240,120 matches
-
români 1093, nemți 333, slovaci 140, iar rromi 40. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baia Sprie se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,13%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,81%) și romi (3,92%). Pentru 5,83% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,53%), dar există și minorități de romano-catolici (13,73
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
vulcanice de piroclastite din munții Gutâiului. Aceste roci vor fi în perioada miocena și pliocena (înainte cu 9,3 - 65 milioane de ani) în estul și vestul regiunii printr-o ruptură tectonica întrerupte cu zone de vulcanite (dacite și andezite). Principalele filoane de minereu sunt Prin măsurători geotermice a cuarțului hidrotermal s-a stabilit o temperatură între 305 - 180 de grade Celsius. Felul mineralelelor din această zonă se cifrează la un numar de 90, care se bazează pe structura chimică a
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
de minereu sunt Prin măsurători geotermice a cuarțului hidrotermal s-a stabilit o temperatură între 305 - 180 de grade Celsius. Felul mineralelelor din această zonă se cifrează la un numar de 90, care se bazează pe structura chimică a mineralelor principale: Centrul istoric al orașului (secolele XVIII-XIX); Casă de lemn Csaszi(1754); Biserică Adormirea Maicii Domnului (1793); Capelă Calvaria (secolul XVII); Hotel Corona (1890-1909); Sediul Oficiului minelor (azi, sediul Primăriei) (1733); Biserică Reformata (1889-1890); Biserică romanocatolică Sf. Maria (1846-1858); Școala Generală
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
s-au împlinit 40 de ani de la declararea localității ca oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Jibou se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,89%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,45%) și romi (5,61%). Pentru 3,85% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,73%), dar există și minorități de reformați (10,45
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
la o altitudine de 580 m, pe DN13E(Feldioara-Vâlcele-Sfântu Gheorghe-Covasna). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Covasna se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (62,82%). Principalele minorități sunt cele de români (31,17%) și romi (3,16%). Pentru 2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (43,37%), ortodocși (29,39%) și
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
Munților Retezat și a Munților Vâlcan, pe Jiul de Vest, la altitudinea de 650-750 de metri, fiind cel mai lung oraș din România. Cu o deschidere largă spre est și tot mai îngustă spre vest, Uricaniul este una din porțile principale de intrare în Parcul Național Retezat, o bijuterie a naturii, cu un relief sălbatic ce oferă privirii imagini inegalabile, creste ce au custuri dantelate și multe căldări glaciare. Zona în care se află localitatea face parte din cadrul Carpaților Meridionali, în
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
longitudine estică și paralela 45 și 45’ latitudine nordică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Uricani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,25%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,8%) și romi (1,93%). Pentru 4,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,07%), dar există și minorități de penticostali (4,71
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
Păltineni, incluse (cu excepția câtorva localități din sud) în comuna Păltineni (care și-a luat atunci numele de "Nehoiu"). Comuna Nehoiu a căpătat astfel componența actuală și a fost arondată județului Buzău, reînființat. Comuna Nehoiu a fost declarată oraș în 1989. Principalul motor al activității economice locale este uzina de transformare a lemnului situată în centrul orașului. Fabrica a fost înființată cu capital austriac la începutul secolului al XX-lea, de către firma Goetz. În perioada interbelică, pentru ca activele ei să nu fie
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
orașului, cu denumirea de "Sovata", este din anul 1602. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sovata se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,66%). Principalele minorități sunt cele de români (8,24%) și romi (1,89%). Pentru 2,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (47,66%), reformați (33,85%), ortodocși
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
