22,945 matches
-
a lua în considerare dificultățile întâmpinate în respectarea dispozițiilor referitoare la timpul de lucru în ceea ce privește responsabilitățile lor în materie de organizare și prestare a serviciilor de sănătate și de îngrijire medicală. Cu cel puțin șase luni înainte de încheierea perioadei de tranziție, statul membru respectiv informează Comisia, prezentându-și motivele, astfel încât aceasta să poată emite un aviz, după consultări adecvate, în termen de trei luni de la primirea acestei informări. Dacă statul membru nu respectă avizul Comisiei, acesta își va justifica decizia. Notificarea
jrc4585as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89751_a_90538]
-
Parlamentului European. (ii) Statele membre pot beneficia de o perioadă suplimentară de un an, dacă este necesar, pentru a lua în considerare dificultățile speciale în satisfacerea responsabilităților menționate anterior. Acestea respectă procedura descrisă la pct. (i). În contextul perioadei de tranziție: (iii) statele membre se asigură că numărul orelor de lucru săptămânale nu depășește în nici un caz o medie de 58 în primii trei ani ai perioadei de tranziție, o medie de 56 în următorii doi ani și o medie de
jrc4585as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89751_a_90538]
-
anterior. Acestea respectă procedura descrisă la pct. (i). În contextul perioadei de tranziție: (iii) statele membre se asigură că numărul orelor de lucru săptămânale nu depășește în nici un caz o medie de 58 în primii trei ani ai perioadei de tranziție, o medie de 56 în următorii doi ani și o medie de 52 în restul perioadei. (iv) angajatorul consultă reprezentanții salariaților în timp util, în vederea ajungerii la un acord, oricând este posibil, privind regimul aplicabil în timpul perioadei de tranziție. În
jrc4585as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89751_a_90538]
-
de tranziție, o medie de 56 în următorii doi ani și o medie de 52 în restul perioadei. (iv) angajatorul consultă reprezentanții salariaților în timp util, în vederea ajungerii la un acord, oricând este posibil, privind regimul aplicabil în timpul perioadei de tranziție. În limitele stabilite la pct. (iii), acest acord poate include: - numărul mediu de ore de lucru săptămânale în perioada de tranziție și - măsurile care urmează să fie adoptate pentru a reduce timpul de lucru săptămânal la o medie de 48
jrc4585as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89751_a_90538]
-
reprezentanții salariaților în timp util, în vederea ajungerii la un acord, oricând este posibil, privind regimul aplicabil în timpul perioadei de tranziție. În limitele stabilite la pct. (iii), acest acord poate include: - numărul mediu de ore de lucru săptămânale în perioada de tranziție și - măsurile care urmează să fie adoptate pentru a reduce timpul de lucru săptămânal la o medie de 48 înainte de sfârșitul perioadei de tranziție. (b) în ceea ce privește art. 16 alin. (2), cu condiția ca perioada de referință să nu depășească 12
jrc4585as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89751_a_90538]
-
pct. (iii), acest acord poate include: - numărul mediu de ore de lucru săptămânale în perioada de tranziție și - măsurile care urmează să fie adoptate pentru a reduce timpul de lucru săptămânal la o medie de 48 înainte de sfârșitul perioadei de tranziție. (b) în ceea ce privește art. 16 alin. (2), cu condiția ca perioada de referință să nu depășească 12 luni în prima parte a perioadei de tranziție prevăzută la lit. (a) pct. (iii), și șase luni după aceea." 7. Se inserează următoarele articole
jrc4585as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89751_a_90538]
-
pentru a reduce timpul de lucru săptămânal la o medie de 48 înainte de sfârșitul perioadei de tranziție. (b) în ceea ce privește art. 16 alin. (2), cu condiția ca perioada de referință să nu depășească 12 luni în prima parte a perioadei de tranziție prevăzută la lit. (a) pct. (iii), și șase luni după aceea." 7. Se inserează următoarele articole: "Articolul 17a Lucrători mobili și activitate offshore 1. Art. 3, 4, 5 și 8 nu se aplică lucrătorilor mobili. 2. Totuși, statele membre adoptă
jrc4585as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89751_a_90538]
-
ORIENTAREA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 20 iulie 2000 privind aplicarea art. 52 din statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene după încheierea perioadei de tranziție (BCE/2000/6) (2001/149/CE) CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene (denumit în continuare "Tratatul"), în special art. 106 alin. (1) și art. 12.1, 14.3 și 52 din statutul
jrc4626as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89792_a_90579]
-
