22,890 matches
-
câteva cărți de poezie. A colaborat la „Luceafărul”, „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, „Analele Universității București”. Lirica este la B., de sorginte cerebrală. Aluziile livrești - nu puține - se încadrează firesc în fluxul discursului poetic, înfiorat de o acută senzație de neliniște, de teamă, dar o teamă calmă, niciodată transformată în panică. Trăindu-și cu luciditate destinul, ca pe un dat ce nu poate fi nicicum deturnat, poeta, ca o altă Ană a lui Manole (simbol ce revine, de altfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
acestea, pentru o învățare la un nivel satisfăcător al actelor motrice este necesar ca acestea să fie executate de multe ori și în condiții cât mai diferite. V.Belinovici afirma (cf. T. Ardelean, 1979: „raționamentele abstracte despre mișcări, neconsolidate prin senzații și percepții, nu au un caracter real și duc deseori la greșeli cu ocazia încercărilor de a executa acțiunea motrică.” Repetiția trebuie considerată ca un factor indispensabil, când învățarea are ca scop automatizarea reacției. Învățarea motrică care urmărește și randamentul
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
referitoare la pozițiile și mișcările corpului, având rol în formarea simțului echilibrului, în probele de sărituri, aruncări și garduri. Aruncătorii și săritorii cu prăjina, trebuie să și formeze „simțul prizei sau al obiectului” pentru a percepe forma suprafețelor atinse precum și senzația de înaintare. Acest lucru se realizează numai prin intermediul analizatorului tactil. Un alt analizator, cu rol major în învățarea exercițiilor de atletism, și nu numai, este analizatorul chinestezic. Informațiile care vin de la articulații și de la sistemul muscular condiționează practic întreaga existență
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
analizatorul chinestezic. Informațiile care vin de la articulații și de la sistemul muscular condiționează practic întreaga existență umană. Fără acest simț muscular nu s-ar putea efectua nici un fel de act motric. Bastian introduce termenul de chinestezie în anul 1885, subliniind importanța senzațiilor musculare în efectuarea mișcărilor, împreună cu limbajul. Prin intermediul limbajului, se preia și experiența motrică a generațiilor anterioare. De aceea, structura corectă a pașilor dintre garduri, unghiul de desprindere la sărituri, ritmul aruncării greutății nu trebuie redescoperite, ajutând la reducerea stadiului de
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Letea, Țarina Bacăului, Mărgineni, Leitenii și, în partea stângă a râului - Șerbănești, Săucești, Arămești). Prin dimensiunile lor, acestea ocupă în plan grafic poziții dominante. Grija pentru reprezentarea orașului este una secundară, aproape minoră. De altfel, privind această hartă, așezarea lasă senzația de sufocare, de spațiu îngust. Imaginea este asemănătoare cu cea a unei breșe creată în mijlocul unui complex tectonic deosebit de complicat. Istoria citadină a Bacăului începe în momentul în care micul nucleu administrativ reușește să pătrundă dincolo de granița trasată de moșiile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
numeroase polimorfonucleare și monocite la nivelul leziunilor. Analizele de laborator includ VSH ridicat, leucocitoză, hiperglicemie, fibrinogen crescut; se poate instala chiar coma cetoacidozică. 2. Tabloul clinic al piciorului diabetic 2.1. Anamneza Simptome legate de neuropatie - amorțeli, furnicături, durere, crampe, senzația de picior rece, cald, arsură sau picior greu; sunt agravate nocturn sau dimineața la trezire și în repaus, mobilizarea ameliorându-le; simptome legate de boala vasculară - claudicația intermitentă; durerea în repaus, dacă este prezentă, este, de asemenea, accentuată nocturn și
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
sau dimineața la trezire și în repaus, mobilizarea ameliorându-le; simptome legate de boala vasculară - claudicația intermitentă; durerea în repaus, dacă este prezentă, este, de asemenea, accentuată nocturn și la mers și ameliorată de poziția declivă;simptome determinate de varice - senzația de picioare grele, furnicăturile, amorțelile pot fi foarte asemănătoare cu cele determinate de neuropatie, dar sunt agravate de pozitia declivă, mai ales atunci când aceasta este prelungită; diferențierea pe baza examenului clinic. 2.2. Examenul clinic trebuie să depisteze prezența factorilor
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
fi tratată conform celor deja discutate în capitolul asupra neuropatiei. Anumite principii de tratament pot fi totuși amintite: În toate cazurile de neuropatie controlul glicemic este esențial, așa cum ne-a demonstrat studiul DCCT. În cazurile de neuropatie acută - dureri sau senzații de arsură apărute sau agravate brusc - se va verifica echilibrul glicemic. Se va avea în vedere obținerea unui mai bun control glicemic și se vor administra antioxidanți - preferabil acidul alpha-lipoic care este considerat unicul tratament patogenetic, însă vitamina E poate