fapt ce duce la modificarea parametrilor climatici și apariția unor microclimate și topoclimate specifice. Pentru prezentarea valorilor cantitative ale componentelor climatice s-au utilizat date climatice înregistrate la stația meteorologică Găești pe o perioadă cuprinsă între anii 1976-1996. Artera hidrografică principală este reprezentată de râul Argeș cu o direcție de curgere orientată nord vest-sud est, la limita sudică a teritoriului administrativ al orașului Găești. În sectorul final, râul Argeș curge pe un singur fir, având lărgimea de 60-100 m. Din punct
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
si Straoști. Ca și alte orașe din țara noastră, Găeștiul se dezvolta destul de lent și acest fapt este pe deplin explicabil. Economia naturala care predomina in orânduirea feudala nu oferă condiții materiale si spirituale care sa favorizeze o dezvoltare rapida. Principala piedica in dezvoltarea orașului o constituie moșierii pe latifundiile cărora era așezat. Intre ei se da o lupta pe viata si pe moarte pentru acapararea de noi proprietăți, folosind orice mijloc, fie cumpărarea, fie înrudirea pentru zestre, fie dezmoștenirea si
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
157 locuitori, 78 bărbați și 79 femei și Găești Târg cu 44 de case și 166 locuitori, 82 bărbați și 84 femei. În total 284 de case cu 1.284 locuitori. Din cauză că orașul s-a dezvoltat spontan și in funcție de principalele ocupații ale locuitorilor lui (care erau agricultura, meșteșugurile legate de ea si comerțul), Găeștiul a avut si pe alocuri se mai vede si azi, un aspect urbanistic necorespunzător. Era situat pe o întindere prea mare si doar centrul lui - situat
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
5%), 147 reformați (3,3%), 137 romano-catolici (3%) ș.a. Conform recensământului efectuat în 2011 populația orașului Agnita se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,03%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,7%), romi (1,61%) și germani (1,01%). Pentru 5,59% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,85%), dar există și minorități de
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]
-
unui idiom numit în engleză "fula" sau "fulani", iar în franceză "peul", răspândit în 17 state din Africa de Vest, pe fâșia de savană de la sud de Sahara, din Mauritania și Senegal până în Ciad. Se compune din zece până la 15 arii dialectale principale, între care se interpun arii în care se vorbesc sute de alte idiomuri, deci nu este un continuum dialectal geografic, ci numai lingvistic, fiind totuși considerat o limbă unitară.
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
acțiune excitatoare). ul, substanța activă, este absorbit complet și rapid în tractul gastrointestinal. Baclofenul se elimină, în general, neschimbat: 85% din doza de baclofen administrată este eliminată netransformată prin urină și fecale. Un procent de circa 15% este metabolizată , metabolitul principal fiind γ hidroxi metabolitul acid 3-(p-clorofenil)-4-hidroxibutiric, format prin dezaminarea baclofenului. În majoritatea cazurilor, eliminarea este completă după circa 72 ore. Se folosește în tratarea maladiilor neurologice asociate cu spasme ale mușchilor scheletici (striați), baclofenul având o acțiune benefică
Baclofen () [Corola-website/Science/304978_a_306307]
-
mod tradițional se considera că numai limba comună și cea literară ar fi normate, iar celelalte varietăți n-ar fi. În realitate fiecare varietate își are normele ei, cu deosebirea că cele ale varietății standard sunt elaborate în mod conștient. Principala proprietate a limbii standard este caracterul ei elaborat, codificat, instituționalizat, cu norme prezente în dicționare explicative și ortografice, gramatici, lucrări de cultivare a limbii etc.. Există și instituții oficiale care se ocupă de standardul limbilor, de exemplu, pentru limba română
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
cel al italienei - un dialect central din punct de vedere geografic, în cazul francezei - cel din capitală. Uneori s-a ales un dialect în mod arbitrar, în cazul maghiarei cel de nord-est, pentru că Ferenc Kazinczy, un scriitor care a fost principalul promotor al „înnoirii limbii” în secolul al XIX-lea, era originar din acea regiune. În unele cazuri, limba standard este varietatea unei limbi numite "abstand" „limbă prin distanță”, adică a uneia care în niciun caz nu poate fi considerată un
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
făcut și înaintașii. În Evul Mediu se ridică biserică, devenită catedrală la jumatatea secolului al XV-lea. Orașul devine reședința provinciei în secolul al XIX-lea, atunci când apar primele edificii moderne în Castellon: Spitalul Provincial, Cazino, Parcul Ribalta sau Teatrul Principal. Gastronomia specifică zonei are la bază orezul, peștele și fructele de mare. "Paella", un preparat culinar pe bază de orez, legume și carne sau fructe de mare este felul de mâncare tradițional al regiunii. Varietatea soiurilor de fructe, legume și
