23,406 matches
-
vine din superficialitate și nepregătire"), ,,cea care surprinde egal pe vorbitor cât și pe auditoriul său, întrucât este produsul creativității impuse de multitudinea elementelor specifice locului, momentului, oamenilor" și presupune ,,a gândi și, uneori, a găsi varianta potrivită cuvântului, gestului, tonului, tăcerii, ritmului, culorii arătate ori sugerate, spațiului, timpului comunicării"76. Abilitatea profesorului de a folosi gesturile amplifică impactul activității de predare asupra elevilor și conduce la obținerea unor reacții previzibile din partea acestora. Uneori, relația de comunicare dintre profesor și elevi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
al acestuia (scris, fără ca evaluatorul să vădă sau să audă altceva), a doua secvență s-a centrat pe mimică (dar fără sunet), a treia secvență a vizat limbajul corpului (tot fără sunet), iar cea de-a patra secvență a analizat tonul vocii (fără să înțeleagă conținutul verbal). Pentru asigurarea obiectivității în interpretarea rezultatelor cercetării, fiecare secvență a fost analizată de către un grup de evaluatori diferiți. Ierarhia indicatorilor care exprimă furia ascunsă a profesorului în sala de clasă a fost: tonul vocii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
analizat tonul vocii (fără să înțeleagă conținutul verbal). Pentru asigurarea obiectivității în interpretarea rezultatelor cercetării, fiecare secvență a fost analizată de către un grup de evaluatori diferiți. Ierarhia indicatorilor care exprimă furia ascunsă a profesorului în sala de clasă a fost: tonul vocii, limbajul corpului, mimica și limbajul verbal 81. Reținem faptul că gesturile asigură reușita comunicării didactice și îndeplinesc variate roluri: • gesturi care ritmează, accentuează, completează anumite cuvinte ilustratorii indicând direcția, dimensiunea, forma, persoana, modalitatea de acțiune (indicarea cu degetul arătător
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semantică a gestului, care se referă la studierea relației cu referentul cuvânt, ne referim la exemplul din analiza sintactică. Gestul chemării cuiva cu degetul arătător este un gest ,,de cadență" care poate ritma sau accentua cuvâtul ,,Vino!", îmbrăcându-l cu tonuri și nuanțe afective în funcție de parametrii gestului și ai cuvântului. Congruența dintre limbajul verbal, paraverbal (de exemplu, tonul vocii cu care rostește) și gestual îi conferă emițătorului forță de pătrundere și de convingere a receptorului. În atribuirea semnificației unui gest, mărcile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
analiza sintactică. Gestul chemării cuiva cu degetul arătător este un gest ,,de cadență" care poate ritma sau accentua cuvâtul ,,Vino!", îmbrăcându-l cu tonuri și nuanțe afective în funcție de parametrii gestului și ai cuvântului. Congruența dintre limbajul verbal, paraverbal (de exemplu, tonul vocii cu care rostește) și gestual îi conferă emițătorului forță de pătrundere și de convingere a receptorului. În atribuirea semnificației unui gest, mărcile semantice sunt strâns legate de cele sintactice. De exemplu, în funcție de marca sintactică orientarea spațială sau poziția degetului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
act cuprinde atât conținutul, cât și forma acestuia, și urmărește interpretarea lui din perspectiva distanței psiho-afective dintre profesor și elevi. Orice discurs didactic poartă amprenta autorului său, care se manifestă prin rolul asumat (în funcție de scopul urmărit și de personalitatea acestuia), tonul adoptat, stilul de predare, modul în care își proiectează în discurs starea psihică etc. Această amprentă denotă performanța comunicativă a profesorului care include, pe lângă competența lingvistică, și competența pragmatică. Depinde de arta profesorului de a motiva și de a determina
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mărturisire sau la experiența personală; • folosirea unor citate relevante pentru tematica dezbătută sau a unor afirmații care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere are legătură cu rațiunea și stăpânirea limbajului verbal, rezonanța afectivă depinde de valorificarea elementelor paraverbale (tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, intensitatea vocii etc.) și nonverbale (privire, vestimentație, accesorii, mers, postură, miros, gestică, proxemică etc.). Profesorul este asemenea actorului de pe scenă, care pune în valoare mesajul pe care îl rostește, având tot timpul în vedere așteptările și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vorbirii profesorului decurge din faptul că forma discursului didactic este primul element cu care elevii vin în contact înainte de a înțelege ideile transmise. Un discurs didactic este expresiv atunci când există o concordanță între expresiile utilizate și tonalitatea afectiv-atitudinală a mesajului. Tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, transmit informații despre starea afectivă a profesorului, despre atitudinea și gradul de siguranță în raport cu ceea ce spune. Parametrii paraverbali în discursul didactic se referă la parametrii vocali (înălțime, timbru, ton, intensitate, intonație, pauză) și la parametrii prozodici
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
