25,430 matches
-
că firea vulturului este astfel: îmbătrânind, aripile lui se îngreunează și ochii i se încețoșează; atunci caută un izvor de apă și de deasupra lui își ia zborul spre înalt, până în apropierea soarelui, iar acolo își aprinde aripile și își arde ceața de pe ochi în razele soarelui; atunci, coborându-se la izvor, se scufundă de trei ori în apă și pe dată se înnoiește cu totul, astfel încât prin vigoarea aripilor și prin strălucirea ochilor este cu mult mai întinerit. Așadar, și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
așa sunt uniți,/ se țin laolaltă și nu se vor despărți./ La strănutul lui strălucește lumina,/ iar ochii lui, arătarea luceafărului de dimineață./ Din gură-i ies făclii arzânde/ și scapără cărbuni aprinși;/ din nările lui iese fum,/ cuptor ce arde cu foc de cărbuni;/ răsuflarea lui cărbuni,/ flacără-i iese din gură./ Când se întoarce, spaimă-i pentru pentru fiarele cu patru labe/ ce saltă pe pământ./ Când vin asupră-i sulițe, nimic nu-i fac,/ suliță ridicată și platoșă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sticlă de șampanie ca să stea purcelul drept, apoi încingem cuptorul, ungem purcelul cu ulei și dăm la copt, timp de două ore, până la două ore și jumătate. Din când în când scoatem și mai ungem cu ulei. Ca să nu se ardă codița și urechile, le învelim cu hârtie sau cu folie de staniol unsă cu ulei. La final, se servește cald sau rece. RULADĂ DE PORC 1,5 kg mușchi de porc, 3 morcovi, 200 g cabanos, 200 g slănină, 5
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mărarul tocat. Cu această umplutură umplem gogonelele. Le așezăm într-un vas pentru cuptor, ungem vasul cu puțin ulei, punem gogonelele și deasupra turnăm un sos de roșii și dăm la cuptor timp de 45 de minute. Sosul de roșii - ardem în cratiță două linguri de zahăr, după ce s-a caramelizat stingem cu un pahar de supă de oase peste care punem trei linguri de sos de roșii. Dizolvăm și două linguri de făină, dăm un clocot, apoi turnăm peste gogonele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se fac trei foi în tavă pătrată. FOI IOANA 3 căni de făină, o cană de smântână, 250 g margarină și sare, după care se fac foi pe dosul tăvii. Crema - 400 ml lapte, 2 pahare de zahăr; zahărul se arde și se stinge cu 200 ml de lapte, iar restul de lapte se amestecă cu 2 linguri de făină și se pune peste siropul de zahăr, după care se pun 50 g unt și se dă la o parte. La
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
care se taie în două. Crema - 150 g unt, 100 g zahăr, 2 ouă, 300 g ciocolată menaj rasă. La sfârșit, se așează în ordinea: noaptea - cremă - zi - cremă - noaptea. TURTA DULCE (1) 6 linguri de zahăr se pun la ars și se sting cu o cană de apă. Apoi se amestecă alte 6 linguri de zahăr cu 2 linguri de miere, 6 linguri de ulei, 50 g nucă, 10-15 cuișoare, o linguriță de bicarbonat, 100 ml de vin și un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
zahăr, 1 l de ulei, 1 l de vin, 100 ml de oțet, 50 g bicarbonat, 100 g drojdie, coaja de la două lămâi, sare, cuișoare, făină cât cuprinde și 800 gr. de miere. 1 kg. de zahăr se pune la ars și se stinge cu 2 l de apă, după care lăsăm siropul la răcit. Este o rețetă de post, făcută pentru 4 porții. Separat, se amestecă zahărul, mierea, uleiul, vinul, drojdia, bicarbonatul, lămâia, sarea, cuișoarele, oțetul și siropul răcit. Apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
siropul răcit. Apoi adăugăm făina și turnăm în tăvi tapetate cu unt și făină, după care se coace la foc potrivit, timp de o oră. După dorință, la final, putem pune nuci sau bucățele de rahat. TURTĂ DULCE (3) Se ard 250 g zahăr, apoi se sting cu 500 ml apă, după care se adaugă încă 250 g zahăr și se face un sirop. După ce s-a răcit se adaugă 3 gălbenușuri, 5 linguri de ulei, 3 lingurițe de amoniac și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
