunaway, considerând că niciuna nu i-a oferit respectul cuvenit și că nu se comportau profesionist pe platourile de filmare. În 1977, Davis a devenit prima femeie care a primit un premiu pentru întreaga
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
al interpretei americane Beyoncé Knowles, realizat în colaborare cu Missy Elliott, MC Lyte și Free. Acesta a fost înregistrat pentru a folosi la promovarea filmului "cu același nume", în care prima solistă deține un rol important, fiind folosit drept tema principală a peliculei. Înregistrarea a fost promovată ca primul extras pe single al albumului omonim, însă nu s-a bucurat de succesul anticipat. De asemenea, el a fost inclus pe coloana sonoră a producției, care a devenit un succes în S.U.A.
Fighting Temptation () [Corola-website/Science/308934_a_310263]