expresiile utilizate și tonalitatea afectiv-atitudinală a mesajului. Tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, transmit informații despre starea afectivă a profesorului, despre atitudinea și gradul de siguranță în raport cu ceea ce spune. Parametrii paraverbali în discursul didactic se referă la parametrii vocali (înălțime, timbru, ton, intensitate, intonație, pauză) și la parametrii prozodici (ritmul vorbirii, accentul, rima, măsura). Aceștia merită să fie conștientizați pentru că pot schimba într-un anume context sau în funcție de context întreaga construcție de sensuri și semnificații transmise verbal. De exemplu, enunțul ,,Acest elev
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
verbal. De exemplu, enunțul ,,Acest elev este supradotatul clasei" poate fi decodificat ca o apreciere, constatare, uimire, ironie la adresa elevului în funcție de elementele paraverbale care acompaniază limbajul verbal. Printre nemulțumirile studenților legate de parametrii paraverbali ai discursului didactic menționăm: • neutilizarea unui ton adecvat în prezentarea materialului: Tonul vocii mă determină să nu mai întreb nimic, de frică să nu mă țină minte la examen și să mă taxeze"; • ritmul alert al expunerii: ,,Ne vorbește atât de repede încât pierd firul ideilor"; • inexpresivitatea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elev este supradotatul clasei" poate fi decodificat ca o apreciere, constatare, uimire, ironie la adresa elevului în funcție de elementele paraverbale care acompaniază limbajul verbal. Printre nemulțumirile studenților legate de parametrii paraverbali ai discursului didactic menționăm: • neutilizarea unui ton adecvat în prezentarea materialului: Tonul vocii mă determină să nu mai întreb nimic, de frică să nu mă țină minte la examen și să mă taxeze"; • ritmul alert al expunerii: ,,Ne vorbește atât de repede încât pierd firul ideilor"; • inexpresivitatea comunicării dată de o intonație
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nuanțe ale emoțiilor, sentimentelor, atitudinilor poate apela și la sunetele grave sau înalte. Înălțimea și timbrul vocii profesorului sunt parametrii paraverbali care influențează gradul de receptare și concentrare a atenției elevilor pe parcursul lecției. • Rolul facilitator sau perturbator al intensității și tonului vocii. Fondul energetic al profesorului și trăsăturile sale de personalitate (răbdarea, fermitatea, autoritatea, calmul, încrederea în sine) se pot exprima prin intensitatea vocii (puternică, medie, slabă). Astfel, o voce puternică și sonoră denotă energie, siguranță de sine, dinamism, bucurie, autoritate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
folosească vocea pe parcursul susținerii discursului. Este bine ca reglarea intensității vocii profesorului să se realizeze în funcție de caracteristicile acustice ale sălii de clasă, contextul spațial, mărimea grupului de elevi, particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. O atenție sporită trebuie acordată tonului vocii, datorită influenței pe care o are asupra componentelor cognitive, afective, volitive, motivaționale și comportamentale ale elevilor. De exemplu, un ton grav al profesorului îl face pe elev să creadă că mesajul transmis este foarte important pentru un demers cognitiv
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
clasă, contextul spațial, mărimea grupului de elevi, particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. O atenție sporită trebuie acordată tonului vocii, datorită influenței pe care o are asupra componentelor cognitive, afective, volitive, motivaționale și comportamentale ale elevilor. De exemplu, un ton grav al profesorului îl face pe elev să creadă că mesajul transmis este foarte important pentru un demers cognitiv sau pentru unul atitudinal. Un ton nazal face ca mustrarea profesorului să fie ineficientă, elevul respectiv manifestând în continuare comportamentul indezirabil
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o are asupra componentelor cognitive, afective, volitive, motivaționale și comportamentale ale elevilor. De exemplu, un ton grav al profesorului îl face pe elev să creadă că mesajul transmis este foarte important pentru un demers cognitiv sau pentru unul atitudinal. Un ton nazal face ca mustrarea profesorului să fie ineficientă, elevul respectiv manifestând în continuare comportamentul indezirabil. Atunci când profesorul prezintă evenimente, perioade istorice, personaje etc., tonul vocii este obiectiv, impersonal, iar când dezvăluie opinii personale asupra celor prezentate, experiențe de viață, mici
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
creadă că mesajul transmis este foarte important pentru un demers cognitiv sau pentru unul atitudinal. Un ton nazal face ca mustrarea profesorului să fie ineficientă, elevul respectiv manifestând în continuare comportamentul indezirabil. Atunci când profesorul prezintă evenimente, perioade istorice, personaje etc., tonul vocii este obiectiv, impersonal, iar când dezvăluie opinii personale asupra celor prezentate, experiențe de viață, mici secrete, tonul devine subiectiv, personal. Se recomandă ca tonul vocii profesorului să fie firesc, modest, natural și respectuos. El poate să fie vesel sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
