24,388 matches
-
Mare minune! Un izvor subteran din munți iese la suprafață și aduce apa limpede - cu nuanțe albastre, formează un lac (Castronul Albastru) de unde izvorăște râul Blau (Albastru) care după numai 14 km se varsă în Dunăre. Remarcabil este debitul acestui izvor - 28.000 de litri pe secundă!!! Mulțumesc Günter, nu voi uita niciodată aceste locuri incredibile! 25 iulie, 2012 Wolsfghang a venit la hotelul Stern (unde m-au cazat) la ora 6 dimineața, să mă ducă la Stuttgart. După o escală
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
Prin poziția sa geografică, satul Radomirești și satele din sudul comunei fac legătura între Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului. Relieful satului este alcătuit în mare parte din câmpie, brăzdată de la N la S de valea Călmățuiului, râu ce odinioară avea izvoare, dar azi este sec și are apă numai când sunt precipitații abundente. Pe alocuri apar crovuri. Valea Călmățuiului, la ieșirea din satul Crăciunei, Olt și intrarea pe teritoriul satului Radomirești prezintă malul apusean mult mai înalt decât cel răsăritean care
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Armășești (reședința), Cernișoara, Groși, Mădulari, Modoia, Obârșia și Sărsănești. Vestigii arheologice s-au descoperit pe toată suprafața comunei, vestigii care dovedesc că zona a fost locuită încă din antichitate. Izvoare scrise despre această localitate nu sunt cunoscute în sursele istorice până la domnia lui Mihai Viteazul, despre care se spune că și-ar fi ridicat unele corpuri de oaste din această zonă. Localitatea a cunoscut o importanță dezvoltare în perioada comunistă
Comuna Cernișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301998_a_303327]
-
și în continuare pe D.J. 209 C se face legătura cu municipiul Fălticeni, situat la distanța de 30 Km de comună . Legătura între D.J. 177C și D.J.209 (spre Gura Humorului și Suceava) se face peste râul Moldova pe Podul Izvor, iar cu D.N. 17 (spre Fălticeni) pe Podul Berchișești, pod recent reabilitat și modernizat. Legătura între comuna Valea Moldovei și cele două comune învecinate ]n partea de S-E, Mălini și Slatina, se face pe drumuri comunale, pietruite, ce constituie
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
se găsesc în albia Moldovei și a pâraielor, în terase, glacisuri, deluvii de alunecare și pe unele interfluvii; - ape de stratificație, ce se găsesc la adâncimi destul de mari, peste 20 de metri. La locurile unde ies la suprafață se formează izvoare și chiar înmlăștiniri. Apele de suprafață aparțin integral bazinului hidrografic al Moldovei, mai exact în bazinul mijlociu al acestui râu la o mică distanță de la ieșirea din munți. Râul Moldova, ca arteră hidrografică principală, curge la limita estică a teritoriului
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
că dacă bazinul acestui râu totalizează o suprafață de 4.326 km² și are o lungime de 205 km, în amonte de confluența cu Suha Mică el are peste 1.996 km² și o lungime de circa 97 km de la izvor până la acest punct. Debitul mediu anual al râului Moldova în zona de confluență cu Suha Mică este de circa 17-18 m3/s. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Moldovei se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
nașteri, cămin cultural, două mori de foc, cârciuma și cooperativa săteasca. Atestarea documentara comunei Govora este mult mai veche decât cea a orașului Băile Govora care a apărut și s-a dezvoltat la mijlocul secolului 19, cănd generalul Zorileanu a descoperit izvoarele de ape minerale din această zonă. Înainte de a se numi Băile Govora localitatea s-a numit Prajila. În urmă desființării comunei Govora, aceasta a decăzut ca importanță și azi este confundată deseori cu BĂILE GOVORA. Govora este străbătuta de DN67
Govora, Vâlcea () [Corola-website/Science/302028_a_303357]
-
toți afluenții torențiali de pe teritoriul comunei. Râul Olteț care izvorăște din munții Căpățânei intra pe teritoriul comunei în punctul Anini unde se unește cu râul Cerna și străbate comună de la nord la sud. Aprovizionarea cu apă potabilă se face din izvoare naturale prin săpare de fântâni. Pe teritoriul comunei au fost evidențiate următoarele unități de sol: -sol brun moderat podzolit pseudogleizat; -sol brun podzolit erodat în parte cu schelet; -soluri brune cu soluri pseudo-redzine; -aluviuni recente pe alocuri cu schelet; -sol
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
pe muchia nu prea înaltă a dealului dintre cele două vâlcele, străjuiește biserică în spatele căreia se orânduiesc casele pe ulițe strâmte. Satul este așezat pe curătura, iar în partea de est este aparat de pădurea Girdocea. Inconvenientul îl constituie lipsa izvoarelor. Apă se gaseste la mare adâncime și pentru a o aduce la suprafață, oamenii au săpat fântâni largi, căptușite cu ghizduri. Până în 1892, de la Valea Mare Veche până la Barcă Veche locul era gol. În acel an, statul a lichidat prin
