23,551 matches
-
esenței concepției religioase, deși este posibil ca accentuarea caracterului antropomorf al reprezentărilor divine să fie semnificativă În acest sens. Nu trebuie Însă uitat faptul că, dacă ar fi vorba despre o reformă, aceasta nu este una totală, din moment ce zeul furtuniixe "zeul furtunii" continuă să fie reprezentat zoomorf ca un taur. Opera lui Tut¿aliya se poate defini, mai corect, ca o intervenție de reordonare sistematică a marii varietăți de culte prezente În Anatolia. Numele lui Tut¿aliya este legat În special
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
special de monumentul rupestru de la Yazilikaya (Bittel, 1977, pp. 211 sqq.), situat la circa 1,5 km de Boghazköy, unde suveranul, În veșminte sacerdotale, este reprezentat de două ori (singur, stând În picioare pe doi munți, dar și Îmbrățișat de zeul său protector, Șarruma, fiul lui Teșup și ¾epatxe " H~epat", un zeu de origine kizzuwatneană) și unde este sculptată inscripția sa. Monumentul descoperit de Ch. Texier În 1834, este alcătuit din două Încăperi naturale de piatră, cu diferite anexe minore
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la circa 1,5 km de Boghazköy, unde suveranul, În veșminte sacerdotale, este reprezentat de două ori (singur, stând În picioare pe doi munți, dar și Îmbrățișat de zeul său protector, Șarruma, fiul lui Teșup și ¾epatxe " H~epat", un zeu de origine kizzuwatneană) și unde este sculptată inscripția sa. Monumentul descoperit de Ch. Texier În 1834, este alcătuit din două Încăperi naturale de piatră, cu diferite anexe minore, folosite Încă din epoca preistorică, la care a mai fost adăugat un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la dreapta, care se Îndreaptă spre peretele din fundul Încăperii, unde are loc o Întâlnire față În față a două divinități principale. Cortegiului feminin Îi urmează efigia lui Tut¿aliya, iar În spatele celui masculin se află un grup de doisprezece zei. În apropiere de intrarea În Încăpere, pe latura din stânga este sculptată o scenă de banchet. Camera secundară (B), la care se ajunge printr-un coridor strâmt păzit de doi monștri compoziți, are pe peretele dinspre vest un basorelief cu doisprezece
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În apropiere de intrarea În Încăpere, pe latura din stânga este sculptată o scenă de banchet. Camera secundară (B), la care se ajunge printr-un coridor strâmt păzit de doi monștri compoziți, are pe peretele dinspre vest un basorelief cu doisprezece zei, replică a celui din camera A, care se continuă cu două nișe săpate În piatră. Pe peretele din față este reprezentat Tut¿aliya al III/IV-lea Îmbrățișat de Șarruma și o mare figură divină Înfățișată ca o spadă În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reprezentări ale unui panteon hurrit (vezi și Masson, 1981; Güterbock, 1982). Într-adevăr, pare sigură identificarea celor două cortegii cu așa-numitele kaluti („cercuri”), diferențiate pe gen și ierarhie, legate de principalele divinități care se Întâlnesc: ¾epatxe "H~epat" și zeul furtuniixe "zeul furtunii" Teșup. În suita zeului furtunii se recunosc, cu destulă certitudine, zeul de origine babiloniană Ea; zeul-Lună (În hurrită, Kușuhxe "Kușuh"); zeul Soarexe "Soare" al cerului (În hurrită Șimegi); zeul războinic Aștabixe "Aștabi"; un zeu care corespunde zeului-cerb