nordică, și are o climă continentală, cu patru anotimpuri. Vânturile sunt frecvente, și există un contrast puternic între verile calde și iernile reci și umede. Orașul reprezintă una dintre părțile cele mai calzi și uscate ale Slovaciei. În perioada recentă, tranziția dinspre iarnă spre vară și invers a fost mai bruscă, perioadele de primăvară și toamnă fiind reduse. Zăpada este mai puțin prezentă ca înainte. Unele părți ale Bratislavei, în special Devín și Devínska Nová Ves, sunt vulnerabile la inundații provocate
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
clădire a Teatrului Național Slovac, precum și dezvoltarea unei pieți imobiliare private. Una din structurile cele mai impresionante ale orașului este Castelul Bratislava, pe un teren aflat la deasupra nivelului Dunării. Situl dealului castelului a fost locuit încă din perioada de tranziție între Epoca de Piatră și Epoca de Bronz, și a reprezentat "acropolisul" unui oraș celtic, apoi a făcut parte din Limesul roman, a fost o mare așezare slavă, apoi un centru politic, militar și religios al Moraviei Mari. Un castel
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
Mircești, în care a scris piese de teatru în care ironiză actorii și evenimentele vieții politice. În cele din urmă, domnitorul Cuza a fost detronat de o coaliție de conservatori și liberali în luna februarie 1866; după o perioadă de tranziție în care s-au făcut numeroase manevre pentru a evita separarea din nou a Moldovei și Țării Românești, un Principat unit al României a obținut recunoaștere internațională, avându-l că monarh pe Carol de Hohenzollern, și fiind guvernat după o
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
s-au ridicat la 64,9 miliarde de kune (8,65 miliarde de euro) cu importuri în valoare de 110,3 miliarde de kune (14,7 miliarde de euro). Cel mai mare partener comercial al țării este Uniunea Europeană. Privatizarea și tranziția către economia de piață abia începuseră sub noul guvern croat când în 1991 a izbucnit războiul. Ca urmare a războiului, infrastructura economică a suferit pagube masive, în special turismul, mare generator de venituri. Între 1989 și 1993, PIB-ul a
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
Croației a crescut constant de la 2,1 milioane în 1857 până în 1991, când a atins un maximum de 4,7 milioane, cu excepția recensămintelor din 1921 și 1948, de după cele două războaie mondiale. Sporul natural al populației este actualmente negativ cu tranziția demografică finalizată în anii 1970. În ultimii ani, guvernul croat a fost presat an de an să crească cu câte 40% numărul permiselor de muncă pentru străini. Conform politicii sale de imigrare, Croația încearcă să stimuleze întoarcerea emigranților. Scăderea demografică
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
este cea mai înaltă biserică din Veneția și a fost locul preferat de mormânt al ducilor. O altă biserică gotica este Madonna dell'Orto ("Chiesa della Madonna dell'Orto") (terminată după 1377, fațadă din secolul al XV-lea). Forme de tranziție la Renaștere sunt deja la biserică Sfanțul Zaharia ("Chiesa di Sân Zaccaria"). Prima clădire sacrala renascentista în Veneția, care a fost executată în principal de Bartolomeo Buon din 1460, este biserică Sân Michele în Isola ("Chiesa di Sân Michele în
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
interzicând manifestările de acest tip. Ca răspuns, tinerii literați conduși de Anatoli Ginzburg au editat prima revista în samizdatul Sintaksis. Dificultățile cu care s-a confruntat Hrușciov pe plan economic au dus la intensificarea metodelor voluntariste și la apariția mitului tranziției spre comunism a societății sovietice, la intensificarea campaniilor ale căror scop era să obțină rezultate excelente într-un timp record. Producția agricolă a crescut abia cu 1.5%. Se dorea creșterea producției ale industriei grele. În conditile date: economia zguduită
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
luptau cu succes împotriva procesului de descentralizare, care a întărit pozițiile birocrației locale și a slăbit controlul centrului asupra conducătorilor economici locali, s-au deschis lucrările celui de-al XXII-lea Congres al PCUS. Se elaborase un program care prevedea tranziția spre comunsim, o societate ideală fără clase, cu o singură formă de proprietat asupra mijloacelor de producție. Congresul a adoptat o serie de decizii privind controlul colectiv asupra conducerii. Membrii CC și ai Prezidiului CC rămâneau în posturile lor dacă
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
a poziției Pământului în mișcarea sa de rotație (adică este în esență un unghi). "Timpul fizic" este timpul măsurat pe baza unui fenomen fizic reproductibil. Cel mai precis mod de-a măsura timpul fizic este pe baza oscilațiilor produse la tranzițiile electronilor de pe un nivel energetic pe altul. Pe această bază este definită secunda în Sistemul internațional de unități (SI). Datorită neuniformității mișcării de rotație a Pământului, ziua solară medie (media anuală a zilei solare adevărate) nu are niciodată exact 86400