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
arcui și pește undele pârâului vre-un pod. Ca să nu mai vorbim de ulițele desfundate de ploi de toamnă până primăvară. Vatra satului Turia se află în valea pârâului cu același nume. La intrarea în Turia din Vale, curge un izvor, iar din imediata să apropiere începe singură ulița a satului ce se strecoară printre deal și parau. Dintre toate satele, Turia din Vale este cea mai rea așezare. Pe după sat, din locul numit Siberia, un drum poartă pe călător spre
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Căpățânii. Altitudinea maximă se înregistrează în Măgura Slătioara (769 m). Recent s-au descoperit pe Valea Oarbei, de-a lungul râului Cerna, mii de scoici, melci marini și urme de pești marini. Slătioara nu e un sat oarecare, ci un izvor de legende; în timpul expediției române de la începutul anilor 100 d.Hr. împăratul Traian a trecut cu armata să și pe aici. Aflat între mit și creștinătate, între peșteră zeului Zamolxes de la Polovragi și mănăstirea Bistrița, unde se află moaștele făcătoare
Comuna Slătioara, Vâlcea () [Corola-website/Science/302043_a_303372]
-
5 km. Relieful comunei se poate grupa în două zone mari, distincte: Rețeaua hidrografică este constituită din axul Cernișoara - Cerna - Olteț, dar și dintr-o serie întreagă de ogașe care delimitează zona predeluroasă. În albia pârâului Cernișoara, care își are izvoarele în dealul Mădularilor, cât și în zona denumită Râpa Cărămizii s-au găsit oase pietrificate de mărimi diferite ale unor reptile și animale preistorice, preluate de Muzeul arheologic Grigore Antipa București și de Muzeul regional Craiova, în anii 1937-1938. Comuna
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
imediat la contactul cu calcarele sudice ale muntelui Buila, fiind urmate de roci tot sedimentare, neogene, ce intră în componența celor două culmi deluroase ce mărginesc râul Costești. Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, localitatea fiind tributară râului Costești, ale cărui izvoare își au obârșia în muntele Scânteia. În zona muntoasă, spre sud, primește următorii afluenți: Comarnice, Cracul lui Ignat (Neteda), Voiceasa, Izvorul cu Rugi, Ghelălău, Izvorul Larg (Curmăturii) și izvorul Cacovei. În zona locuibilă a satului primește în ordine, afluenții: pe
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
două culmi deluroase ce mărginesc râul Costești. Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, localitatea fiind tributară râului Costești, ale cărui izvoare își au obârșia în muntele Scânteia. În zona muntoasă, spre sud, primește următorii afluenți: Comarnice, Cracul lui Ignat (Neteda), Voiceasa, Izvorul cu Rugi, Ghelălău, Izvorul Larg (Curmăturii) și izvorul Cacovei. În zona locuibilă a satului primește în ordine, afluenții: pe partea dreaptă, Valea Bisericii(sau 44 de izvoare)iar pe partea stângă, Valea Morii, Valea Albinei, Valea Caselor, Valea Adâncă și
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
mărginesc râul Costești. Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, localitatea fiind tributară râului Costești, ale cărui izvoare își au obârșia în muntele Scânteia. În zona muntoasă, spre sud, primește următorii afluenți: Comarnice, Cracul lui Ignat (Neteda), Voiceasa, Izvorul cu Rugi, Ghelălău, Izvorul Larg (Curmăturii) și izvorul Cacovei. În zona locuibilă a satului primește în ordine, afluenții: pe partea dreaptă, Valea Bisericii(sau 44 de izvoare)iar pe partea stângă, Valea Morii, Valea Albinei, Valea Caselor, Valea Adâncă și Valea Gugului. Râul are
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
hidrografică este bine dezvoltată, localitatea fiind tributară râului Costești, ale cărui izvoare își au obârșia în muntele Scânteia. În zona muntoasă, spre sud, primește următorii afluenți: Comarnice, Cracul lui Ignat (Neteda), Voiceasa, Izvorul cu Rugi, Ghelălău, Izvorul Larg (Curmăturii) și izvorul Cacovei. În zona locuibilă a satului primește în ordine, afluenții: pe partea dreaptă, Valea Bisericii(sau 44 de izvoare)iar pe partea stângă, Valea Morii, Valea Albinei, Valea Caselor, Valea Adâncă și Valea Gugului. Râul are un bazin hidrografic de
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
zona muntoasă, spre sud, primește următorii afluenți: Comarnice, Cracul lui Ignat (Neteda), Voiceasa, Izvorul cu Rugi, Ghelălău, Izvorul Larg (Curmăturii) și izvorul Cacovei. În zona locuibilă a satului primește în ordine, afluenții: pe partea dreaptă, Valea Bisericii(sau 44 de izvoare)iar pe partea stângă, Valea Morii, Valea Albinei, Valea Caselor, Valea Adâncă și Valea Gugului. Râul are un bazin hidrografic de circa 20 kmp și are o altitudine medie în munte de 1153 m. La ieșirea din Cheile Pietrenilor râul
