23,008 matches
-
și mărește luminozitatea aparentă a aștrilor, permițând distingerea detaliilor și observarea a mult mai multor stele decât cu ochiul liber. Telescoapele optice sunt împărțite în două categorii principale: telescoape reflectoare și telescoape refractoare. Obiectivul telescopului reflector este constituit dintr-o oglindă (sau un sistem de oglinzi) de sticlă metalizată de formă paraboloidală, care poate atinge chiar și 11 m în diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea dată de obiectiv este îndreptată spre un ocular. Telescoapele de refracție au 2
Telescop () [Corola-website/Science/304738_a_306067]
-
aștrilor, permițând distingerea detaliilor și observarea a mult mai multor stele decât cu ochiul liber. Telescoapele optice sunt împărțite în două categorii principale: telescoape reflectoare și telescoape refractoare. Obiectivul telescopului reflector este constituit dintr-o oglindă (sau un sistem de oglinzi) de sticlă metalizată de formă paraboloidală, care poate atinge chiar și 11 m în diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea dată de obiectiv este îndreptată spre un ocular. Telescoapele de refracție au 2 lentile: una mare, plasată în
Telescop () [Corola-website/Science/304738_a_306067]
-
împărțite în două categorii principale: telescoape reflectoare și telescoape refractoare. Obiectivul telescopului reflector este constituit dintr-o oglindă (sau un sistem de oglinzi) de sticlă metalizată de formă paraboloidală, care poate atinge chiar și 11 m în diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea dată de obiectiv este îndreptată spre un ocular. Telescoapele de refracție au 2 lentile: una mare, plasată în partea frontală și numită „obiectiv”, care colectează lumina, și una mică în partea posterioară, „ocularul”, care focalizează razele
Telescop () [Corola-website/Science/304738_a_306067]
-
Eugen Cioclea, bunăoară, se oprește la acest moment al “deconstrucției” și, din păcate, nici nu sunt semne că a ieșit din ea. Georges Gusdorf, pe care Ana Bantos îl consideră gânditor postmodernist, vorbea de o „rechemare la ordine” după spargerea oglinzii, căci „sacrul rămâne structura fundamentală a conștiinței, într-un fel matrice primă și nedeterminată” (Apud, p. 172). Fie vorba între noi, deconstrucția și reconstrucția sunt condițiile sine qua non ale oricărui act de cunoaștere și de creație și ele sunt
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
două dintre talismane se ascund în inimile lui Sailor Uranus și Sailor Neptune și reușește să le extragă, dar nu să le și ia. În ultimă instanță, Sailor Uranus îi spune lui Sailor Moon să protejeze cele două talismane (o oglindă și o sabie), pentru că atunci când Mesia (fără conotații religioase) va lua Pocalul, lumea va fi salvată. Dar nimeni nu stia cine e acel Mesia. Atunci apare Sailor Pluto, care spune că al treilea talisman este în sceptrul ei. Cele trei
Sailor Moon () [Corola-website/Science/305660_a_306989]
-
lui Harrison" 1735 prin comparare a timpului local (ora locală geografică) și a timpul exact de la un ceas care indică ora meridianului "0" (Greenwich) aceasta a fost verificată de navigatorul James Cook (1775). In anul 1731 este descoperit sextantul cu oglindă, bazele orientării pe mare le va stabili căpitanul Thomas Sumner 1837 prin metoda astronomică de măsurarea distanței poziției unui astru față de orizont. Această metodă va fi îmbunătățită din 1899 prin navigație cu ajutorul "undelor radio" aici se poate aminti J.M. Boykow
Orientare (geografie) () [Corola-website/Science/305743_a_307072]
-
