24,491 matches
-
dintre cârmuitorii acelor vremi, trei bărbați care au lucrat mână în mână, se așează în jurul lui Carol: Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu și C.A. Rosetti. Mihail Kogălniceanu, am luminat și cărturar de preț, cunoscător adânc al istoriei neamului și a firii românești, este o inteligență vie, un talent minunat, dar mai presus de toate este o autoritate în înțelesul cel mai bun al cuvântului. Horia Furtună, în lucrarea intitulată ,Războiul pentru neatârnare (1877-1878,) îl înfățișează pe Kogălniceanu încercând să definească raporturile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a trimis agenților diplomatici români în străinătate o notă în care enumera 57 problemele existente între România și Turcia, a căror rezolvare era socotită necesară pentru a „preîntâmpina urmări supărătoare pentru ambele țări” și care soluționate „ ar schimba cu desăvârșire firea legăturilor între România și Turcia și că am fi siliți la o atitudine alta decât aceea care am adoptat-o până astăzi”. Dar în ciuda tuturor așteptărilor, atitudinea Turciei a rămas aceeași. Alte lucrări care se înscriu pe aceeași linie, a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și legendele sale. În acest spirit se configurează cărțile următoare: Lungul drum către casă (1976), Tărâmul magic (1980), Veghe și dor (1984), unde autorul încearcă să confere spațiului natal o dimensiune mitică, morală și sentimentală, consonantă cu datul benefic al firii. Mai târziu, printre imaginile solare se strecoară accente dramatice, tristeți care adumbresc rememorările lirice. Drumul revenirii devine tot mai lung și mai anevoios, deși dorința recuperării unui spațiu de acasă rămâne mereu vie și apăsătoare. În Tărâm al eternei iubiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
limitele, decodifică simbolurile încifrate în făpturi de creatorul însuși; autorul cărții nu are trufia de a crede că el ar fi „creat” simbolurile). Ediții: Physiologus (publ. M. Gaster), „Archivio glottologico italiano” (Roma-Torino-Florența), 1886-1888, 276-290; Oarecare cunoștințe de la filosofii vechi pentru firea și obiceiurile năravurilor oarecărora jivini, adunate de preînțeleptul între arhierei Damaschin Studitul (publ. C.N. Mateescu), „Ion Creangă”, 1914, 1-3, 1915, 9-12, 1916, 1-4, „Ion Creangă” (calendar), 1914, 40-45; Fisiologul (publ. Margareta D. Mociorniță), CEL, 1934, 89-92; Fiziologul, în Cătălina Velculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
zice Socrate, ori filozofii nu vor domni în cetăți, ori cei ce sunt numiți acum regi și stăpăni nu vor filozofa autentic și adecvat, și dacă acestea două - puterea politică și filozofia - n-ar ajunge să coincidă (și dacă numeroasele firi care acum se îndreaptă spre vreuna dintre ele, dar nu și spre cealaltă, nu vor fi oprite [să procedeze astfel]), nu va încăpea contenirea relelor, dragă Glaucon, pentru cetăți și neamul omenesc.” “E puțin probabil să se întămple ca regii
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
un caracter ipotetic, neregăsibile ca atare în cetățile istorice, a căror menire e să permită definirea căt mai <<pură>> a virtuții, <<dreptății>>.” în MUREȘAN, Valentin, Op. cit., p. 186.</footnote> se întemeiază pe ideea de dreptate, potrivit căreia, stăpănii sunt din fire meniți să cărmuiască, iar firea sclavilor le impune să accepte propria lor condiție de sclavi. Această perspectivă de a defini dreptatea va întămpina o opoziție puternică, întrucăt experiența a evidențiat faptul că “guvernanții au fost numai rareori inși deasupra mediei
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
atare în cetățile istorice, a căror menire e să permită definirea căt mai <<pură>> a virtuții, <<dreptății>>.” în MUREȘAN, Valentin, Op. cit., p. 186.</footnote> se întemeiază pe ideea de dreptate, potrivit căreia, stăpănii sunt din fire meniți să cărmuiască, iar firea sclavilor le impune să accepte propria lor condiție de sclavi. Această perspectivă de a defini dreptatea va întămpina o opoziție puternică, întrucăt experiența a evidențiat faptul că “guvernanții au fost numai rareori inși deasupra mediei umane și adesea au fost
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
care dorește să o impună Republica lui Platon, al cărui răspuns implicit este “cei mai buni”, “cei mai înțelepți” sau “conducătorii înnăscuți”, căci nu s-ar putea răspunde că “cei mai răi”, “cei mai proști” sau “cei ce sunt din fire sclavi” este inutilă. De aceea, pentru Popper, întrebarea fundamentală este “Cum am putea face să organizăm în așa fel instituțiile politice încăt guvernanții răi sau incompetenți să fie împiedicați să cauzeze prea multe prejudicii?” Această schimbare de perspectivă se datorează
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