Provincia Castellón () [Corola-website/Science/304981_a_306310]
-
semestrului, după ce a fost respinsă cu dispreț de directorul autocratic Joseph Hellmesberger pe motivele erorilor de copiere. Este posibil ca Mahler să fi avut primele experiențe ca dirijor împreună cu orchestra studenților Conservatorului la repetiții și interpretări, deși se pare că principalul său rol în această orchestră era acela de percuționist. Unul dintre colegii lui Mahler de la Conservator a fost viitorul compozitor de lieduri, Hugo Wolf, cu care a format o strânsă relație de prietenie. Wolf nu a fost capabil să se
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
fost mult mai bine primită de critici, unul dintre aceștia considerând-o „cea mai bună lucrare de felul acesta de la Mendelssohn încoace”. Asemenea aprecieri erau rare, în special după ascensiuunea lui Mahler în postul de director al Operei din Viena. Principalii săi inamici din oraș foloseau presa antisemită și conservatoare pentru a denigra aproape toate reprezentațiile lucrărilor lui Mahler; de aceea a Treia simfonie, primită bine de critici după reprezentația din Krefeld în 1902, a fost tratată de critica din Viena
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
Ierunca (decedat înainte de finalizarea raportului), Sorin Ilieșiu, Gail Kligman, Nicolae Manolescu, Horia-Roman Patapievici, Marius Oprea, Dragoș Petrescu, Andrei Pippidi, Romulus Rusan, Stelian Tănase, Constantin Ticu Dumitrescu, Cristian Vasile și Alexandru Zub. Comisia a examinat pe parcursul celor 6 luni de documentare principalele instituții considerate că au făcut posibile impunerea și perpetuarea regimului comunist, „metodele care au permis abuzurile, crimele, fărădelegile dictaturii, încălcările flagrante ale drepturilor omului și rolul unor personalități politice în menținerea și funcționarea sistemului totalitar comunist în România“. Primul capitol
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România () [Corola-website/Science/304997_a_306326]
-
Zamfirescu, Ilie Bădescu, Ion Lăncrănjan, Pompiliu Marcea, Ion Dodu Bălan, Dinu Săraru, Adrian Păunescu, Mihai Ungheanu, Nicolae Dan Fruntelată, Artur Silvestri și Ilie Purcaru. Tot aici este menționată revista "Săptămâna", condusă de Eugen Barbu și Corneliu Vadim Tudor, ca fiind „principala tribună de manifestare a pseudonaționalismului manipulator al perioadei ceaușismului târziu”. Ca activiști de frunte ai Partidului Comunist Român sunt prezentați: Mihai Bujor Sion, Leonte Tismăneanu (tatăl președintelui Comisiei, Vladimir Tismăneanu). Au fost identificati și cei care s-au ocupat de
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România () [Corola-website/Science/304997_a_306326]
-
cea sudică. Energia ciclonului provine din degajarea de căldură provenită din condensarea la altitudine a vaporilor de apă formați la suprafața oceanului. În sens termodinamic, un ciclon tropical poate fi considerat o mașină termică. Acest fenomen de condensare ca sursă principală de energie diferențiază cicloanii tropicali de alte fenomene meteorologice, cum ar fi furtunile din zonele depresionare din zonele temperate, care-și iau energia din diferențele de temperatură la întâlnirea unor mase de aer cu temperaturi diferite. De aceea, cantitatea de
Ciclon tropical () [Corola-website/Science/305003_a_306332]
-
legate de știință au început să se contureze. În timpul școlii primare își cioplește singur niște păpuși de lemn, le plasează pe un disc, punându-le în mișcare cu ajutorul roților dințate de la un ceas stricat. Numește lucrarea ”Hora păpușilor de lemn”. Principala ocupație era să construiască tractorașe, căsuțe din nisip, avioane din lemn, diferite mașinuțe cu motorașe de ceas și îi plăcea să stea de vorbă cu bătrâni și oameni marginalizați. Mai tarziu, fiind elev de liceu, în primul ciclu, meșterește un
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
de la Petrograd până la marginea frontului sudic și era comandat de Andrei Snesarev. La scurtă vreme după anularea Tratatului de la Brest-Litovsk de partea sovietică, Regiunea apuseană de apărare a fost transformată în Armata de Vest pe 15 noiembrie 1918, cu garnizoana principală în Smolensk. Această armată era formată din Divizia de infanterie lituaniană Pskov, Divizia a 7-a de pușcași Vitebsk și unitățile teritoriale ale celui de-al doilea Front de apărare. Pe la sfârșitul anului 1918, efectivele Armatei a 16-a (de
Armata de Vest (Rusia) () [Corola-website/Science/305017_a_306346]