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
la dezinfecția și menținerea circulației în zona (26);hialuronatul de zinc - unul dintre agenții epitelizanți nou apăruți; favorizează epitelizarea cutanată și au un bun efect cosmetic, adică minim de cicatrice; se poate produce hipersensibilizarea la acest produs, manifestată prin apariția senzației de arsuri (adesea tranzitorie) la aplicarea substanței (17); un extras al sângelui bovin, nou introdus pe piața, care are proprietăți de a crește capacitatea de oxigenare tisulară. Această substanță pare a fi un bun fibrinolitic, ajutând la îndepărtarea mai rapidă
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
moțăia și el. Ai fi zis că și valurile moțăiau, legănîndu-și leneșe crestele; peste întreaga întindere a mării pierdute în transă, Răsăritul își scutura capul spre Apus, iar soarele și-l scutura pe al lui, deasupra tuturor. Deodată am avut senzația că sub pleoapele mele închise se sparg bășici; mîinile mi se încleștară pe sarturi, ca niște menghini; o forță nevăzută, binevoitoare, mă salvase; scuturat de-un fior, mi-am venit în fire. Și iată că, la nici patruzeci de stînjeni
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mă puteam descotorosi în nici un fel de primejdioasele răspunderi pe care le implica această legătură de cînepă. Mă simțeam legat de el atît de strîns, din punct de vedere fizic și metafizic, încît, în timp ce-i urmăream cu atenție mișcările, aveam senzația că propria-mi personalitate s-a dizolvat într-un fel de societate pe acțiuni, împărțită în doi, că liberul meu arbitru a căpătat o rană mortala și că greșelile sau ghinionul celuilalt partener m-ar putea împinge, pe mine, nevinovatul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de jos, care seamănă cu capacul lung și îngust al unei tabachere enorme, a cărui balama ar fi situată la un capăt, nu într-o parte. Dacă ridici acest capac pînă deasupra capului, scoțînd la iveală șirurile de dinți, ai senzația că te afli în fața unui teribil „portcullis“ - cum și este, vai! pentru mulți pescari nenorociți, peste care acest grilaj ascuțit cade cu o forță zdrobitoare! Dar și mai teribil este să privești, la o anumită adîncime în apă, vreo balenă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cîte ori mă aflam la cîrmă, la miezul nopții. Dar în noaptea aceea mi s-a întîmplat un lucru și mai ciudat îpe care n-aveam să mi-l explic niciodată). Trezindu-mă dintr-un somn scurt, de-a-npicioarelea, am avut senzația oribilă a unei primejdii fatale. Echea din os de balenă mă izbea în coaste, căci stăteam rezemat de ea; urechile îmi țiuiau de fîșîitul velelor care tocmai începuseră să fremete în vînt; credeam că ochii mi-s deschiși, dar, ducîndu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
durerea, speranța și frica, păreau deopotrivă să se fi prefăcut, vremelnic, într-o pulbere fină, frămîntată ca-ntr-o piuă de sufletul de fier al căpitanul Ahab. Aidoma unor mașini, oamenii se mișcau pe punte în tăcere, avînd tot timpul senzația că sînt priviți de ochiul despotic al bătrînului. Dar dacă l-ar fi privit pe el însuși cu atenție, în ceasurile lui de reculegere, cînd se socotea neobservat de nimeni, oamenii și-ar fi dat seama că, așa cum privirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
câteva expresii de la anturajul său. Vorbind de Rică, el știe să-l numească: "persoana în chestie", "persoana madam Ziței" etc. E interesant să comparăm pe Veta cu Zița. Zița a învățat la pension, e o "fată romanțioasă", citește romane de senzație - "Dramele Parisului, câte au ieșit, toate le-am citit", zice ea. Așadar, ea a venit în... serioasă atingere cu "civilizația". Și limbajul ei este cum îl știi: "pamplezir", "alevua", "monșerul meu" etc. Veta însă, care se vede că n-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
puține realități obiective și are național în ea aproape numai ceea ce e național în sentiment și în concepție. Poezia "nouă" însă e mult mai lipsită de caracter național, pentru că, mai întîi, în bună parte, e mai mult o poezie de senzații, iar senzații cu caracter specific național e greu de imaginat. Există deosebiri de la popor la popor în susceptibilitatea la anumite senzații, în intensitatea senzațiilor - dar în felul senzațiilor, nu. Și, apoi, chiar dacă ar exista deosebiri și-n această privință, consecințele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