între Alberto și Tommaso și în fine se decise pentru cel din urmă, poate fiindcă citind din Summa theologica 11 Dumnezeu i-a apărut nu ca o abstracție sau teoremă, ci ca o ființă concretă și vie; o garanție pentru firea sa suspicioasă și totodată pătimașă. Viața la mânăstire se scurgea liniștit între rugăciuni, studiu și muncă. Un monitor în fiecare zi trebuia să raporteze Starețului tot ce se-ntâmpla la bibliotecă. Studiul era călăuzit și organizat de călugării mai în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
născocească precum că ar bea de dimineață până seara, că avea butoaiele pline și că, fără acele butoaie, n-ar fi fost în stare să pună un toc. Să se răzbune, dar ce motiv ar fi avut? Că avea o fire morocănoasă atunci când el făcea vreo năzbâtie? Sau că era prea conștiincios în privința celor din familia lui? Îl revedea, îi revedea ochii aceia sinceri și îngândurați, mâinile mari și surâsul de om bun și simțea o duioșie care, dacă nu s-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-ncotro jucând de-a v-ați ascunselea fără să-și găsească pacea. Voise cumva să facă pe eroul? Și-n ochii cui? Datoria lui era să se supună, așa cum jurase, și nicidecum să se gândească prea tare la cele pământești. Firea lui cea nepotolită e înfocată, trabuia s-o țină bine în frâu dacă nu voia să se întoarcă la păscutul caprelor preotului pe câmp, sau în sat ca să-l înlocuiască pe Geronimo în truda lui de cismar. I se făcuse
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe care îmi place să le schimb, și convingerile mele pe care nu le ascund. Trăim vremuri în care ar fi mai bine să stau în banca mea, fără să ies în lume și să mă însoțesc cu fitecine, dar firea mea nu-mi dă pace, așa că mă leg mereu de câte cineva și-i încredințez gândurile și faptele mele, vorbesc la nesfârșit și obosesc lumea care în cele din urmă mă ocolește. Am ajuns la situația când până și pietrele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ale naturii ce-ascultă de Dumnezeu. A mai fost și o invazie de lăcuste, iar la Stilo, în iulie 1599, s-a putut vedea o mare cometă și-n văzduh o scară ce purta, în vârful ei, un chiparos". X Firea calabrezilor se caracteriza prin faptul că toți căutau să scape de orice răspundere mărturisind mult mai mult decât ceea ce știau, atât despre soarta dușmanilor cât și despre cea a prietenilor, așa cum rezulta și din procese; prin urmare, nu erau în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
hotărârea de a șterge urmele diavolului, dar și pentru a se împotrivi ca faima acelui "nenorocit de câine" să crească peste măsură cu fiecare nouă carte. Tommaso Pignatelli, discipol al lui Tommaso Campanella, el însuși un spirit liber și o fire nestăvilită și vehementă, urzise o seamă de relații cu fiii și nepoții participanților la răzmerița din 1599. Acum bărbații erau mai bine înarmați și convinși că ora tragică a dușmanului urma să sosească și că râul ar fi dus până-n
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
clasifica, verifica și pune la grea încercare propria ființă, dar și pe ceilalți, până la exasperare; știu să se apere de orice atac la integritatea lor morală și pun în practică o formă nemaipomenită de comportament ce le permite să cunoască firea celorlalți". Putea să se recunoască în acele descrieri generice? Cât era de adevărat din ceea ce se vocifera pe seama lui? Trimegisto nu era de neglijat, citise vreme îndelungată voința aștrilor și cercetase comportamentele: și de altfel Ficino nu era un literat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Arie obligase Biserica să elimine orice urmă de subordinațianism origenist și să elaboreze o doctrină fermă și precisă cu privire la Sfânta Treime. Primul Sinod Ecumenic de la Niceea acceptă termenul de omousios propus de Sfântul Atanasie; de atunci este mărturisită de Biserică Firea Una în trei ipostasuri, Treimea cea de-o ființă și nedespărțită. Distincția netă între ousia (ființă), radical transcendentă și inaccesibilă și energiile sau lucrările revelatoare accesibile care sunt, într-un anume sens, imanente minții omenești, după harul lui Dumnezeu, va
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ființă și nedespărțită. Distincția netă între ousia (ființă), radical transcendentă și inaccesibilă și energiile sau lucrările revelatoare accesibile care sunt, într-un anume sens, imanente minții omenești, după harul lui Dumnezeu, va intra definitiv în teologia bizantină. Datorită celor două firi în Hristos, deoființimea Fiului cu Tatăl și deoființimea Fiului cu ceilalți oameni condiționează mântuirea și realitatea efectivă a îndumnezeirii. La Botez, Duhul Sfânt face din oameni temple ale lui Dumnezeu și, în Euharistie, Trupul îndumnezeit al lui Hristos ne îndumnezeiește
