24,150 matches
-
pe instructor că, mânios ar fi zis: „Mai dăi un Z.B.. M-ai dăi și o mitralieră. Pune-i și afetul în spate. Dă-i tot rastelul, să învețe minte”. În dormitor aveam paturi suprapuse. Iarna nu puteam să dorm din cauza frigului. Deasupra mea era un pat liber. După ce s-a dat stingerea, am tras pătura de pe el și astfel m-am acoperit cu două pături. Dimineața până să pun pătura la loc, am fost surprins și pedepsit cu un
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și mi-am dat seama că nu avem planton. Am mers la tabelul afișat și am aflat că la acea oră trebuia să fie planton iubitul meu coleg Mircea Vlad. M-am dus la patul lui și l-am găsit dormind încins, cu cartușierele la cetură, iar arma cu baioneta pusă, era rezemată de pat. Mi-am dat seama că dacă încerc să-l scol pentru a continua paza, aș face zgomot, s- ar trezi unii dintre colegi și s-ar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cetură, iar arma cu baioneta pusă, era rezemată de pat. Mi-am dat seama că dacă încerc să-l scol pentru a continua paza, aș face zgomot, s- ar trezi unii dintre colegi și s-ar afla că Mircea a dormit în timpul plantonului. Am luat arma binișor, am dus-o în „cancelarie”, am încuiat cancelaria și am stat de planton până a sunat deșteptarea. Eram echipat și cu ochii ațintiți asupra lui Mircea. S-a trezit ca buimac, a văzut
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Pentru că toată noaptea am călătorit în condiții de mare aglomerație, pentru că de la ora 4 până la 8,30 am fost reținut de corpul de gardă care nu era înștiințat de venirea mea la acea oră, dimineața m-am culcat și am dormit profund. În acest timp, un locotenent care-i primise pe recruți, a cerut să mă prezint la dânsul la program. Eu n-am coborât din pat dar am spus trimisului că nu sunt în stare să fac instrucție. Ofițerul a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Eu am tras iarăși, iar locotenetul Trufașu a strigat: „Nu mai trage Moise să nu mă lovești pe mine”. Zgomotul s-a auzit iarăși îndepărtându-se de noi în altă direcție. După această întâmplare misterioasă, nu știu dacă am mai dormit, dar noaptea a fost liniștită. A doua zi, de dimineață am fost anunțați că suntem înconjurați de armata maghiară. S-a organizat o pază „arici” s-a comandat liniște pentru ca să nu fie identificat amplasamentul nostru în cadrul pădurii în care ne
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
siguranță. La răsăritul soarelui eram într-un post de observație de unde se vedea tot ce fac ungurii. Nu știu cât am stat de veghe. În jurul orei 9 a venit în control căpitanul Drăguș, însoțit de elevul Mișca Viorel și m-a găsit dormind, .. . de fapt căzut în nesimțire. Căpitanul și-a scos pistolul, s-a rotit în jur, și, pentru că n-a observat nimic suspect, cu pistolul îndreptat asupra mea, i-a poruncit elevului să vină lângă mine și să vadă dacă nu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și nu numai așa, ci cu toate păcatele din lume dacă ar fi, pentru mine ea rămâne singura floare. Și cum se ofilește această floare !?!. Cu ochii închiși am venit acasă. Am intrat neobservat pe ușă. Marta culcată citea. Copila dormea frumos. Nu mai era nimeni. Oare, așa va fi fost la ora aceea, când eu mi-am concentrat toată puterea psihică pentru a mă regăsi cu ai mei? Sau numai pe aceștia mi i-a putut reda inima ?. Nu știu cât am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
frumos. Nu mai era nimeni. Oare, așa va fi fost la ora aceea, când eu mi-am concentrat toată puterea psihică pentru a mă regăsi cu ai mei? Sau numai pe aceștia mi i-a putut reda inima ?. Nu știu cât am dormit. M-am visat acasă. Eram cu Cristina în brațe. Era mai mărișoară. Mă săruta! Marta era gospodină- curat îmbrăcată, cu sufletul frumos, dar tristă. De ce n-am visat-o veselă ca altă dată? Vineri 28 iulie 1950. M-am deșteptat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
