23,210 matches
-
Strategiile de predare pentru copiii cu deficiențe de auz Există doua abordări importante ale educării copiilor cu deficiențe de auz. Una din ele este axată pe importanța fundamentală a canalului auditiv în comunicare și se concretizează în exersarea timpurie a abilităților auditive la acești copii (amplificarea sunetelor, stimulare auditivă) în vederea folosirii de către ei a limbajului oral. Tot în aceeași categorie intră și citirea labiala. A doua abordare accentuează importanța văzului ca un canal de comunicare și conduce la opțiunea învățării timpurii
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
cel scris, pe tablă; Deoarece vocabularul și sintaxa sunt greu dezvoltate la acești copii, sunt necesare: repetarea cuvintelor, reformularea, simplificarea limbajului; Instrumentele de evaluare trebuie să fie cât mai asemănătoare de la o perioadă la alta; Se evaluează conținutul și nu abilitatea de comunicare. Srategii în examinarea psihologică si ortofonică Se consideră că informațiile furnizate de probele psihologice, specifice sau doar adaptate deficienței auditive, pot fi grupate în două categorii. O primă categorie cuprinde informațiile care permit situarea dezvoltării mintale a deficienților
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
alte cuvinte, puterea poate fi definită și ca munca îndeplinită (forța x distanța) pe unitatea de timp sau forța x viteza. În badmintonului, câteva exemple de teste ale puterii sunt aruncarea greutății sau aruncarea fluturașului. 3.3. Rezistența Rezistența este abilitatea unui mușchi sau grup de mușchi de a realiza contracții repetate folosind o greutate sub-maximală pentru o perioadă lunga de timp. Un test de rezistență musculară cere sportivilor să execute testul într-o manieră continua, fără perioade de odihnă și
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
sunt execuțiile repetate de extensii ale spatelui, flotări, și abdomene. 3.4. Capacitatea aerobă Capacitatea aerobă este cantitatea de efort pe care o persoană o poate face, determinată în mod normal de rata la care oxigenul este folosit în timpul exercițiului. Abilitatea de a produce energie depinde de sistemul cardio-respirator care furnizează oxigenul și de cât eficient poate sistemul muscular să folosească oxigenul. Capacitatea aerobă, sau ceea ce este cunoscut sub denumirea de “ VO2 max.” este de obicei măsurata direct folosind măsurători și
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
badminton deoarece jocul implică numeroase acțiuni de „oprire-pornire”. Principalele adaptări la antrenamentul aerob sunt: Cardiovascular creșterea volumului sanguin creșterea Vo2max descreșterea ritmului cardiac descreșterea tensiunii sanguine Muscular creșterea în mărime a fibrei musculare. creșterea capacității oxidante a fibrelor musculare creșterea abilității mușchilor de a păstra carbohidrați și de a arde grăsimi Celular sporirea enzimelor care ajuta la generarea de ATP pe cale aerobă. creșterea rezervelor de glicogen și glucoză Altele scăderea nivelului de grăsimi creșterea eficienței corpului prin transferul de căldura îmbunătățirea
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
naștere. În sens larg, putem considera creativitatea ca pe un fenomen general uman, forma cea mai înaltă a activității omenești. În sens restrâns, putem distinge patru accepțiuni ale termenului de creativitate: ca produs; ca proces; ca potențialitate general umană, ca abilitate creativă; ca dimensiune complexă a personalității (M. Zlate, 1994). 1. Creativitatea ca produs. Majoritatea autorilor au privit creativitatea din perspectiva caracteristicilor produsului creator, cu trăsăturile specifice acestuia: noutatea, originalitatea, valoarea, utilitatea socială, aplicabilitatea lui vastă. Astfel, Margaret A. Baden vede
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