zahăr tos. Se spală merele și se scobesc pe la codiță cu un vârf de cuțit, apoi, în fiecare măr scobit, se pune o bucată de miez de nucă și o linguriță de gem. Se pun în tavă tapetată cu zahăr ars caramel și se coc pe jumătate. Apoi se scot și se pune cu poșul pe fiecare măr câte o bezea și se dă la cuptor la foc mic. Se servesc stropite cu puțin lichior de fructe. Gemul și nuca se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de cuțit, care se pun în tavă și se ung cu ou. Se toarnă umplutura pe turte și se ung iar cu ou. Se dau la cuptor ca să se rumenească, iar la final, se pudrează cu zahăr. PRAJITURA DELICIOASA Se ard auriu 10 linguri de zahăr, apoi se sting cu 100 g apă și se face un sirop. Se ia o pâine proaspătă, se taie felii, care se însiropează, apoi se așează într-o cratiță peste care se pune o budincă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
4 linguri de margarină, 4 linguri de zahăr pudră și 2 linguri de ness. Deasupra, compoziția se unge cu 3 linguri de gem de caise și, după dorință, presărăm cu nucă măcinată. PRAJITURA DE ZAHAR ARS Crema - se pune la ars până se rumenește zahăr 250 g, apoi se adaugă 150 g unt și se mestecă mereu pe foc. Când s-a topit, se pune treptat untul și 2 linguri de făină, se adaugă 250 ml lapte și treptat, 2 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apoi se adaugă 100 g ciocolată și 100 g fulgi de nucă de cocos. Se ia de pe plită și se pun 3 ouă întregi, unul câte unul. La final, după ce se răcește, se poate pune pe foi. CREMA DE ZAHAR ARS CU CACAO Punem într-o cratiță 200 g zahăr la ars; separat batem spumă 10 ouă cu 300 g zahăr, apoi adăugăm un plic de zahăr vanilat și o tablă de ciocolată topită. Punem compoziția peste zahărul ars și dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
nucă de cocos. Se ia de pe plită și se pun 3 ouă întregi, unul câte unul. La final, după ce se răcește, se poate pune pe foi. CREMA DE ZAHAR ARS CU CACAO Punem într-o cratiță 200 g zahăr la ars; separat batem spumă 10 ouă cu 300 g zahăr, apoi adăugăm un plic de zahăr vanilat și o tablă de ciocolată topită. Punem compoziția peste zahărul ars și dăm la cuptorul încins timp de 20 de minute. Se servește rece
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și măcinată. Compoziția se fierbe timp de 5 minute, apoi imediat se umplu foile. CREMA PENTRU FOI DE NAPOLITANA (2) 250 g zahăr, 250 g miere, 250 g nucă, 250 g unt sau margarină și 2 linguri de cacao; se arde zahărul și se amestecă cu celelalte ingrediente. La final, compoziția se pune caldă pe fiecare foaie, după care se lasă la presat. CREMĂ PENTRU FOI NAPOLITANĂ (3) 400 g zahăr, 400 g unt, 200 g nucă măcinată și 4 ouă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ingrediente. La final, compoziția se pune caldă pe fiecare foaie, după care se lasă la presat. CREMĂ PENTRU FOI NAPOLITANĂ (3) 400 g zahăr, 400 g unt, 200 g nucă măcinată și 4 ouă. 200 g zahăr se pun la ars caramel, peste el se pune untul și se amestecă, apoi se pune zahărul, nuca și ouăle, pe rând, câte unul și se amestecă bine în clocot. După preferință, se poate pune nucă măcinată și rahat. CREMĂ PENTRU FOI NAPOLITANĂ (4
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
SF-ului "vârstei de aur". Autorul arată acolo, într-adevăr, distrugerea orașelor magnifice și poetic descrise în care trăiau esteții marțieni. Bradbury a inventat și o distopie originală în Fahrenheit 451 (1953), unde înfățișează o societate care urăște cărțile, care ard la 451 de grade Fahrenheit. Acestea sunt înlocuite de sitcomuri ale căror personaje intră în interacțiune cu indivizii, care devin dependenți de ele. Emoțiile, apoi trezirea conștiinței unui pompier piroman îl fac pe acesta să renunțe la profesia lui și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
criticilor săi li se poate da un singur răspuns: „Hipocrate a fost un soare cu pete, care însă continuă să strălucească.” Dintre toate, cel mai mult îl apreciez pe Hipocrate pentru imensa lui dorință de cunoaștere, exprimată în durerosul aforism „Ars longa, vita brevis” („Arta este lungă, viața este scurtă”). Se vede aici geniala capacitate de sinteză a lui Hipocrate, care în puține cuvinte caracterizează starea de spirit a tuturor cercetătorilor lumii. Aretaeus din Cappadocia (81-138 d. Ch.) Aretaeus din Cappadocia