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sintetizează teologia Sfântului Atanasie cel Mare, a Capadocienilor și a Sfântului Ioan Hrisostom. Cuvântul este Fiu prin natură: oamenii devin "fii prin participare". Cu alte cuvinte, a participa la dumnezeirea Fiului presupune a lăsa să strălucească în noi înșine frumusețea firii negrăite a Sfintei Treimi. Pe urmele aceluiași Chiril al Alexandriei, Karsavin accentuează dimensiunea pneumatologiei: noi suntem îndumnezeiți prin Duhul Sfânt care ne face asemănători Fiului. Opusă contemplării platonice, teologia Sfântului Chiril al Alexandriei, revalorizată de Karsavin, plasează izvorul cunoașterii în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de orice urmă de origenism și de idealul său spiritualist de evadare prin contemplare. Prin urmare, desăvârșită în veacul viitor, cunoașterea lui Dumnezeu va fi rezultatul îndumnezeirii finale. Vederea lui Dumnezeu față către față va fi vederea nu numai a firii umane a lui Hristos, ci și a Persoanei divine care S-a întrupat, și, în ea, strălucirea slavei Preasfintei Treimi "frumusețea firii dumnezeiești". Fr. Förster, fostul profesor de pedagogie al lui Nae Ionescu de la München, publică o conferință ținută la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dumnezeu va fi rezultatul îndumnezeirii finale. Vederea lui Dumnezeu față către față va fi vederea nu numai a firii umane a lui Hristos, ci și a Persoanei divine care S-a întrupat, și, în ea, strălucirea slavei Preasfintei Treimi "frumusețea firii dumnezeiești". Fr. Förster, fostul profesor de pedagogie al lui Nae Ionescu de la München, publică o conferință ținută la Cercul de Studii Religioase al studenților români din Paris, La morale religieuse et la morale laïque. Alexandru Busuioceanu prezintă textul unei comunicări
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
superficială, a posteriori, ci ea face parte integrantă din traseul, destinul lui fundamental, figurând, invariabil, printre determinantele imaginii eterne. "Modelul ceresc al fiecărui om afirmă D. Stăniloae este modelul omului concret, precizat istoricește". Umanul se regăsește în structura profundă a "firii naționale", prin aceasta anulându-se teoria unui fals antagonism între național și uman. Calitatea națională, care nu este altceva decât o formă generală a sufletului, nu se dizolvă în har, ci harul se lasă turnat în tiparul sufletului național, sublimând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un anumit moment prielnic al istoriei. Teza lui Văsile Băncilă referitoare la nevoia unei Ortodoxii care să decurgă dintr-o logică a contradicției este explicabilă la nivelul a două planuri: 1. necesitatea unei religii puternice, mai ales în cazul unei firi mai puțin religioase, căci "un suflet religios are mai puțin nevoie de religie formală"; 2. necesitatea unei religii transcendentaliste care să rupă ființa umană de lumea și de vanitățile ei, canalizând energiile și spre alte dimensiuni. Prin urmare, Ortodoxia percepută
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sau instrumentală, ci principiul constitutiv al ființei umane. Prin urmare, Ortodoxia diferențiază pe Creator de creatura sa, aceasta fiind sub acțiunea permanentă a lui Dumnezeu. Ceea ce transcende această limită a acțiunii, ceea ce sparge cenzura este păcatul; "viața duhovnicească subzistă în fire și după păcat". Păcatul este, potrivit Sfântului evanghelist Ioan, este dezordine, ανομια, încălcarea limitei normative, confuzie profundă a straturilor ontologice ale firii umane. Reluând afirmația Sfântului Irineu al Lyonului, Sfântul Atanasie cel Mare formulează canonul Sfintei Treimi: Dumnezeu se face
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a lui Dumnezeu. Ceea ce transcende această limită a acțiunii, ceea ce sparge cenzura este păcatul; "viața duhovnicească subzistă în fire și după păcat". Păcatul este, potrivit Sfântului evanghelist Ioan, este dezordine, ανομια, încălcarea limitei normative, confuzie profundă a straturilor ontologice ale firii umane. Reluând afirmația Sfântului Irineu al Lyonului, Sfântul Atanasie cel Mare formulează canonul Sfintei Treimi: Dumnezeu se face om ca omul să se facă dumnezeu. El pune accentul pe caracterul ontologic al participării lui Dumnezeu prin intermediul chipului. Creată după chipul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic de arheologie interconfesională prin abordarea raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea interioară opusă formalismului sacramental; evanghelism antitradițional; spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Dacă Luther consideră păcatul ca fiind congenital firii umane, catolicismul crede în virtutea regeneratoare a omului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]