astfel: este cea mai înaltă formă de dezvoltare a aptitudinilor; capacitate creatoare ridicată; originalitate la nivel superior; dotarea ereditară excepțională. Aptitudinile speciale pot fi valorificate prin exersare, prin antrenament permanent și, mai ales în muzică, este evident acest fenomen, unde abilitățile sunt perfecționate prin exercițiu. Muzicalitatea este descrisă de Al Roșca prin diferențiere față de aptitudinile speciale, ca o atitudine față de muzică, de profesia de muzician, față de receptorii creației muzicale. Produsele artei au fost considerate produse creatoare în epoca romantismului, până în acea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
proprii, plăcerea audiției; - comparativ cu alte domenii, creatorii au cel mai redus registru de multilateralitate; - dimensiunile senzoriale (capacitatea de discriminare a înălțimilor, auzul absolut, simțul ritmului, memoria tonală) și cele motrice (în special pentru dirijori și instrumentiști) sunt extrem de importante; - abilitățile intelectuale importante sunt: inteligența, imaginația, memoria auditivă); - aspecte afective implicate în muzică: sensibilitate și profunzime în trăiri; - trăsături motivaționale: perseverență, dăruire. 3. Creativitatea din artele plastice (grafică, pictură, sculptură) Prin artele plastice se încearcă o reconstruire a realității prin intermediul personalității
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
îndemânare de nivel superior. Însușirile specifice creatorului din artele plastice sunt cele pe care le vom enumera în continuare: - calitățile senzorio-motorii implicate: spirit de observație, acuitate vizuală, simțul luminii și al culorii, simțul proporției, al ritmului, al formei și volumului; - abilitățile motrice: dexteritatea manuală, bună coordonare a văzului și auzului, precizie și rapiditate în mișcările mâinii; - abilitățile intelectuale: coeficientul de inteligență cel puțin mediu, imaginație bogată; - însușiri afective, motivaționale și caracteriale: pasiune față de artă, sensibilitate, perseverență și putere de muncă. 4
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
enumera în continuare: - calitățile senzorio-motorii implicate: spirit de observație, acuitate vizuală, simțul luminii și al culorii, simțul proporției, al ritmului, al formei și volumului; - abilitățile motrice: dexteritatea manuală, bună coordonare a văzului și auzului, precizie și rapiditate în mișcările mâinii; - abilitățile intelectuale: coeficientul de inteligență cel puțin mediu, imaginație bogată; - însușiri afective, motivaționale și caracteriale: pasiune față de artă, sensibilitate, perseverență și putere de muncă. 4. Creativitatea scenică sau actoricească implică o armonie, o îmbinare între arta cuvântului și pantomimă, așa cum spunea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
prezintă principalele calități ale actorilor: - cultură generală vastă și de specialitate; - capacități empatice deosebite; - calitățile fizice implicate: aspect agreabil, timbru plăcut al vocii, dicție bună, expresivitate în limbajul verbal și gestual; - calitățile senzorio-motrice: spirit de observație deosebit, o bună mobilitate; - abilitățile intelectuale: inteligență și imaginație bogată, memorie bună; - registru afectiv larg, util pentru inducerea unor emoții, dar și pentru a le produce la alții; - trăsăturile de personalitate relevante: niveluri ridicate la neuroticism, flexibilitate, tensiune ergică, expansivitate. Metode de psihodiagnoză a creativității
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o imagine favorabilă despre potențele creatoare ale unui individ determină o imagine bună asupra propriei persoane. 4. Metoda testelor 4.1. Bateria Guilford: cuprinde numai probe verbale și cu timp limitat, ceea ce constituie o deficiență, întrucât dezavantajează persoanele lipsite de abilități verbale și, respectiv, cele caracterizate prin lentoare temperamentală. Se administrează colectiv începând cu vârsta pubertății. Conform modelului tridimensional al intelectului și ai vectorilor acestuia, Guilford definește și realizează probe pentru mai multe tipuri de abilități (Minulescu, 2003): 1. Testele de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