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în 1526, va fi retipărită versiunea greacă a acelorași lucrări. După declinul Imperiului Roman de Apus, timp de aproape un mileniu, nefasta interferență a Bisericii cu știința (considerată cel mai puternic dușman al său și generatoare de eretici buni de ars pe rug) va conduce la o puternică și îndelungată parazitare a progresului științific. Succesivele „Renașteri” petrecute în cultura europeană au însemnat tot atâtea bătălii câștigate de Știință față de Biserică, la care a trebuit să se adauge și paradoxalul război creat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Avicena va constitui, alături de lucrările lui Hipocrate și Galen, tratatele de bază ale învățământului medieval din Europa. Vestitul medic englez William Osler (1849-1919) considera „Canonul” ca „cea mai frumoasă lucrare care s-a scris vreodată”. La mijlocul secolului XI, Paracelsus va arde în public lucrările lui Galen și Avicena, ca reacție de negare a întregii scolastici medicale a timpului. Ca răspuns în apărarea lui Avicena, în 1530, L. Fries publică la Strasbourg lucrarea „În apărarea lui Avicena, principele medicilor. Către medicii din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Liebig (1803-1873), Voit (1831-1908), Pettenkofer (1818-1901) și mai ales Rubner (1854-1932), dar și Atwater (1844-1907) și alții, au arătat că această lege este valabilă și pentru corpul uman. Rubner a determinat căldura produsă de diferite tipuri de alimente când sunt arse în afara corpului (într-un calorimetru) și a stabilit valoarea lor calorigenă. S-a constatat că arderea lipidelor produce 9,3 cal/1g, pentru glucide 4,1 cal/1g, iar pentru proteine 4,1 cal/1g. Rubner a plasat un câine
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în corp. Așa descoperă el circulația pulmonară, care anula teza greșită a lui Galen privind o presupusă comunicare interventriculară prin mici pori invizibili. Cartea în care erau prezentate aceste date („De Christianisimi Restitutio”, o carte de „teologie științifică”) a fost arsă pe rug, împreună cu autorul ei, în anul 1553. Artizanul moral al acestui act barbar, reformatorul Calvin, a devenit repede bigot și inchizitor. Se pare că au supraviețuit doar trei exemplare ale acestei lucrări. Una a aparținut bibliotecii contelui Teleki din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
special de regimul fără glucide. Mai mult, administrarea de glucide conducea adeseori la dispariția corpilor cetonici. S-au suspectat, ca origine a lor, fie proteinele, fie lipidele. Dictonul clasic, pe care Rosenfeld îl atribuie lui Naunyn, și anume că „lipidele ard la focul glucidelor”, exprimă modul în care a fost tranșată dilema. Abia în 1905, Franz Knoop (1875-1946) demonstrează că acetona se produce în exces atunci când β-oxidarea acizilor grași este exagerată. Interesant de notat este faptul că apariția corpilor cetonici era
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
o cantitate mai mare de căldură și de forță se produce; această căldură și această forță necesită un consum mai mare de produse alimentare; cea care se pretează cel mai bine acestor transformări este glucoza; este foarte simplu că fiind arsă în organism în cantități mai mari ea nu mai apare în urină și că se poate astfel, ca urmare a efortului, utiliza o cantitate mai mare de alimenta glucidice. Acum că experiența s-a pronunțat, nimic nu este mai simplu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
tradițional se scoală duminică dimineața, bea ceva, se bărbierește, ia bilet la Loto, se întoarce acasă și bate nevasta până pornește alarma la mașină. După care iese în fața blocului, bea ceva cu băieții și apoi suflă în jigleor, toarnă ulei ars în praguri, dă trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să urce în casă, să bea ceva și s-o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fizic este cel mai ușor de recunoscut. O palmă lasă urme, o bătaie zdravănă „soră cu moartea”rupe oase, zdrobește mușchii, distruge țesutul dermatic care învelește corpul. Abuzul fizic merge de la urecheli nevinovate până la torturi ale copilului: legat cu lanțul, ars cu țigara, opărit cu apă clocotită, aruncat pe scări etc. Abuzul fizic poate pune în pericol viața copilului, supraviețuirea. Când copilul abuzat fizic trăiește sentimentul că viața sa este în pericol, că nu are scăpare, abuzul fizic provoacă traumă. A
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]