224,754 matches
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Țebea; comuna Baia de Criș. Acesta se află în Panteonul Moților, în imediata apropiere a gorunului lui Horea. Avram Iancu a decedat la 10 septembrie 1874 în casa lui Ioan Stupină, zis Lieber, din Baia de Criș, iar la
Mormântul lui Avram Iancu () [Corola-website/Science/332687_a_334016]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Galați. Bust realizat din bronz. La 4 noiembrie 1888, când pe strada Portului se inaugura Școala primară de băieți nr. 5, pe frontispiciul acesteia a fost așezat bustul lui Al. I. Cuza, primul din țară, executat de un sculptor
Bustul lui Alexandru Ioan Cuza din Galați () [Corola-website/Science/332686_a_334015]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Craiova. Prima atestare documentară apare în anul 1758, când pe locul vechii biserici din lemn, ce data din 1700, s-a construit o alta mai mare (între anii 1750-1756), zidită din piatră, de către marele clucer Constantin Fotescu și tăbăcarul
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
sisteme de control al traficului aerian, care să le permită interceptarea avioanelor inamice. Pe 21 septembrie 1939, șeful Statului Major al "Luftwaffe" Hans Jeschonnek, a definit pentru prima oară rolul avioanelor de vânătoare de zi în cadrul sistemului de apărarea a teritoriului german. Unitățile de avioane de vânătoare erau desemnate unor sarcini defensive specifice și erau puse sub comanda comandamentelor antiaerian local. În cele din urmă, toate escadrilele de avioane de vânătoare aveau să fie trecute sub comanda unei dintre cele câteva
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
strategia sa de concentrare a principalei forțe de atac pe frontul de est s-a dovedit un eșec după înfrângerile din timpul invaziei din Uniunea Sovietică. Strategia „periferică” a "Luftwaffe" inițiată de Jeschonnek, presupunea desfășurarea avioanelor de vânătoare la marginea teritoriilor controlate de Puterile Axei, cu un grad de protecție redus al obiectivelor din interiorul teritoriului. Deși "Luftwaffe" a alocat în cele din urmă mai multe resurse în 1940 campaniei Bătăliei Angliei decât RAF, a eșuat să mobilizeze aceste resurse în
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
dovedit un eșec după înfrângerile din timpul invaziei din Uniunea Sovietică. Strategia „periferică” a "Luftwaffe" inițiată de Jeschonnek, presupunea desfășurarea avioanelor de vânătoare la marginea teritoriilor controlate de Puterile Axei, cu un grad de protecție redus al obiectivelor din interiorul teritoriului. Deși "Luftwaffe" a alocat în cele din urmă mai multe resurse în 1940 campaniei Bătăliei Angliei decât RAF, a eșuat să mobilizeze aceste resurse în momentul în care ofensiva aeriană aliată devenea tot mai puternică. Greșelile capitale ale "Luftwaffe" în ceea ce privește
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
muncitorii industriali prin distrugerea moralului sau uciderea lor, ceea ce în final urma să ducă la distrugerea industriei militare germane. Această convingere avea ca sursă politica primului mareșal al aerului, vicontele Hugh Trenchard, care considera că trebuie dusă o ofensivă pe teritoriul inamicului, o politică care își avea originea în perioada primului conflict mondial. Se considera că distrugerile fizice și psihologice odată făcute în Germania și teritoriile ocupate de germani, civilii se vor revolta și vor răsturna guvernul. În ciuda acestei strategii ambițioase
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
primului mareșal al aerului, vicontele Hugh Trenchard, care considera că trebuie dusă o ofensivă pe teritoriul inamicului, o politică care își avea originea în perioada primului conflict mondial. Se considera că distrugerile fizice și psihologice odată făcute în Germania și teritoriile ocupate de germani, civilii se vor revolta și vor răsturna guvernul. În ciuda acestei strategii ambițioase, RAF a intrat în al Doilea Război Mondial fără o flotă de bombardiere care să fie potrivită pentru bombardamente strategice la scară mare. Flota de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de avioane organizate în 16 "staffeln" (escadrile). Defensiva aeriană nocturnă a revendicat 421 bombardiere ale RAF în 1941. Una dintre abordările tactice notabile ale lui Kammhuber a fost acțiunea ofensivă. Aceasta se alinia tacticii "Luftwaffe" de defensivă prin ofensivă asupra teritoriul inamic, iar Kammhuber a sugerat ca avioanele de vânătoare germane să urmărească bombardierele și să le atace de îndată ce ar fi decolat de pe aeroporturile din Anglia. Hitler a refuzat această tactică, motivând că poporul german trebuie să vadă cum sunt doborâte