este o realitate. Mă pot mândri, cel puțin, că am această experiență. Iată un rod straniu pe care nu-l doresc nimănui. Sâmbătă 29 VII. Noaptea la ora 12,30 m-am deșteptat. N-a mai fost chip să mai dorm. Au cântat cocșii odată, . . a trecut timp, . . au mai cântat odată. Întunericul a început să se rărească. Păsărele mi-au ciripit în fereastră. O Doamne, când se va rări întunericul ce-mi împresoară sufletul ? Vor mai cânta vreodată păsărele nevinovate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Moldovei, să nu le mai dea Dumnezeu nimănui. La miezul nopții am ajuns la Mărășești. Am sta în gară până la ora 4 dimineața. Este, după cât mă ajută memoria, singura noapte din viața mea în care n-am simțit nevoia să dorm. Și pe front, în linia I-a tot am ațipit. Pe un coridor, în incinta gării, cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
plecat în oraș cu gândul că voi găsi adăpost la Mănăstirea Sfântul Ioan, dar porțile mănăstirii erau încuiate fără paznic. M-am întors. N-am vrut să fac scandal. M-am culcat pe gunoliul din grajd. N-am putut să dorm, dar nici să stau în picioare nu mai puteam. Am deschis ușa la grajd și am privit spre cer. Era senin și lună plină care lumina ca ziua. Am fluierat pierdut în timp. „Doamne al puterilor fii cu noi, că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nopți am fost chinuit în felul acesta, pus să scriu, apoi ei rupeau ceea ce era scris și eram pus să scriu iarăși, terorizat cu farul pus în ochi și n-am fost lăsat singur, și n-am fost lăsat să dorm nici câteva minute, ținut pe scaun în fața farului aprins și îndreptat asupra ochilor mei, încât după trei zile și trei nopți, fără somn, am fost atât de epuizat încât i- am rugat să scrie ei ce vor și eu voi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care se găsește la parter este proprietatea mea personală. Am pus cărți și ziare peste cărțile rare, manuscrise și gravuri (printre ele și gravura Piranesi, fetișul meu iubit) pentru a mă apăra de eventuala scotocire a intrușilor. Am decis să dorm pe canapeaua de piele pentru că patul nostru dublu e greu de mutat și acum e acoperit, și peste el stau lucruri unele peste altele, ca într-o pictură suprarealistă. Vorbesc la telefon în limbi străine, lucru care trezește și mai
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
un remember al unui timp amintind despre geneza unei lumi în perpetuă autocreație. Stockholm, 8 mai 1974 Gabriela, mon cœur. Mă gândesc să-ți povestesc o istorie, pentru a te înveseli puțin. Am citit-o azi-noapte, căci nu puteam să dorm. Iat-o, marele șef apaș, Geronimo, mi-a povestit-o: „La început, lumea era scufundată în tenebre. Nu era nici soare și nici zi. În noaptea eternă nu erau stele și nici lună. Totuși, existau tot felul de animale și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dăruindu-i colecțiile mele cu Pif? Nu puteam să implic pe nimeni în greutățile mele personale, mai ales la „ora lupului”, în plină obscuritate. 1 martie Începutul primăverii și sfârșitul lucrărilor în apartamentele noastre. Sunt epuizată de efortul de a dormi pe canapea. A fost un coșmar să-i văd în fiecare zi pe cei care au lucrat aici. Acum, s-a sfârșit calvarul. Am observat de mult prezența unei fantome în apartamentul nostru. Când trăia René, știam precis că fantoma
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
traduce pentru prima oară în românește... René fusese stânjenit de zâmbetul și tăcerea mea și a mai pus o întrebare: - În ce țară ți-ar plăcea să trăiești? Oriunde vom trăi vei face mereu același lucru: vei scrie și vei dormi lipită de mine. Am râs. Întâlnisem un om moral. Plin de senzualitate. Nici măcar nu-l căutasem. Venise singur la mine, trimis de o mână nevăzută. Acest bărbat îndrăgostit aparținea altei femei. Evident. „Un copil” nu putea niciodată să bucure orizontul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de luptă”. Noaptea m-am trezit brusc și am recitit din scrisorile lui René: Credința mea în tine e înconjurată De pământ, apa atât de bine acoperită De soare proaspăt și de noapte clară Încât te văd visând, trăind și dormind Cu ochii tăi. (Eluard) Vineri, 17 mai 1974 Gabriela, ma bien-aimée. După ce mi-am târât ieri seară corpul de plumb timp de câteva ore pe străzile Stockholmului, am fost acaparat de o publicitate. E vorba de noul film al lui