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unui panteon hurrit (vezi și Masson, 1981; Güterbock, 1982). Într-adevăr, pare sigură identificarea celor două cortegii cu așa-numitele kaluti („cercuri”), diferențiate pe gen și ierarhie, legate de principalele divinități care se Întâlnesc: ¾epatxe "H~epat" și zeul furtuniixe "zeul furtunii" Teșup. În suita zeului furtunii se recunosc, cu destulă certitudine, zeul de origine babiloniană Ea; zeul-Lună (În hurrită, Kușuhxe "Kușuh"); zeul Soarexe "Soare" al cerului (În hurrită Șimegi); zeul războinic Aștabixe "Aștabi"; un zeu care corespunde zeului-cerb hitit (În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Masson, 1981; Güterbock, 1982). Într-adevăr, pare sigură identificarea celor două cortegii cu așa-numitele kaluti („cercuri”), diferențiate pe gen și ierarhie, legate de principalele divinități care se Întâlnesc: ¾epatxe "H~epat" și zeul furtuniixe "zeul furtunii" Teșup. În suita zeului furtunii se recunosc, cu destulă certitudine, zeul de origine babiloniană Ea; zeul-Lună (În hurrită, Kușuhxe "Kușuh"); zeul Soarexe "Soare" al cerului (În hurrită Șimegi); zeul războinic Aștabixe "Aștabi"; un zeu care corespunde zeului-cerb hitit (În izvoarele cuneiforme apare de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sigură identificarea celor două cortegii cu așa-numitele kaluti („cercuri”), diferențiate pe gen și ierarhie, legate de principalele divinități care se Întâlnesc: ¾epatxe "H~epat" și zeul furtuniixe "zeul furtunii" Teșup. În suita zeului furtunii se recunosc, cu destulă certitudine, zeul de origine babiloniană Ea; zeul-Lună (În hurrită, Kușuhxe "Kușuh"); zeul Soarexe "Soare" al cerului (În hurrită Șimegi); zeul războinic Aștabixe "Aștabi"; un zeu care corespunde zeului-cerb hitit (În izvoarele cuneiforme apare de obicei cu ideograma DLAMMAxe "DLAMMA"); probabil Tașmișuxe "Tașmișu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diferențiate pe gen și ierarhie, legate de principalele divinități care se Întâlnesc: ¾epatxe "H~epat" și zeul furtuniixe "zeul furtunii" Teșup. În suita zeului furtunii se recunosc, cu destulă certitudine, zeul de origine babiloniană Ea; zeul-Lună (În hurrită, Kușuhxe "Kușuh"); zeul Soarexe "Soare" al cerului (În hurrită Șimegi); zeul războinic Aștabixe "Aștabi"; un zeu care corespunde zeului-cerb hitit (În izvoarele cuneiforme apare de obicei cu ideograma DLAMMAxe "DLAMMA"); probabil Tașmișuxe "Tașmișu", fratele lui Teșup; zeul Kumarbixe "Kumarbi"; perechea de oameni-taur, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divinități care se Întâlnesc: ¾epatxe "H~epat" și zeul furtuniixe "zeul furtunii" Teșup. În suita zeului furtunii se recunosc, cu destulă certitudine, zeul de origine babiloniană Ea; zeul-Lună (În hurrită, Kușuhxe "Kușuh"); zeul Soarexe "Soare" al cerului (În hurrită Șimegi); zeul războinic Aștabixe "Aștabi"; un zeu care corespunde zeului-cerb hitit (În izvoarele cuneiforme apare de obicei cu ideograma DLAMMAxe "DLAMMA"); probabil Tașmișuxe "Tașmișu", fratele lui Teșup; zeul Kumarbixe "Kumarbi"; perechea de oameni-taur, care stau pe pământ și susțin bolta cerească, identificați
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
H~epat" și zeul furtuniixe "zeul furtunii" Teșup. În suita zeului furtunii se recunosc, cu destulă certitudine, zeul de origine babiloniană Ea; zeul-Lună (În hurrită, Kușuhxe "Kușuh"); zeul Soarexe "Soare" al cerului (În hurrită Șimegi); zeul războinic Aștabixe "Aștabi"; un zeu care corespunde zeului-cerb hitit (În izvoarele cuneiforme apare de obicei cu ideograma DLAMMAxe "DLAMMA"); probabil Tașmișuxe "Tașmișu", fratele lui Teșup; zeul Kumarbixe "Kumarbi"; perechea de oameni-taur, care stau pe pământ și susțin bolta cerească, identificați cu taurii divini Șeri și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ea; zeul-Lună (În