22,816 matches
-
și tot făcea în toată ziua câte unul; așa a vrut Dumnezeu ca să se facă zilele. În ziua întâi a făcut pe Duminică, fată; apoi pe Luni, bărbat; pe Marți, iar bărbat; pe Miercurea, femeie; pe joi, bărbat, apoi pe Vinerea, iar femeie, precum și pe Sâmbăta, ca să aibă oamenii sfinți, zile."59 Potrivit credințelor populare românești, în trecut, "zilele umblau pe pământ" pentru a-i pedepsi pe oamenii care lucrau în ziua lor; cele mai de temut erau Marțea și Vinerea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Vinerea, iar femeie, precum și pe Sâmbăta, ca să aibă oamenii sfinți, zile."59 Potrivit credințelor populare românești, în trecut, "zilele umblau pe pământ" pentru a-i pedepsi pe oamenii care lucrau în ziua lor; cele mai de temut erau Marțea și Vinerea: "Marți-seara, Marseara, Marțole sau Marțolea este o babă răutăcioasă care umblă marți seara (...) pe la casele gospodarilor, spre a pedepsi pe gospodinele pe care le găsește lucrând";60 "Sf. Vineri (...) este o vădană rea și năpăstoasă care nu îngăduie gospodinelor să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lucrau în ziua lor; cele mai de temut erau Marțea și Vinerea: "Marți-seara, Marseara, Marțole sau Marțolea este o babă răutăcioasă care umblă marți seara (...) pe la casele gospodarilor, spre a pedepsi pe gospodinele pe care le găsește lucrând";60 "Sf. Vineri (...) este o vădană rea și năpăstoasă care nu îngăduie gospodinelor să facă o samă de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le, când le găsește lucrând, întocmai ca Marți-seara."61 Timpul istoric este reînnoit periodic, prin intermediul timpului mitic, creația
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făcut lumina; / Marți a făcut pomântul / Numai cu cuvântul, / Miercuri marea și câte-s într-însa / Numai cu zâsa; / Joi a-ntins cerul ca o piele / Și l-a-mpodobit cu stele, / Cu luceferi luminoși / Ca să privim și noi la ăști pacatoși; / Vineri a făcut vietățile pomântului / Și păsările cerului; / Sâmbătă a făcut Raiul la răsărit / Și cu tot felul de frumuseți l-a împodobit, / Cu dumbrăvi și cu izvoare / Și cu ape curgătoare, / Pentru toată lumea adapatoare; / Cu câmpii roditoare / Și cu flori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a fi primenit în fața Anului Nou: S-a pornit într-o joi, / Cu plug cu doisprezece boi, / Boi-bourei, / În frunte țintăței, / În coadă codălbei... / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / Și-au arat lunile, / Luncile, / Marțile / Coastele, / Miercurile / Piscurile / Joile / Văile, / Vinerile / Colinele, / Sâmbetele / Dâmburile. Și-ndată s-au apucat / De semănat: / Grâu de vară, / Să răsară / Până-n sară, / Până mâine, / Să fie pâine! / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / La luna, / La săptămâna, / Troian și-a umplut / Cu aur mâna / Și s-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
omului: "Cucuruz, pănușă verde, / Dorul mândrii nu mă crede, / Că nu se merge la fete; / Luni seara să nu m-aștepte, / Marți seara nu mă duc eu, / Că mă bate Dumnezeu; / Miercuri seara mă bat sfinții; Joi mă judecă părinții; / Vineri mă duc la Sibiu, / Nu pot, mândră, ca să viu; / Sâmbătă mă duc la plug, / Obosit seara mă culc; Duminică-i liturghie, / Nu-mi trebuie, mândră, mie, / După masă merg la joc, / Vezi, mândră, că n-am noroc!"64 Alteori, discrepanța
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poezia populară, prin antifrază: "Am o mândră ca o floare, / Doarme până-n prânzul mare, / Când îi pomenesc de furcă, / Stinge lampa și se culcă, / Apoi lunea nu lucrează, / Marția ține sărbătoare, / Miercurea-i de fată mare, / Joia-i pentru dobitoace, / Vinerea că nu se toarce, / Sâmbăta e de lăut, / Duminica-i de băut!"65; " Foaie verde de-un păsat, / Luni, marți, miercuri n-am lucrat, / Că m-am temut de păcat! / Joia-i pentru dobitoace, / Vinerea nu-i bine-a toarce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mare, / Joia-i pentru dobitoace, / Vinerea că nu se toarce, / Sâmbăta e de lăut, / Duminica-i de băut!"65; " Foaie verde de-un păsat, / Luni, marți, miercuri n-am lucrat, / Că m-am temut de păcat! / Joia-i pentru dobitoace, / Vinerea nu-i bine-a toarce, / Sâmbăta când aș lucra, / Gata-i popa cu toaca, / Stăi, părinte, nu toca, / Că eu încep a lucra."66; "Din bătrâni am apucat, / Luni și marți n-am prea lucrat, / Miercurea-i o zi mare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