întrucât dezavantajează persoanele lipsite de abilități verbale și, respectiv, cele caracterizate prin lentoare temperamentală. Se administrează colectiv începând cu vârsta pubertății. Conform modelului tridimensional al intelectului și ai vectorilor acestuia, Guilford definește și realizează probe pentru mai multe tipuri de abilități (Minulescu, 2003): 1. Testele de fluiditate (4 serii) pentru: 1.1. fluiditatea verbală: măsurată prin testele de prefixe (listă de cuvinte care încep cu același prefix), listele de cuvinte care conțin aceleași litere, listele de cuvinte care urmează aceluiași cuvânt
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
practica metodele educative de masă cele mai ieftine. Alți autori (R.A. Martison, C.M. Lessinger, 1960, apud A. Munteanu, 1994) cred că, în cazul copiilor supradotați, administrarea probelor este bine să se facă chiar de la 4 ani și jumătate, datorită precocității abilităților lor. 2. atmosfera de administrare: trebuie să îndeplinească unele exigențe suplimentare față de cele respectate la alte probe. Astfel, trebuie să se asigure o perioadă de familiarizare și acomodare între subiecți și experimentator, în care să aibă loc niște întâlniri preliminare
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sine. Dintre metodele de psihoterapie de grup care pot servi creativitatea amintim: ¾ Psihodrama: apărută în deceniul trei al secolului XX, la inițiativa lui J.L. Moreno, își propune asimilarea de către individ într-o ambianță ludică, a unor tehnici de viață, roluri, abilități, comportamente, cu destinație extrem de diversă (inclusiv creativă). Pe lângă cuvânt, psihodrama valorifică și latura gestico-mimico verbală pentru a elibera și proiecta în afară toate energiile reprimate. Indiferent de personajul interpretat, scopul final al psihodramei este de a regăsi și sluji autenticitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
serie de inducții pozitive. Dintre efectele hipnozei, cel puțin două, hipermnezia și sugestia posthipnotică, pot fi utile pentru stimularea creativității. Consecințele posthipnotice ale sugestiei pot contribui la eradicarea unor stări sau obișnuințe negative, dar pot contribui și la implantarea unor abilități și caracteristici utile pentru activitatea creatoare. Hipnoterapia poate contribui la educarea creativității prin posibilitatea de a introduce o serie de atitudini indispensabile creației: - încrederea în forțele proprii; - nonconformism; - capacitate de risc; - perseverență în muncă; - rezistență la efort; - influențarea capacităților intelectuale
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de minute, optim 30 de minute și presupune următoarele exigențe: statut social comparabil între participanți; implicarea lor benevolă și în cunoștință de cauză; relații amiabile între membri; Conducătorul trebuie să aibă experiență în domeniu și să posede suficientă inspirație și abilitate. Scenariul de desfășurare: cu 2 zile înainte se precizează ziua, ora, locul de desfășurare, un rezumat succint asupra problemei care va fi discutată, făcându-se și câteva exemplificări asupra ideilor. O activitate eficientă începe cu prezentarea clară a problemei, precizarea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
1958 și 1959, au observat aceiași factori esențiali ai creativității, atât pentru știință, cât și pentru artă (M. Bejat, 1981): 1. sensibilitatea față de probleme și față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora; 2. fluența sau asociativitatea gândirii; 3. flexibilitatea, definită ca abilitatea de adaptare rapidă la situații noi; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a schimba funcția unui obiect și de a-l face util într-o nouă prezentare; 6. capacitatea analitică, aptitudinea de abstractizare; 7. capacitatea de sintetizare; 8
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
aborda divergent situațiile, de schimba perspectivele de abordare, precum și capacitatea de autoreglare. Fluența, în cazul gândirii creatoare, este diferită față de fluența specifică gândirii reproductive, prin natura asociațiilor care sunt noi și originale. Originalitatea, factorul cel mai pregnant al creativității, este abilitatea de a produce idei și imagini noi, de a găsi soluții noi, ea fiind condiționată de flexibilitate și facilitată de fluență. Evident că factorii intelectuali nu acționează izolat, ci în interdependență cu trebuințele, aptitudinile speciale, trăsăturile de personalitate. 2. Aptitudinile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