hurrită, Kușuhxe "Kușuh"); zeul Soarexe "Soare" al cerului (În hurrită Șimegi); zeul războinic Aștabixe "Aștabi"; un zeu care corespunde zeului-cerb hitit (În izvoarele cuneiforme apare de obicei cu ideograma DLAMMAxe "DLAMMA"); probabil Tașmișuxe "Tașmișu", fratele lui Teșup; zeul Kumarbixe "Kumarbi"; perechea de oameni-taur, care stau pe pământ și susțin bolta cerească, identificați cu taurii divini Șeri și ¾urri; câțiva zei-munte. În acest cortegiu masculin este relevantă prezența zeiței Înaripate Șaușka, hurrita Iștarxe "Iștar", aflată aici probabil În calitate de zeiță
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la sistemele religioase hurrite din Siria nordică (mai ales la cel din Alep; vezi Masson, 1981, p. 51 și Laroche, 1981, p. 24) și Anatolia meridională (a se vedea pentru aceasta rolul relevant al lui Șarruma). Interpretarea grupului celor doisprezece zei și a zeului spadă din camera B ca divinități ale infernului a dus la presupunerea că avem de-a face cu un monument funerar În onoarea lui Tut¿aliya al III/IV-lea (vezi, recent, Masson, 1989); la acest monument
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
hurrite din Siria nordică (mai ales la cel din Alep; vezi Masson, 1981, p. 51 și Laroche, 1981, p. 24) și Anatolia meridională (a se vedea pentru aceasta rolul relevant al lui Șarruma). Interpretarea grupului celor doisprezece zei și a zeului spadă din camera B ca divinități ale infernului a dus la presupunerea că avem de-a face cu un monument funerar În onoarea lui Tut¿aliya al III/IV-lea (vezi, recent, Masson, 1989); la acest monument face probabil referire
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acestei statui era probabil postamentul găsit În camera B; Otten, 1989, pp. 27 sqq.). În schimb, camera A a fost considerată (Otten, 1989, p. 32) ca un loc legat de celebrarea sărbătorii primăverii, În timpul căreia avea loc „marea adunare” a zeilor În casa zeului furtunii: cortegiile procesionale Îi reprezintă pe zeii prezenți la această adunare, iar camera este casa zeului furtunii; aceasta din urmă ar putea fi identificată, după opinia lui H. Otten (1989), cu edificiul, cu nume de origine hurrită
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
probabil postamentul găsit În camera B; Otten, 1989, pp. 27 sqq.). În schimb, camera A a fost considerată (Otten, 1989, p. 32) ca un loc legat de celebrarea sărbătorii primăverii, În timpul căreia avea loc „marea adunare” a zeilor În casa zeului furtunii: cortegiile procesionale Îi reprezintă pe zeii prezenți la această adunare, iar camera este casa zeului furtunii; aceasta din urmă ar putea fi identificată, după opinia lui H. Otten (1989), cu edificiul, cu nume de origine hurrită, kuntarra, care, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1989, pp. 27 sqq.). În schimb, camera A a fost considerată (Otten, 1989, p. 32) ca un loc legat de celebrarea sărbătorii primăverii, În timpul căreia avea loc „marea adunare” a zeilor În casa zeului furtunii: cortegiile procesionale Îi reprezintă pe zeii prezenți la această adunare, iar camera este casa zeului furtunii; aceasta din urmă ar putea fi identificată, după opinia lui H. Otten (1989), cu edificiul, cu nume de origine hurrită, kuntarra, care, Într-un text al lui Tut¿aliya al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fost considerată (Otten, 1989, p. 32) ca un loc legat de celebrarea sărbătorii primăverii, În timpul căreia avea loc „marea adunare” a zeilor În casa zeului furtunii: cortegiile procesionale Îi reprezintă pe zeii prezenți la această adunare, iar camera este casa zeului furtunii; aceasta