face ca mustrarea profesorului să fie ineficientă, elevul respectiv manifestând în continuare comportamentul indezirabil. Atunci când profesorul prezintă evenimente, perioade istorice, personaje etc., tonul vocii este obiectiv, impersonal, iar când dezvăluie opinii personale asupra celor prezentate, experiențe de viață, mici secrete, tonul devine subiectiv, personal. Se recomandă ca tonul vocii profesorului să fie firesc, modest, natural și respectuos. El poate să fie vesel sau trist, curgător sau sacadat, blând sau sever etc. în funcție de mai mulți factori: starea emoțională și de sănătate, pregătirea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevul respectiv manifestând în continuare comportamentul indezirabil. Atunci când profesorul prezintă evenimente, perioade istorice, personaje etc., tonul vocii este obiectiv, impersonal, iar când dezvăluie opinii personale asupra celor prezentate, experiențe de viață, mici secrete, tonul devine subiectiv, personal. Se recomandă ca tonul vocii profesorului să fie firesc, modest, natural și respectuos. El poate să fie vesel sau trist, curgător sau sacadat, blând sau sever etc. în funcție de mai mulți factori: starea emoțională și de sănătate, pregătirea științifică și psihopedagogică, atitudinea față de elevi, competențele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
studiat de pragmatică. Din această perspectivă, contează atât conținutul, cât și forma comunicării, iar interpretarea acesteia se realizează din perspectiva distanței psihologice dintre profesor și elevi. Mesajele comunicate poartă amprenta competențelor și personalității profesorului, care se manifestă prin rolul asumat, tonul adoptat, stilul de predare, atitudinea manifestată în relația cu elevii, repertoriul gestual etc. Fiecare profesor trebuie să-și amintească și să reflecteze asupra faptului că întâlnirea educativă este ,,unică, irepetabilă [...] inconfundabilă", ,,o implicare totală, cu tot sufletul și tot cugetul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pentru conținutul transmis, iar reglatorii controlează și dirijează comunicarea profesor-elev. Dacă analizăm gesturile din punct de vedere sintactic, expresorii, ilustratorii și adaptorii pot funcționa ca reglatori. De asemenea, alegerea reglatorilor de către profesor poate reprezenta o alternativă ce contribuie la păstrarea tonului emoțional creat, care însuflețește scenariul educativ (de exemplu, la cererea unui elev de a ieși din clasă, profesorul îi poate răspunde prin înclinarea capului și indicarea ușii). * Gesturi care dau glas stărilor emoționale în comunicarea didactică și ,,scapă" controlului voluntar
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are izbucniri frecvente; - este interesat de satisfacerea propriilor trebuințe; - îi culpabilizează pe ceilalți pentru eșecurile sale. 12. Încercuiți manifestările comportamentale și gestuale ale unui elev cu temperament coleric: a) ridică tonul vocii; b) gesticulează amplu; c) pleacă capul; d) privește celelalte persoane în față; e) explică cu răbdare; f) are o voce respectuoasă, ușor slugarnică; g) este amabil; h) își schimbă culoarea feței; i) bate din picior; j) se înfurie, acuză
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
-i faci el vede „binele”! „Din ce ai fost, rămîne ce n-ai păstrat.” (N. Iorga) Adică regretele... * „Poți să fii și prietenește dușman cuiva, și poți să-i fii și dușmănește prieten.” (N. Iorga) În mod obișnuit se spune: „Tonul face muzica”: astfel, comportamentul obraznic, de moment, al unui copil putem să-l penalizăm prin cuvinte care lezează demnitatea acestuia sau, dimpotrivă, prin cuvinte care să-i acorde Încrederea noastră că el este capabil să suporte urmările faptelor sale, că
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Pentru că În mare suferință este anticiparea: prostul crede că numai ceea ce face el e bine!... * „Prea adesea ironia nu-i decît o formă a lipsei de inteligență.” (Johan Oxenstiern) „Ironia” Însăși se cere a fi folosită cu inteligență, adică În tonuri adecvate și În raport cu oameni care o pot Înțelege!. * „Ferice de acela care are și avere, și minte.” (Plutarch) Adică de acela care are știința folosirii averii: „Dăruirea, folosința și pierderea sînt cele trei stări ale averii; cine nici nu dă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În autenticitatea ei inițială. * „Trebuie, În fiecare zi, ascultat un cîntec și citită o poezie.” (J.W. Goethe) Explicația o găsim la W. Shakespeare: „Cel ce n-are muzică În sine, cel pe care nu-l mișcă armonia suavă a tonurilor, e copt pentru trădare, furt și perfidie: inteligența lui e mohorîtă ca noaptea, năzuințele lui sumbre ca Erebul. Nu te Încrede În asemenea om!”. „Nu cunosc nimic mai greșit decît a traduce pe un poet cuvînt cu cuvînt.” (Voltaire) Tot
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Maria-Eleonora să i s-a prezis că va da naștere unui moștenitor. Cristina, cu corpul său viguros și cu un glas puternic, i a făcut pe toți supușii să creadă că profeția s-a adeverit. Chiar ea afirma, pe un ton trist„țipetele noului născut au umplut palatul de o falsă și efemeră bucurie“. În secolul al XVII-lea, venirea pe lume a unui moștenitor era un prilej de bucurie. Continuitatea dinastiilor era asigurată, iar prin căsătorii îndelung analizate se asigurau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]