specifice anumitor domenii: ¾ Aptitudinea matematică este una din aptitudinile care prezintă o corelație mai puternică cu inteligența și dispune de următoarele componente: capacitatea de generalizare; capacitatea de transpunere cu ușurință a unor rezultate obținute la diferite probleme, la alte probleme; abilitatea de a realiza asociații generalizatoare. ¾ Aptitudinea tehnică a înregistrat o corelație scăzută cu inteligența, și presupune existența următoarelor componente: dexteritatea manuală, percepția spațială, gândirea de tip tehnic, achiziția de informație tehnică. ¾ Aptitudinea muzicală are componentele: simțul ritmului, al înălțimii și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cu inteligența, și presupune existența următoarelor componente: dexteritatea manuală, percepția spațială, gândirea de tip tehnic, achiziția de informație tehnică. ¾ Aptitudinea muzicală are componentele: simțul ritmului, al înălțimii și intensității sunetului, al memoriei tonale. ¾ Aptitudinea pentru artă grafică implică existența unor abilități de a desena, capacitatea de fixare rapidă și exactă a imaginii vizuale a obiectelor, conservarea ei mai mult timp. S-a constatat că ultimele două tipuri de aptitudini corelează puțin cu inteligența, fără ca aceasta să însemne că performanțele superioare în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
asociativ-combinatorie; eurema energetic stimulatorie; eurema critică; eurema deativperceptivă; eurema de obiectualizare a imaginii (I. Moraru, 1995). 1. Tipul cu indice mic de creativitate este creatorul cu o capacitate redusă de acumulare și comprehensiune a informațiilor, care poate fi acompaniat de abilitate asociativ combinatorie mică, pe un fond energetic-stimulatoriu scăzut. Progresul poate fi obținut prin existența unor factori de mediu, culturali favorabili, iar capacitățile sunt condiționate și de activitate. 2. Tipul volitiv dispune de un fond energetic ridicat, dar energia este cheltuită
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de o cantitate relativ mică de informații care se poate asocia cu o capacitate crescută asociativ combinatorie. El poate efectua un număr foarte mare de asociații, combinații pe baza unui număr relativ mic de elemente. 5. Tipul combinativ-nevolitiv dispune de abilități asociativ combinatorii, dar nu de cele volitive, care i-ar putea permite obiectivarea, finalizarea proiectelor creative. 6. Tipul cumulativ-combinativ-volitiv este tipul geniului creativ, care are variate cunoștințe, abilități de combinare a acestora, și de asemenea, un fond energetic stimulatoriu ridicat
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
baza unui număr relativ mic de elemente. 5. Tipul combinativ-nevolitiv dispune de abilități asociativ combinatorii, dar nu de cele volitive, care i-ar putea permite obiectivarea, finalizarea proiectelor creative. 6. Tipul cumulativ-combinativ-volitiv este tipul geniului creativ, care are variate cunoștințe, abilități de combinare a acestora, și de asemenea, un fond energetic stimulatoriu ridicat. Persoanele din această categorie au cel mai ridicat indice de creativitate și au deschidere spre multe domenii de activitate. 7. Tipul combinativ-fabulativ are la un nivel inferior capacitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
le transpun ulterior în obiecte materiale, funcționale. 7. Testele de creativitate Testarea creativității este recunoscută ca o componentă importantă educațională și de performanță profesională. Cadrul general teoretic a evoluat o dată cu cercetările care încercau să surprindă specificul creativității umane și al abilităților implicate. Testele de creativitate au preluat în general aspectul cuantificabil, respectiv măsurarea factorilor, abilități sau trăsături de personalitate, care intervin în procesul creativ în funcție deseori și de orientarea și modelul original al autorului. Astfel, de exemplu, au creat teste
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]