din urmă ar putea fi identificată, după opinia lui H. Otten (1989), cu edificiul, cu nume de origine hurrită, kuntarra, care, Într-un text al lui Tut¿aliya al III/IV-lea, (numită „tăblița de bronz”) este legat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu domnia lui Tut¿aliya al III/IV-lea (Neve, 1987a; 1987b; 1989-1990; 1992), regiunii joase a orașului unde a fost identificat marele templu 1 dedicat cuplului plasat În vârful panteonului hitit, format din zeița Soarexe "Soare" din Arinna și zeul hitit al furtunii. Acest cartier de temple, scos recent la lumină, a fost construit probabil pentru a adăposti și pentru a venera un mare număr de zei, intrați În panteonul hitit În ultima perioadă imperială. 3. PANTEONULTC "3. PANTEONUL" În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
plasat În vârful panteonului hitit, format din zeița Soarexe "Soare" din Arinna și zeul hitit al furtunii. Acest cartier de temple, scos recent la lumină, a fost construit probabil pentru a adăposti și pentru a venera un mare număr de zei, intrați În panteonul hitit În ultima perioadă imperială. 3. PANTEONULTC "3. PANTEONUL" În limbile anatoliene „divinitatea” este indicată printr-un termen de același tip: În hitită șiu(na/i)-, derivat de la rădăcina indo-europeană *dð¶u(lat. deus, gr. theòs) care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
theòs) care trimit la ideea de „lumină/cer”; În luviană mașșana-; În hatică (a) ș¿app/w; hurrită eni; dar grafia cea mai curentă este cea ideografică sumeriană D I N G I R. Această ideogramă precede și numele personale ale zeilor, funcționând ca determinativ. Izvoarele scrise trimit la un imens număr de zei, dintre care mulți rămân pentru noi simple nume. Hitiții Înșiși erau conștienți de acest mare număr de zei, având În vedere că, atunci când Își desemnau panteonul, vorbeau despre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
hatică (a) ș¿app/w; hurrită eni; dar grafia cea mai curentă este cea ideografică sumeriană D I N G I R. Această ideogramă precede și numele personale ale zeilor, funcționând ca determinativ. Izvoarele scrise trimit la un imens număr de zei, dintre care mulți rămân pentru noi simple nume. Hitiții Înșiși erau conștienți de acest mare număr de zei, având În vedere că, atunci când Își desemnau panteonul, vorbeau despre „miile de zei din ¾atti”. De altfel, În conceptul de „divinitate”, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
N G I R. Această ideogramă precede și numele personale ale zeilor, funcționând ca determinativ. Izvoarele scrise trimit la un imens număr de zei, dintre care mulți rămân pentru noi simple nume. Hitiții Înșiși erau conștienți de acest mare număr de zei, având În vedere că, atunci când Își desemnau panteonul, vorbeau despre „miile de zei din ¾atti”. De altfel, În conceptul de „divinitate”, ca obiect al cultului, intră și elementele naturale zeificate: entități cosmice și fenomene meteorologice cum ar fi cerul și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
determinativ. Izvoarele scrise trimit la un imens număr de zei, dintre care mulți rămân pentru noi simple nume. Hitiții Înșiși erau conștienți de acest mare număr de zei, având În vedere că, atunci când Își desemnau panteonul, vorbeau despre „miile de zei din ¾atti”. De altfel, În conceptul de „divinitate”, ca obiect al cultului, intră și elementele naturale zeificate: entități cosmice și fenomene meteorologice cum ar fi cerul și pământul, stelele, ziua și noaptea, vânturi, ploi, nori -, realități geografice, luate În grup
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]