22,816 matches
-
arătau că era vrăjmaș ascuns al imperiului otoman și lăcomia turcilor stârnită de averea voievodului (era cel mai bogat boier din țară prin moștenirile de la Înaintașii săi) au dus la pierderea Încrederii sultanului În domn și la mazilirea acestuia. În vinerea mare a anului 1714, Sf. Constantin Brâncoveanu cu toată casa lui au fost ridicați de turci și duși la Constantinopol, fiind Închiși În temnița celor 7 turnuri, numită Edicule. Timp de 4 luni, a fost supus la torturi groaznice, fiind
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
ecuațiilor cuadratice (pentru acelea pentru care exista o formulă) și ale parantezelor (care erau niște entități abominabile și trebuiau eliminate într-o clipită). Cursul începea la orele 8.00 dimineața, cinci zile pe săptămână da, cinci zile, de luni până vineri, inclusiv; salariul meu era de 45 $ pe lună. Întâmplător, pe atunci locuiam într-un apartament de modă veche, confortabil, spațios, cu 5 camere, la o distanță de 5 minute de mers pe jos de campus; chiria era de 45 $ pe
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Al., Amicus Plato sau Despărțirea de Noica, LiterNet, 2003. Patapievici, H.-R., Omul recent, București, Humanitas, 2001. Patapievici, H.-R., Zbor în bătaia săgeții, ediția a III-a, București, Humanitas, 2002. Petrescu, R., Șansa (din vol. "Într-o după-amiază de vineri"), București, Cartea Românească, 1997. Pleșu, A., Minima moralia, București, Humanitas, 1994. Pleșu, A., Toleranța și intolerabilul. Criza unui concept, LiterNet, 2005. Popescu, C. T., Copiii fiarei, ediția a II-a, Iași, Polirom, 1998. Popescu, C. T., Nobelul românesc, Iași, Polirom, 2002. Popescu
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
corespunzând idealului viril și amoros al căutării perpetue, căutărilor și așteptărilor timpului. 64 Astfel, mitul lui Don Juan, după Jean Rousset se constituie pe un dispozitiv triunghiular minimal: eroul, grupul feminin, mortul. Mitul lui Robinson conjuga insula, eroul, personajul lui Vineri; cel al lui Carmen ucigașul, eroina, grupul masculin. În toate aceste trei scenarii, o singură structura se degajă: eroul își întâlnește destinul (moartea sau insula) prin medierea altuia. "Iată un dispozitiv triunghiular minimal ce determină un triplu raport de reciprocități
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
stau eu și-mi continui psaltirea. Fratele Daniel nu știe nimic din toate astea. El îmi va continua psaltirea” (VIII. Celălalt Lazăr); „Se sfârșea luna april și începea luna martie. Daniel se apropie de fântână. [...] Era într-o noapte de vineri spre luni. Luni stătu toata ziua și plânse aplecat peste fratele său Daniel. [...] Dedesubtul lui plângea celălalt Daniel. Era o sâmbătă neagră, fără sfârșit.” (IX. Coborârea lui Daniel). Dacă poezia autentică e „coborâre” în fântâna-infern, revelație și blestem, lepădare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 2002) Filme cu caracter politic și propagandistic ale perioadei Mihai Viteazul, Serata, Facerea lumii, Asediul, Frații (1971) ; Puterea și Adevărul, Aventuri la Marea Neagră, Cu mâinile curate, Bariera (1972) ; Ceața, Ultimul cartuș, Conspirația, Dragostea începe vineri, Departe de Tipperary, Șapte zile, Despre o anume fericire, Vifornița (1973) ; Capcana, Trecătoarele iubiri, Întoarcerea lui Magellan, Proprietarii, Un comisar acuză, Trei scrisori secrete, De bună voie și nesilit de nimeni, Stejar, extremă urgență, Tatăl risipitor, Agentul straniu, Un zâmbet
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
același timp, începe producția de filme de actualitate „pe linie”, potrivit indicațiilor tov. Nicolae Ceaușescu, generându- se astfel încă un univers fictiv, o Românie paralelă. Așteptarea, Frații, Decolarea, Pentru că se iubesc, Drum în penumbră, Aventurile lui Babușcă, Parașutiștii, Dragostea începe vineri, Despre o anume fericire, Proprietarii, De bună voie și nesilit de nimeni, Un zâmbet pentru mai târziu, Filip cel bun, Muntele ascuns, Tată de duminică, Toamna bobocilor, Orașul văzut de sus, Cursa, Zile fierbinți, Singură‑ tatea florilor, Casa de la miezul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
caldă (1962) 116 Doi bărbați pentru o moarte (1969) 193 Doi pe un balansoar (Two for the Seesaw) (1962) 185, 188 Dr. Jivago (1965) 181 Dragoste la zero grade (1964) 116 Dragoste lungă de‑o seară (1963) 111-112 Dragostea începe vineri (1973) 191, 196 Dragostea mea călătoare (1981) 234, 246 Dragostea și revoluția (1983) 234, 243-244 Dreptate în lanțuri (1984) 234 Drum în penumbră (1972) 196 Drumeț în calea lupilor (1990) 234, 242, 276 Drumuri în cumpănă (1979) 192, 196 Duios