trage în țeapă regimul, n-a convenit și el este trimis „în surghiun” la Telenești; i-a fost suspendat spectacolul „Umbra Domnului” și arestată cartea „Săgeți” (1972). Spiritul critic intransigent al scriitorului se manifestă îndeosebi în cărțile: „Zodia musafirului” (1970), „Oglinzi” (1974), „Parodii și epigrame” (1981), „Cadențe” (1985), „Penița și bărdița” (1988); „Săgeți, carul cu proști și alte poeme” (reeditat, 1990), „Fulgere basarabene” (1992) ș.a. Este autorul unor culegeri de poezie pentru cei mici: „Poiana veselă” (1963), „Ploaie cu soare” (1964
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
ș.a. Distincții: Medalia „Mihai Eminescu”, Maestru al literaturii, Premiul Național pentru Literatură (2000). Opere: „Soare cu dinți”, Chișinău, 1962; „Trandafir sălbatic”, Chișinău, 1965; „Parodii”, Chișinău, 1965; „Stele verzi”, Chișinău, 1967; „Zodia musafirului”, Chișinău, 1970; „Versuri”, Chișinău, 1970; „Săgeți”, Chișinău, 1972; „Oglinzi”, Chișinău, 1974; „Urzicuțe”, Chișinău, 1979; „Între patru ochi”, Chișinău, 1979; „Vatra”, Chișinău, 1980; „Parodii și epigrame”, Chișinău, 1981; „Cadențe”, Chișinău, 1985; „Penița și bărdița”, Chișinău, 1988; „Săgeți, carul cu proști și alte poeme” (reeditat), Chișinău, 1990; „Fulgere basarabene”, Chișinău, 1992
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
stângă inelele, obținând astfel încrucișarea firelor. Înapoierea suveicii în sens invers formează un rând, după ce a fost bătut cu ajutorul unui pieptene din metal, acoperă în întregime urzeala. Țesătorul, așezat cu fața la lumină, lucrează pe reversul covorului și urmărește compoziția cu ajutorul unei oglinzi; în spate se găsește cartonul, după care el a copiat pe calc modelul care îi permite să traseze pe fiecare fir de urzeală puncte de reper, corespunzătoare liniilor principale ale compoziției. Acest război de țesut permite deci confecționarea de covoare
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
la mare" (1962), "Dragoste la zero grade" (1964), " Atunci i-am codamnat pe toți la moarte" (1971), "Frații Jderi" (1974), "Ringul" (1983), "O zi la București" (1986), "În fiecare zi mi-e dor de tine" (1987), "Zâmbet de soare" (1987), "Oglinda" (1993), "Punctul zero" (1996), "Triunghiul morții" (1999). În 2004 a jucat în serialul de televiziune "Numai iubirea". Un moment important din cariera sa a fost perioada Teatrului de Comedie, perioadă în care Radu Beligan a avut flerul să adune câțiva
Iurie Darie () [Corola-website/Science/305908_a_307237]
-
coreene care aparțin, probabil, de regatul Goguryeo. Se credea că imaginea tigrului protejează cavourile. În afară de desene pe pereți, în cavouri au fost găsite și obiecte de uz casnic din epoca bronzului cu imagini ale tigrului pictate sau gravate pe ele: oglinzi, topoare, cuțite, clopoței, ornamente etc. Tigrul reprezintă unul din cele mai utilizate motive în arta plastică chinezească. Tigrul este adeseori reprezentat și în arta indiană. Un exemplu notoriu este jucăria mecanică de lemn „Tigrul lui Tipu”, care reprezintă un tigru
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
nord a limanului Razim cu o înălțime de 47 m și o suprafață de 98 ha. Este localizată la <nowiki>45°17'60"</nowiki> latitudine nordică și <nowiki>29°38'60"</nowiki> longitudine estică și oferă o perspectivă largă asupra oglinzii de apă și a malului nordic al limanului Razim. De când a fost pierdută insula Șerpilor din Marea Neagră și acoperită de ape insula Ada Kaleh de la porțile de Fier, insula Popina este unica insulă stâncoasă și pelagică (formată separat de aluviunile
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