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
a sugerat ca avioanele de vânătoare germane să urmărească bombardierele și să le atace de îndată ce ar fi decolat de pe aeroporturile din Anglia. Hitler a refuzat această tactică, motivând că poporul german trebuie să vadă cum sunt doborâte bombardierele britanice deasupra teritoriului german ca să fie convinși că sunt cu adevărat apărați. După octombrie 1941, "Luftwaffe" și-a încetat miniofensiva. Decizia lui Hitler a venit în folosul RAF> În 1940-1941, atacurile germane asupra bombardierelor care au decolat au fost responsabile pentru două treimi
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
practic distrusă în timpul Operațiunii Overlord din august 1944, defensiva aeriană germană a rămas împărțită între comandanții rivali. Abordarea germană a defensivei aeriene a fost cea a acțiunilor „antiraid”. Superioritatea aeriană trebuia cucerită și păstrată în spațiul aerian inamic, apărând astfel teritoriul național împotriva atacurilor. În ciuda acestei abordări teoretice, numeroase componente ale unei defensive improvizate erau în funcțiune sau în curs de dezvoltare în 1939. Germanii dispuneau de un mare număr de baterii antiaeriene de bună calitate, cu o mare varietate de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
iar unitățile aeriene nu erau legate cu unitățile terestre, ca în cazul RAF Fighter Command. Când Bomber Command și-a început atacurile pe timpul nopții în mai 1940, germanii nu aveau cum să intercepteze formațiile de bombardiere care se apropiau de teritoriul german. În aceste condiții au început să se facă eforturi pentru crearea unei forțe defensive nocturne. Se făcuseră unele încercări încă mai înainte de începerea războiului, folosindu-se un sistem de avertizare bazate pe detectoare de sunet și proiectoare de căutare
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Bătăliei Ruhrului și a și a Hamburgului, cât și a eșecurilor USAAF de a-și atinge țintele în 1943 păreau că îi dau dreptate lui Harris. Pierderile grele ale bombardierelor neescortate cu rezultate modeste a făcut ca bombardamentele în adâncul teritoriului german să fie suspendate în octombrie 1943. Doar după introducerea noului aparat cu rază lungă de acțiunea P-51 Mustang, capabile să escorteze bombardierele până la țintă și înapoi, bombardamentele strategice au fost reluate. Comandamentul german nu avea o părere bună
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Bf 109, Fw 190 și Ju 88. Eficiența și performanțele avioanelor germane de vânătoarea au atins culmea în timpul anului 1943. Fără să dispună de avioane de escortă cu rază de acțiune suficient de lungă, raidurile de bombardament ale USAAF împotriva teritoriului german au avut ca rezultat pierderea a numeroase bombardiere. Avioanele de vânătoare germane au fost dotate treptat cu arme de calibru din ce în ce mai mare, pentru ca să fie capabile să lupte cu succes cu fortărețele zburătoare americane. Alături de Bf 109 au participat la
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
zilele noastre, aproximativ 75% din populația germaniei crede că războiul a fost piedut pentru că "Luftwaffe" a fost incapabilă să oprească bombardamentele aeriene. Rapoartele cu privire la apariția unor avioane de vânătoare ale USAAF a pus tot mai multe probleme defensivei germane. Apărarea teritoriului german a căpătat o prioritate sporită față de restul teritoriului. "Generaloberst" Wiese s-a întâlnit cu echipa lui Adolf Galland în noiembrie 1943 într-o încercare de găsirea unei soluții problemei. În acel moment, cinci divizii aeriene apărau spațiul aerian german
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
războiul a fost piedut pentru că "Luftwaffe" a fost incapabilă să oprească bombardamentele aeriene. Rapoartele cu privire la apariția unor avioane de vânătoare ale USAAF a pus tot mai multe probleme defensivei germane. Apărarea teritoriului german a căpătat o prioritate sporită față de restul teritoriului. "Generaloberst" Wiese s-a întâlnit cu echipa lui Adolf Galland în noiembrie 1943 într-o încercare de găsirea unei soluții problemei. În acel moment, cinci divizii aeriene apărau spațiul aerian german. "3. Jagddivision" era prima linie defensivă, protejând spațiul aerian
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de două "Begleitgruppen" de avioane ușoare de vânătoare, de obicei Bf 109G. Acestea din urmă trebuiau să împiedice tot mai primejdioasele P-51 Mustang să atace "Sturmböcke" Fw 190A (distrugătoarele de bombardiere). În acest timp, importanța defensivei aeriene a propriului teritoriu a fost recunoscută, iar "Luftwaffenbefehlshaber Mitte" a fost redenumită "Luftflotte Reich" (Flota Aeriană "Reich"). Wiese a fost îndepărtat de la comandă, în locul lui fiind numit un aviator mult mai experimentat Hans-Jürgen Stumpff. În paralel, Henry H. Arnold a emis un ordin