obiective și are național în ea aproape numai ceea ce e național în sentiment și în concepție. Poezia "nouă" însă e mult mai lipsită de caracter național, pentru că, mai întîi, în bună parte, e mai mult o poezie de senzații, iar senzații cu caracter specific național e greu de imaginat. Există deosebiri de la popor la popor în susceptibilitatea la anumite senzații, în intensitatea senzațiilor - dar în felul senzațiilor, nu. Și, apoi, chiar dacă ar exista deosebiri și-n această privință, consecințele ar fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e mult mai lipsită de caracter național, pentru că, mai întîi, în bună parte, e mai mult o poezie de senzații, iar senzații cu caracter specific național e greu de imaginat. Există deosebiri de la popor la popor în susceptibilitatea la anumite senzații, în intensitatea senzațiilor - dar în felul senzațiilor, nu. Și, apoi, chiar dacă ar exista deosebiri și-n această privință, consecințele ar fi neînsemnate, din punctul nostru de vedere, pentru că senzația, element primar al sufletului, n-ar putea da decât puțin din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lipsită de caracter național, pentru că, mai întîi, în bună parte, e mai mult o poezie de senzații, iar senzații cu caracter specific național e greu de imaginat. Există deosebiri de la popor la popor în susceptibilitatea la anumite senzații, în intensitatea senzațiilor - dar în felul senzațiilor, nu. Și, apoi, chiar dacă ar exista deosebiri și-n această privință, consecințele ar fi neînsemnate, din punctul nostru de vedere, pentru că senzația, element primar al sufletului, n-ar putea da decât puțin din acea complexitate care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru că, mai întîi, în bună parte, e mai mult o poezie de senzații, iar senzații cu caracter specific național e greu de imaginat. Există deosebiri de la popor la popor în susceptibilitatea la anumite senzații, în intensitatea senzațiilor - dar în felul senzațiilor, nu. Și, apoi, chiar dacă ar exista deosebiri și-n această privință, consecințele ar fi neînsemnate, din punctul nostru de vedere, pentru că senzația, element primar al sufletului, n-ar putea da decât puțin din acea complexitate care e psihologia unui popor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
imaginat. Există deosebiri de la popor la popor în susceptibilitatea la anumite senzații, în intensitatea senzațiilor - dar în felul senzațiilor, nu. Și, apoi, chiar dacă ar exista deosebiri și-n această privință, consecințele ar fi neînsemnate, din punctul nostru de vedere, pentru că senzația, element primar al sufletului, n-ar putea da decât puțin din acea complexitate care e psihologia unui popor. Senzația ține numai de fiziologie și psihologie, în deosebire de sentiment ori concepție, factori ai poeziei "vechi", care țin deja și de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu. Și, apoi, chiar dacă ar exista deosebiri și-n această privință, consecințele ar fi neînsemnate, din punctul nostru de vedere, pentru că senzația, element primar al sufletului, n-ar putea da decât puțin din acea complexitate care e psihologia unui popor. Senzația ține numai de fiziologie și psihologie, în deosebire de sentiment ori concepție, factori ai poeziei "vechi", care țin deja și de sociologie. (Nu vorbesc din punct de vedere genetic, nu mă gândesc la evoluția psihicului de-a lungul istoriei speciei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi conceput decât ca produs la o specie animală, care a trăit în turmă - în societate. Și fac abstracție și de importanța graiului, efect al vieții sociale, pentru existența psihicului uman așa cum este el. Vreau să spun numai atâta, că senzația o pot avea fără amestecul actual al vreunui element psihic de proveniență socială.) Dacă lucrurile stau astfel, atunci poezia, cu cât este mai "nouă", cu atâta exprimă mai puțin sufletul unui popor. Sufletul unui popor înseamnă mai ales sentimentele, ideile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
este mai internațională decât restul vieții unui popor. AndréGide explică slăbiciunea simbolismului prin faptul că, în dosul concepției lor estetice, simboliștii n-au avut o concepție etică, adică o concepție definită, puternică a vieții - concepție, dealtmintrelea, greu de exprimat prin senzații. E drept, simboliștii au pretins că prin senzații ei exprimă altceva ("simbolul" simbolist e un agregat de senzații care trebuie să evoce anume stări de suflet), dar nu s-ar putea concepe o pretenție mai absurd pretențioasă decât aceea de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
AndréGide explică slăbiciunea simbolismului prin faptul că, în dosul concepției lor estetice, simboliștii n-au avut o concepție etică, adică o concepție definită, puternică a vieții - concepție, dealtmintrelea, greu de exprimat prin senzații. E drept, simboliștii au pretins că prin senzații ei exprimă altceva ("simbolul" simbolist e un agregat de senzații care trebuie să evoce anume stări de suflet), dar nu s-ar putea concepe o pretenție mai absurd pretențioasă decât aceea de a exprima concepții despre lume prin mănunchiuri sau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]