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
La ieșirea din Cheile Pietrenilor râul are un debit de 0,2-0,4 mc/sec (vara, toamna și iarna) și de 0,5-2 mc/sec (primăvara) iar debitul mediu multianual este de 0,654 mc/sec. Începând din anul 2007, izvoarele râului au fost captate în punctul Prislop, fiind deviate spre microhidrocentrala situată pe râul vecin Bistrița, în punctul Întrerâuri. Clima localității este temperat-continentală, cu vizibile influențe sub-mediteraneene în zona de contact a satului Pietreni cu munții Arnota și Cacova-Buila, în
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
(? - 381; în limba gotă Athanareiks „regele anului”) a fost un conducător al goților thervingi sau vizigoți. În unele izvoare romane, apare cu titlul de "Judex potentissimus". A fost rivalul vizigotului Fritigern (Fritigernus), un judecător și conducător de oști. s-a aflat în fruntea confederației tribale gotice care, în calitate de federați ("foederati") ai Imperiului Roman, au colonizat regiunile extracarpatice ale Daciei
Athanaric () [Corola-website/Science/302053_a_303382]
-
numele haiducului Grigore Pintea cunoscut în popor că Pintea Viteazul. Climă este temperat-continentală moderată cu o temperatură medie anuală de 8-10 grade C și o cantitate medie de precipitații de 700mm anual. Rețeaua hidrologica este variată, cu bogate pânze freatice, izvoare, numeroase pâraie care se varsă în Someș, cele mai importante pâraie sunt: Valea Șimișna, care limitează teritoriul comunei la est și Valea Iepii ce traversează satul Rus prin centru, pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele-Rus. Diversitatea vegetației este
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
zăpezii, în timp ce Dunărea are debitul constant mai tot timpul anului. Chiar dacă impresia este că ar trebui să fie vorba despre vărsarea Dunării în Inn, este îndreptățită totuși denumirea de Dunăre pentru râul rezultant. De notat și că lungimea Dunării de la izvoare până la Passau este de 647 km, față de Inn care are o lungime de numai 510 km. Inn-ul oferă pe cursul său superior posibilități multiple pentru sporturile de iarnă (yachting și surfing), pe lacurile Sils și Silvaplana. De-a lungul Inn-ului
Râul Inn () [Corola-website/Science/302065_a_303394]
-
de a sprijini redresarea agriculturii italice. Astfel, prezentând frumusețile vieții și muncii de la țară, poetul urmărește să readucă pe ogoare mulțimea de țărani care își părăsiseră locurile natale, pentru a deveni "clienți" ai persoanelor înstărite din Roma. Vergilius a folosit izvoare din literaturile greacă și latină: Hesiod "Erga kai Hêmerai" ("Lucrări și Zile"), Teofrast "Historia Plantarum" ("Istoria plantelor"), Cato cel Bătrân "De re rustica" ("Asupra vieții la țară"), Varro "Rerum rusticarum sive De agricultura" ("Lucruri de la țară sau Despre agricultură"), Lucrețiu
Publius Vergilius Maro () [Corola-website/Science/302098_a_303427]
-
istoricul-biograf scrie: "M. Antonius scrie că Octavian a făgăduit-o pe Iulia mai întâi fiului său Antonius, apoi lui Cotiso, regele geților, și că tot atunci a cerut, în schimb, în căsătorie, chiar pentru el pe fiica regelui". Al treilea izvor care amintește pe acest rege este Horațiu. Într-una din odele sale, datând din anul 29 î.Hr., poetul scrie: "Occidit Daci Cotisonis agmen" („armata dacului Cotiso a pierit"). Conchidem că Suetoniu vorbește despre regele get Coson și nu despre Cotiso
Cotiso () [Corola-website/Science/302113_a_303442]
-
au impus restaurarea construcției. Un lucru important al acestor lucrări este reconstrucția acoperișului în arhitectura românească, iar picturile în stilul autohton, înlăturând astfel motivele de critică a specialiștilor. Trapeza de la parter a fost transformată într-o biserică spațioasă cu hramul "Izvorul Tămăduirii", pentru mulțimea credincioșilor veniți în număr mare la slujbe. Actual destinele mănăstirii sunt coordonate de starețul "protosinghel Ionachie Trifa", un devotat al vieții monahale și bun gospodar.
Mănăstirea Turnu () [Corola-website/Science/302115_a_303444]
-
precum "Floare de tei" („Floare de tei, / Cât de curând te treci / Ochilor mei lucind / Te-i arăta pe veci.”) sau "Povestea teiului" („Dar prin codri ea pătrunde / Lângă teiul vechi și sfânt, / Ce cu flori pân-în pământ / Un izvor vrăjit ascunde.”) Grădina este prezentă și în literatura contemporană, de exemplu în opera Florinei Ilis: „"Pe o bancă, în Parcul Copou, sub un tei, poetul îi recită doamnei Miclea poezia" Venere și Madonă. Când ajunge la versurile": Suflete, de-ai
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]