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de combustibili și uleiuri a Axei a dus la scădere și mai mare a perioadelor de instruire, ceea ce nu a făcut decât să înrăutățească situația pentru germani. Poziția a continuat să se deterioreze de-a lungul întregului an 1944. Cum teritoriile controlate de germani s-au restrâns, numărul de baterii de artilerie antiaeriană disponibile a crescut. În perioada noiembrie - decembrie 1944, artileria antiaeriană s-a dovedit mai eficientă în doborârea bombardierelor aliate decât Luftwaffe. Un exemplu ar fi al atacurilor împotriva
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
era obligat în această conjunctură să facă fața la două mari provocări. Prima era întărirea "Luftflotte" 3 din cadrul "Luftflotte Reich", pentru ca să facă față iminentei invazii aliate din Franța. A doua era protejarea spațiului aerina al "Reichului" împotriva atacurilor în adâncimea teritoriului german efectuate de USAAF. Situația tactică oferea ceva speranțe germanilor. Avionul-rachetă Messerschmitt Me 163 și avionul cu reacție Messerschmitt Me 262 au fost introduse în serviciu la mijlocul anului 1944. Nou formata "Sturmgruppen" dotată cu Fw 190A-8/R2 "Sturmbock" a intrat
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
acestea, 685 în iulie, respectiv 830 în octombrie au fost angajate în luptele împotriva RAF Bomber Command. La sfârșitul anului 1944, linia aeriană defensivă germană se întindea din Danemarca până în Elveția. În acest moment, bombardierele britanice puteau să zboare spre teritoriul german fără să fie întâlnească vreo opoziție. Capacitatea defensivei germane s-a redus, "Luftwaffe" apelând la alte metode de apărare, precum zborurile de recunoaștere deasupra Mării Nordului în încercarea identificării timpurii a formațiilor de bombardiere. În ciuda oricăror probleme, "Nachtgeschwader" avea cele
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
recunoaștere deasupra Mării Nordului în încercarea identificării timpurii a formațiilor de bombardiere. În ciuda oricăror probleme, "Nachtgeschwader" avea cele mai mari efective de la începutul războiului. Ea reprezenta o amenințare la adresa RAF cel puțin la nivel teoretic în cazul raidurilor efectuate în adâncimea teritoriului german. Totuși, de pe la mijlocul anului 1944, eficiența forțelor de vântoare nocturnă a scăzut treptat ca urmare a efectului cumulat al crizei de combustibil, multitudinii de sarcini defensive de pe cele două fronturi și scăderea efectivelor de echipaje experimentate și a calității
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
și ianuarie 1945. Cel puțin 50-60% din această scădere ar fi fost datorată atacurilor sistematice asupra rețelelor de transport. La începutul anului 1945, aliații ajunseseră la granițele Germaniei sau chiar reușiseră să ocupe orașe ale Reichului, precum Aachen. Odată cu restrângerea teritoriului controlat, Germania înseși fiind în prima linie a frontului, distincția dintre bombardamentele strategice și tactice a dispărut practic. Forețele aeriene aliate și "Luftwaffe" s-au găsit în situația de a lupta în prima linie a frontului în cadrul acțiunilor de atac
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
, numită și „Crucea Înaltă”, este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Gura Ialomiței; comuna Gura Ialomiței. Crucea, care împreună cu soclul are o înălțime de peste trei metri, are o ornamentație bogată și este de proporția celor două crucii de la poalele dealului Patriarhiei din București. Pe cruce este scris cu litere slavone
Crucea de la Chirana () [Corola-website/Science/332704_a_334033]
-
este un sit arheologic aflat pe teritoriul satului Enisala; comuna Sarichioi. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 161197.06. Ansamblul este format din cetatea propriu-zisă () și o așezare (cu ). Incinta cetății este compusă din patru turnuri de colț și doi contraforți, între aceștia desfășurându-se
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul Dobrogei, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală s află în Podișul Medgidiei, în extremitatea vestică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al comunelor Adamclisi, Aliman și Rasova și este străbătută de drumul județean DJ123 (Rasova-Aliman). Zona a fost declarată Arie de protecție specială
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]