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
chiar o serie de rigori umilitoare ca de exemplu: validarea alegerii unui mitropolit se făcea după ce acesta depunea o declarație de acceptare a catehismului calvin, care însemna printre altele înlăturarea icoanelor, crucilor și sfintelor taine, a postului de miercuri și vineri. De asemenea, convocarea sinodului se făcea cu avizul superintendentului calvin care participa la sinod adus fiind pe umeri de patru protopopi români. Umilința românilor și a bisericii lor avea să culmineze în 1566 când ungurii, sașii și secuii reuniți în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
învingătoare; deci basmul are caracter moralizator. Motive literare: 1. împăratul fără urmași; 2. dorința (ne)împlinită; 3. probele (ne)depășite; 4. dorul de părinți; 5. reîntoarcerea la condiția umană. Personajele: - unele reprezintă binele (forțele binelui: voinicul, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Sf. Vineri, etc.); altele simbolizează răul (forțele răului: zmeul, scorpiile, baba cea rea, Muma Pădurii, balaurul, etc.); de regulă ele sunt fantoșe abstracte, niște idei în conflict; ele nu evoluează psihologic; nu (des)cresc sufletește; cele mai multe au de regulă forțe supranaturale; sunt
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
răului); - un loc deosebit ocupă dragostea; sunt reținute doar formele ei concrete de manifestare, reacția fizică a protagoniștilor (cel mai adesea le „ticăie” inima; eroul „cade la grea boală” etc.); - un personaj Ț sfătuitor al binelui (Faurul Ț Pământului; Sfânta Vineri, Sfânta Duminică, etc.);personajul principal trimiteo solie care să anunțe venirea sa; - transformarea, metamorfoza (în plante, animal, stâncă etc.); - uneori eroul moare și apoi (îl) învie (cineva); sau: adormirea, amorțirea și apoi trezirea; - eroul este atât de modest, încât ceidin
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
pene.” 511 Veritabila vita apostolica, dominată de sărăcie, simplitate și credință autentică fusese părăsită pentru opulență, decadentism și dragoste de putere. Elementele de cult sunt respectate de oamenii simpli, dar și de membrii grupurilor din povestirile cadru, care consideră că vinerea și sâmbăta sunt destinate în tradiția locală altor scopuri decât cele profane, nu vor fi dedicate poveștilor: „Vinerea se cuvine a fi ținută în mare cinste, căci într-această zi a pătimit pe cruce spre mântuirea noastră Domnul Iisus Hristos
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dragoste de putere. Elementele de cult sunt respectate de oamenii simpli, dar și de membrii grupurilor din povestirile cadru, care consideră că vinerea și sâmbăta sunt destinate în tradiția locală altor scopuri decât cele profane, nu vor fi dedicate poveștilor: „Vinerea se cuvine a fi ținută în mare cinste, căci într-această zi a pătimit pe cruce spre mântuirea noastră Domnul Iisus Hristos; din care pricină socot că s-ar cădea și-ar fi mai bine, în cinstea Lui, să stăm
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru a nu-l contrazice pe D. Cosmănescu. Surse de presă sincrone vorbesc de noaptea de 15 spre 16 iunie, poetul fiind agitat, sculând medicul de gardă pentru a cere un pahar de lapte și expiind apoi în somn: „Ieri, vineri (16/28 iunie) dimineața, el ceru să i se dea un pahar cu lapte și ceru să i se trimeată dr. Șuțu, căci vrea să vorbească cu el. Era în momente de luciditate; doctorul întrebându-l că cum se simte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și cu lumea sacră; apa de la botez se aruncă întotdeauna într-un loc curat, lângă un pom sau pe straturile de flori,,iar luminile de la botez se păstrează în casa unde se află copilul botezat, rostindu-se "Rugăciunea săptămânei": "Sfânta Vineri, Vinerea, / C-ești la față tinerea / Inima-ți încărunțea, / Nime nu se pricepea. Numai trei fete fecioare / A lui Lazăr sorioare: Una Maria Malina, / Una blânda Mădălina / Și-una d-alba Rusalina. / Ele, cum mi te-au văzut / Îndată s-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu lumea sacră; apa de la botez se aruncă întotdeauna într-un loc curat, lângă un pom sau pe straturile de flori,,iar luminile de la botez se păstrează în casa unde se află copilul botezat, rostindu-se "Rugăciunea săptămânei": "Sfânta Vineri, Vinerea, / C-ești la față tinerea / Inima-ți încărunțea, / Nime nu se pricepea. Numai trei fete fecioare / A lui Lazăr sorioare: Una Maria Malina, / Una blânda Mădălina / Și-una d-alba Rusalina. / Ele, cum mi te-au văzut / Îndată s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au găsit, / Ci-au găsit / Pe la-nserate/ Nouă lumânări curate. / Luminile s-au aprins, / Raiul s-a deschis, / Cristos a învins, / Maică-sa a râs / Și din gur-a zis: / Cine-a ști și-a spune / Altă rugăciune / A Prea Sfintei Vineri / Totdeauna joi seara / Câte de trei ori / Și vineri dimineața / Câte patru ori / Scos îi va fi sufletul / Din negură, / Din păcură, / Din văpaia focului, / De supt talpa iadului / Din viță, / În viță, / Până într-a șaptea viță." 203. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
curate. / Luminile s-au aprins, / Raiul s-a deschis, / Cristos a învins, / Maică-sa a râs / Și din gur-a zis: / Cine-a ști și-a spune / Altă rugăciune / A Prea Sfintei Vineri / Totdeauna joi seara / Câte de trei ori / Și vineri dimineața / Câte patru ori / Scos îi va fi sufletul / Din negură, / Din păcură, / Din văpaia focului, / De supt talpa iadului / Din viță, / În viță, / Până într-a șaptea viță." 203. Când se face cumetria masa dată în cinstea nașilor, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun copilul pe vatră și-l ung cu puțină balegă de vacă, rostind un descântec ce se face doar miercurea și vinerea, "pe nespălate": S-a sculat Sfânta Miercuri / De dimineață / Și-a pus masă / De mătasă / Și pe toate bubele le chemase, / Iar pe bubele mici nu le chemase / Și ele se mânia / Rădăcina li se usca / Și din vârf se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rostit în ritmul cosmosului, ca descântec. Descântecul se supune unor reguli prestabilite: nu se poate descânta când e lună nouă și nu poate fi rostit duminica; în general, unele descântece se fac numai în zile de post, luni, miercuri și vineri, "până a nu răsări soarele".56 La români, unele descântece se bazează doar pe forța simbolică a cuvintelor, altele, însă, au nevoie de diferite obiecte ritualice: apă neîncepută, agheazmă, cruce, plante (ex. alun, cimbru, busuioc), animale (ex. câine, cocoș, corn
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au mers până ce au dat de la un timp de-o chilie. Aice locuia Sânta Luni(...). Apoi, și-au luat rămas bun de la Sânta Luni și au apucat-o repede pe dâră tot după Șchiopul-cu-barba-cât-cot (...). Călătorind așa au ajuns la Sânta Vineri (...). Tei-Legănat și-au luat rămas bun de la Sânta Vineri și au plecat mai departe după dânsul, și s-au dus și s-au dus până ce-au ajuns la Sânta Duminică..."147 În basm, elementele cosmice constituie un prag de trecere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o chilie. Aice locuia Sânta Luni(...). Apoi, și-au luat rămas bun de la Sânta Luni și au apucat-o repede pe dâră tot după Șchiopul-cu-barba-cât-cot (...). Călătorind așa au ajuns la Sânta Vineri (...). Tei-Legănat și-au luat rămas bun de la Sânta Vineri și au plecat mai departe după dânsul, și s-au dus și s-au dus până ce-au ajuns la Sânta Duminică..."147 În basm, elementele cosmice constituie un prag de trecere înspre altă etapă existențială, o probă de inițiere în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sunt reprezentări mitice ale timpului personificat care se prezintă sub forma a trei generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele lunare (Paștele, Duminicile Tinere) indică timpul bun pentru arat și semănat, pentru formarea și desfacerea turmelor, pentru urcarea și coborârea omului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o săptămână are șapte zile, da nu seamănă una cu alta. Luni e de-un fel și e bună pentru când începi o lucrare. Și marți e altfel și nu-i bună la drum, nu ți se împlinește. Tot așa vinerea, asta e cea mai de seamă după duminică, că Sf. Vineri e mai de seamă între altele. Sâmbăta e a morților, că de ce e sfârșitu săptămânii."58 În legendele populare, zilele săptămânii sunt antropomorfizate: "Oamenii pe cari i-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Luni e de-un fel și e bună pentru când începi o lucrare. Și marți e altfel și nu-i bună la drum, nu ți se împlinește. Tot așa vinerea, asta e cea mai de seamă după duminică, că Sf. Vineri e mai de seamă între altele. Sâmbăta e a morților, că de ce e sfârșitu săptămânii."58 În legendele populare, zilele săptămânii sunt antropomorfizate: "Oamenii pe cari i-a făcut Dumnezeu au început a face copii și tot făcea în toată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]