Perimetrul moșiei satului se întinde pe o distanță de 39 km 388 m, cuprinzînd în suprafață totală 6091 ha de pămînt arabil, imașuri, terenuri povîrnite, care nu sînt folosite în scopuri agricole. Pe moșia satului mai sînt lacuri artificiale cu oglinzile apei destul de mari. Are hotare comune cu moșiile Stiubeeni, Ciubara, Baraboi, Ochiul-Alb, Ramazan, Riscani și Vasileuti. Pe aceste locuri au fost descoperite obiecte de piatră ceea ce ne dă temei să afirmăm, că aici au trăit oameni încă în epoca de
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
în același timp, “fondul” românesc să fie prezent.” 9. Nicolae Lotreanu: “Sunt oameni capabili să sufere pentru neputința celorlalți de a-și asuma suferința, dar sunt și oameni a căror suferință acoperă întreg destinul tragic al unui neam. Ei sunt oglinda și avertismentul, vii, ale poporului care i-a zămislit. Claudiu Iordache este unul din aceste spirite rare... Și pentru că nu se poate împăca nici cu sine, cel care a devenit unul din personajele simbol ale Revoluției de la Timișoara nu se
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
siluete de femei în atitudinile cele mai diferite, seducătoare, grațioase și puțin ridicole, alungându-și plictiseala prin stațiunile la modă sau purtând într-o mână puternică un steag pe care scrie ""VREM!"". Ciclul D-ale zilei era un fel de oglindă a societății contemporane. Seria a treia, cel puțin, intitulată ""Politică-Modă-Finanțe-Import-Export"" conține capete de plan referitoare la criză, la traficul de valută, la prohibiția alcoolului în Statele Unite și la contrabanda cu acesta, la crahurile bancare și la victimele lor. Capete, figuri
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
român Ioan Tisu, iar pe ea a fost inscripționat simplu: "AVRAM IANCU, ADV(OCAT), PREF(ECTUL) LEG(IUNILOR) ROM(ÂNE) în anul 1849-9. +1872" Necrologul lui Avram Iancu din "Telegraful român" spune:"viața lui în totalitatea ei va rămâne o oglindă sinceră a vieții noastre naționale". [[Fișier:ROL 5000 1992 obverse.jpg|thumb|Portretul lui Avram Iancu pe o [[bancnotă]] emisă în 1992, cu valoare nominală de de lei (ROL), avers]] [[Categorie:Nașteri în 1824]] [[Categorie:Decese în 1872]] [[Categorie:Decese
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
dusu hudojnica”", ziarul „Vecernii Chisinev”, Chișinău, R. Moldova; 1992 L. Toma, "„O cununa de aur pe ruinele realismului socialist”", ziarul „Literatura și Arta”, Chișinău, R. Moldova; 1992 L. Toma, "„Un pictor-poet: Mihail Grecu”", Bacău, România; 1992 - Irina Nechit, „"Spărgătorul de oglinzi”, Chișinău, R. Moldova;" 1995 L. Toma, "„Cerez ternii k zviozdam”", ziarul „Nezavisimaia Moldova”, Chișinău, R. Moldova; 2013 Mariana Vasilache, "„Un artist european: pictorul basarabean Mihail Grecu”," Transmedia, 16 Noiembrie, "Chișinău"", R. Moldova;" 1960 M.G. Grecu, buclet 1971 E. Pranulis, Moldavskie
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
atât pe versantul estic al Munților Stânișoarei în zona subdiviziunii acestora intitulată „Munții Neamțului” cât și în zona Subcarpaților Neamțului (parte a Subcarpaților Moldovei), în raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători Neamț, a orașului Tg. Neamț, și a stațiunilor Bălțătești și Oglinzi. Parcul natural Vânători-Neamț (30.818 ha) a fost înființat în anul 1999, urmând ca anul următor să fie declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
ape curgătoare, ape stătătoare, (lacurile, mlaștinile), terenurile inundabile, grindurile, dunele, plajele. Se apreciază că flora Deltei Dunării cuprinde în jur de 1150 specii de plante. Prin unele locuri vegetația este atât de bogată, încât apele apar ca niște ochiuri de oglinzi ce strălucesc din vasta întindere de stuf sau printre zăvoaiele răzlețe de salcie. În alte locuri, pe grinduri, se găsesc păduri, pășuni, fânețe chiar și terenuri agricole. Caracteristica principală a vegetației naturale este dominația plantelor acvatice. În apele Deltei crește