Ora universală coordonată () [Corola-website/Science/297422_a_298751]
-
dar din păcate, a fost imposibil să identificăm poziția exactă a atelierelor ocupate de muncitori în 1933, sau măcar locul de unde s-a tras și locul exact al masacrului. În schimb, la ieșire, am văzut, încă o dată, cum funcționează în tranziția post-socialistă istoria adevărată: pe zidul de la GRIRO, într-o crăpătură în ciment, se mai zărește un colț din placa memorială pusă de autoritățile socialiste în amintirea grevei. Întreaga placă a fost acoperită cu ciment: [caption id="attachment 2796" align="aligncenter" width
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
căutare identitară, care în realitate nu a încetat să preocupe clasa conducătoare și intelectualii încă din zorii modernității. În ce măsură suntem noi, esticii, europeni? [caption id="attachment 2708" align="aligncenter" width="589"] ilustrație de Alex Horghidan[/caption] Unul din laitmotivele așa-numitei tranziții la democrație a fost să se transpună deschiderea Estului la piața capitalismului global în termenii unei întoarceri la Europa sau la normalitate, după un lung hiatus comunist. Alăturarea aceasta aparent spontană între Europa (a se citi Occident) și normă reprezintă
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
și momeală perpetuă. În funcția sa de momeală, promisiunea apartenenței reușește să mascheze procese materiale reale de exploatare și marginalizare economică ca stadii temporare și doar vag neplăcute în procesul interminabil al modernizării. Violența extremă a unor perioade istorice ca tranziția post-89 devine legitimă și chiar onorabilă când etapa finală - ocuparea unui loc demn la banchetul marilor națiuni - pare atât de aproape. Apartenența rămâne însă o realizare mereu îndepărtată. Societatea românească este menținută, în matricea colonială, într-un stadiu în care
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
destul - afirmă că starea de perpetuă emergență, caracterul etern tranzitiv al identității noastre colective, se ascunde deja în germenii modernității și vine la pachet cu formele de modernitate exportate prin colonialitate de la metropole către periferie. În sensul acesta, epoca de tranziție inaugurată de regimul Iliescu se înscrie fără ruptură în ciclul modernității, alăturându-se industrializării din anii 60, de exemplu, și coborând până la pașoptiști și poate la Regulamentele Organice - toate stadii de tranziție permanentă, de perpetuă emergență. Așa că emanciparea și progresul
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
metropole către periferie. În sensul acesta, epoca de tranziție inaugurată de regimul Iliescu se înscrie fără ruptură în ciclul modernității, alăturându-se industrializării din anii 60, de exemplu, și coborând până la pașoptiști și poate la Regulamentele Organice - toate stadii de tranziție permanentă, de perpetuă emergență. Așa că emanciparea și progresul social nu pot fi niciodată înțelese ca o întoarcere la normalitate, așa cum pretind gânditori neoconservatori ca Liiceanu, atunci când normalitate înseamnă să înghiți batjocura că ai fi un sine incomplet, născut pe meleaguri
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
maxim 15 participante/ți. Termenul limită pentru înscrieri este 8 octombrie. Programul atelierului va fi stabilit împreună cu participantele/participanții. Coordonatori David Schwartz este regizor de teatru. Trăiește și lucrează în București. Lucrează la proiecte artistice care promovează narațiuni ale perdanților tranziției post-socialiste și abordează perspective liberatoare asupra istoriei locale. Este co-inițiator al Platformei de Teatru Politic și face parte din colectivul MACAZ - Teatru Bar Coop. Mihaela Michailov este dramaturg și critic de artele spectacolului. Este interesată de cercetarea și performarea istoriei
ÎMPREUNĂ SCRIEM POLITIC! - sesiunea a doua () [Corola-website/Science/296109_a_297438]
-
Bertold Brecht și Clăire Bishop îi aparține autorului. *Articolul face parte dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic în context internațional. Articolele din cadrul acestei secțiuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat „Teatrul perdanților tranziției post-socialiste. Perspective etice și politice”. </p>
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
articol îi aparțin autorului. Articolul este primul dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic în context internațional, în special în America Latină. Articolele din cadrul acestei secțiuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat „Teatrul perdanților tranziției post-socialiste. Perspective etice și politice”. </p>
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]