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să găsesc o explicație rațională (am băut multă cafea și am fumat mult ieri seară), dar aceasta nu mă satisface. Cu toate că am încercat să-mi întreb subconștientul, în zadar, căci și el se mefiază de mine când sunt treaz. Când dorm, atunci începe să-mi facă confidențe și să mă tracaseze. E tipic. Cum spunea un spaniol celebru: somnul rațiunii naște monștri. E mereu foarte târziu și trebuie să mă pregătesc pentru o întâlnire cu librarii. Mă întreb ce-or să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și ea a săpat o subterană pentru a-l ascunde, astupând intrarea subteranei unde aprinsese un foc. Pentru a masca unde era ascuns copilul și pentru a-l păstra la cald, în fiecare zi aprindea focul, coborând în subterană unde dormea acesta, alăptându-l cu laptele din sânul ei. Apoi se întorcea pentru a întreține focul viu. În mod obișnuit, Dragonul venea s-o întrebe, dar ea răspundea: «Nu mai am copii. I-ai mâncat pe toți». Când copilul se făcu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Restul zilei m-am pregătit sufletește pentru vizita lui Lionel și Ralf - am pregătit camera de „studiu” pentru Lionel, punând pe masă flori, fructe și o sticlă mare de apă minerală. Pentru Ralf n-am făcut mare lucru, el va dormi pe sofa, în sufragerie. Am cumpărat de mâncare pentru o săptămână, am pregătit „instrumentul” pentru făcut „croque monsieur”, hrana cea de toate zilele a lui Lionel de când e în „război” cu soția... În fine, cei doi „călători” au sosit cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
toată noaptea, făcând un mare efort pentru a învinge oboseala din tristețe, și la ora patru dimineața m-am găsit la porțile Belgradului, unde m-am prăbușit într-un parking. După două ore m-am trezit, părându-mi-se că dormisem mulți ani. Curioasă impresie! Nu mâncasem de când ne-am despărțit și stomacul meu s-a îndreptat către un restaurant din centrul orașului. După ce am mâncat enorm am adormit din nou, de data asta în restaurant. Nu știu cât am stat adormit la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
războinici cu solda unui capitalism în putrefacție. Și totuși, se pot întâlni din când în când oameni interesanți, care sunt deschiși, radicali și democrați. Nu e totul negativ în clubul ăsta. Se locuiește în case mici și colibe polineziene. Se doarme în cântec de greieri și se trezește în cântec de păsări. E un contact de 24 de ore cu natura: aerul e proaspăt, marea și firmamentul la fel. Un asemenea contact ar fi imposibil dacă s-ar petrece vacanțele într-
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Lionel sunt „părinții mei”, a căror existență îmi e nespus de prețioasă. La sinagoga din mijlocul Stockholmului, rabinul Morton Nerow și-a exprimat solidaritatea cu Israelul atacat de Irak. În Israel, unde se găsesc acum și prietenii mei suedezi, se doarme cu măștile de gaz pe față, camerele sunt astupate cu plastic, un infern pentru copii și bătrâni. După serviciul divin, mulți au spus că predica rabinului a fost prea politică. Ei așteptau un fel de consolare. În aceeași zi se
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
într-un accident al avionului pe care-l conducea. Sunt uluită și fascinată de visele prietenului meu, ce are deja o prietenă suedeză, dar care nu vrea să se mărite cu el. Încă un vis cu René: eram la Lucerna, dormind în patul nostru, în care el a și murit. Deodată sună la ușa vilei: sosise o sticlă cu lapte! Din nou motivul laptelui în visele mele! Ciudat e și faptul că trăiesc cu René mai departe, oniric. Ca și cum am avea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
împlinirii unei jumătăți de secol pline de dureri sfâșietoare, lupte acerbe, dar și înseninări datorate perplexității iubirii, dar mai ales marii prezențe a naturii, cea mai mare consolare a dureroasei „întâmplări de a fi”. Inger (Johansson) e cu mine, a dormit în camera oaspeților, muncind cu mine și Edith (care locuiește la hotel), uneori uitând chiar să mâncăm. Totuși, eu și cu Inger am fost la mesă, dis-de-dimineață, ca să ne purificăm simțurile angajate în atâta „furnicism”. Sunt născută într-o duminică
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]