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
așezate pe pereții interioarelor, pe piesele de mobilier, pe culme sau la grindă, diferențiindu-se atât prin funcționalitate și formă cât și prin compoziția cromatică și ornamentală. În totalitatea lor, ele reprezintă zestrea cea mai bogată a creației artistice racovicene, oglinda vie a simțului și gustului pentru frumos al colectivității. Diversitatea și bogăția lor artistică rezultă atât din folosirea unor tehnici diferite de țesut, mereu mai evoluate și perfecționate, cât și din natura și structura materialelor folosite. Un plus de strălucire
Arta populară a comunei Racovița () [Corola-website/Science/313186_a_314515]
-
nu poate fi evitată în aceste argumente. Un raționament care folosește aceasta este următorul: să introducem în cavitate "fără lucru mecanic" un obiect despre care presupunem că ar putea schimba distribuția de echilibru a densității de energie, de exemplu o oglindă mică infinit subțire printr-o mișcare lentă paralelă cu suprafața ei. Dacă noua distribuție de echilibru a energiei este diferită de cea veche, concludem că introducerea oglinzii a generat un flux de energie și deci o densitate de impuls diferită
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
ar putea schimba distribuția de echilibru a densității de energie, de exemplu o oglindă mică infinit subțire printr-o mișcare lentă paralelă cu suprafața ei. Dacă noua distribuție de echilibru a energiei este diferită de cea veche, concludem că introducerea oglinzii a generat un flux de energie și deci o densitate de impuls diferită de zero în cavitate. Cu ajutorul probelor de mai sus, putem extrage un lucru mecanic la temperatură constantă, deși nu am cheltuit nici unul, și aceasta indefinit, scoțând și
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
generat un flux de energie și deci o densitate de impuls diferită de zero în cavitate. Cu ajutorul probelor de mai sus, putem extrage un lucru mecanic la temperatură constantă, deși nu am cheltuit nici unul, și aceasta indefinit, scoțând și introducând oglinda, ceea ce e o încălcare a principiului al doilea. Concludem că, la echilibru termic, noua distribuție de energie (după introducerea oglinzii) trebuie să fie "identică" cu cea inițială. Drept aplicație, verificăm întâi egalitatea I(M,n) = I(M,-n); I(M
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
sus, putem extrage un lucru mecanic la temperatură constantă, deși nu am cheltuit nici unul, și aceasta indefinit, scoțând și introducând oglinda, ceea ce e o încălcare a principiului al doilea. Concludem că, la echilibru termic, noua distribuție de energie (după introducerea oglinzii) trebuie să fie "identică" cu cea inițială. Drept aplicație, verificăm întâi egalitatea I(M,n) = I(M,-n); I(M,n) este definit de ecuația (1); când oglinda este prezentă, energia dE este integral reflectată și reprezintă energia emisă în
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
doilea. Concludem că, la echilibru termic, noua distribuție de energie (după introducerea oglinzii) trebuie să fie "identică" cu cea inițială. Drept aplicație, verificăm întâi egalitatea I(M,n) = I(M,-n); I(M,n) este definit de ecuația (1); când oglinda este prezentă, energia dE este integral reflectată și reprezintă energia emisă în direcția -n în unghiul dΩ; dar la echilibru termic, distribuția energetică a radiației este aceeași dacă există oglinda sau nu, ceea ce demonstrează egalitatea anunțată. Fie acum -n direcția
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]