popa cu toaca, / Stăi, părinte, nu toca, / Că eu încep a lucra."66; "Din bătrâni am apucat, / Luni și marți n-am prea lucrat, / Miercurea-i o zi mare, / O țin ca de sărbătoare, / Joi îi joia joilor, / Sărbătoarea fetelor, / Vineri îi vinerea seacă, / Nici un lucru nu s-arată, / Sâmbăta de către sară / Am plecat la popa iară: / Părinte, sfinția ta, / Mâine s-a-ndrăzni ceva?"67 La dacoromani exista aceeași definiție lirică a zilelor săptămânii, tocmai pentru a se păstra încărcătura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toaca, / Stăi, părinte, nu toca, / Că eu încep a lucra."66; "Din bătrâni am apucat, / Luni și marți n-am prea lucrat, / Miercurea-i o zi mare, / O țin ca de sărbătoare, / Joi îi joia joilor, / Sărbătoarea fetelor, / Vineri îi vinerea seacă, / Nici un lucru nu s-arată, / Sâmbăta de către sară / Am plecat la popa iară: / Părinte, sfinția ta, / Mâine s-a-ndrăzni ceva?"67 La dacoromani exista aceeași definiție lirică a zilelor săptămânii, tocmai pentru a se păstra încărcătura spirituală a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ta, / Mâine s-a-ndrăzni ceva?"67 La dacoromani exista aceeași definiție lirică a zilelor săptămânii, tocmai pentru a se păstra încărcătura spirituală a semnificațiilor: "Luni e Lunei, / Marți a Macovei; / Miercurile le țin legate; / Joile nu mi se cade; / Vinerea-i pentru bărbatul; / Sâmbăta-i a morților, / Duminica-i a taților."68 Și în unele limbi romanice, se păstrează același joc al semnificațiilor, utilizat ca paliativ existențial al trăirilor zilnice: "Lundi, mardi fête; / mercredi, peut-être; / jeudi la Saint-Nicolas; / vendredi, on
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dă nimic din casă. Marțea este, de obicei, zi nefastă, mai ales pentru începerea unui lucru, dar este considerată ca fiind cea mai mare zi din săptămână deoarece, în această zi, s-a urzit pământul. Miercurea, ca și lunea sau vinerea, este o zi norocoasă, favorabilă începerii lucrurilor noi; este considerată cea mai sfântă zi din săptămână deoarece se spune că este ziua când s-a născut Hristos. Joia este o zi fastă, dar nu se începe nimic nou, se pot
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noi; este considerată cea mai sfântă zi din săptămână deoarece se spune că este ziua când s-a născut Hristos. Joia este o zi fastă, dar nu se începe nimic nou, se pot face descântece, mai ales descântece "de dragoste". Vinerea, considerată zi sfântă, este ținută cu strășnicie de femei: ele nu cos și nu coc, de teama bubelor și ca să nu împungă cu acul în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu scot gunoiul din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
începe nimic nou, se pot face descântece, mai ales descântece "de dragoste". Vinerea, considerată zi sfântă, este ținută cu strășnicie de femei: ele nu cos și nu coc, de teama bubelor și ca să nu împungă cu acul în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu scot gunoiul din casă, nu zolesc, nu opăresc de teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să le certe și să le schilodească. Vinerea bărbații nu lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ele nu cos și nu coc, de teama bubelor și ca să nu împungă cu acul în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu scot gunoiul din casă, nu zolesc, nu opăresc de teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să le certe și să le schilodească. Vinerea bărbații nu lucrează la vie, nu găuresc în lemn, nu încep nici un lucru, nu cumpără și nu vând. Vinerea simbolizează ziua zidirii omului, este ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu scot gunoiul din casă, nu zolesc, nu opăresc de teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să le certe și să le schilodească. Vinerea bărbații nu lucrează la vie, nu găuresc în lemn, nu încep nici un lucru, nu cumpără și nu vând. Vinerea simbolizează ziua zidirii omului, este ziua când s-a răstignit Hristos. Sâmbăta este o zi nefastă, cea mai nenorocoasă din săptămână
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu opăresc de teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să le certe și să le schilodească. Vinerea bărbații nu lucrează la vie, nu găuresc în lemn, nu încep nici un lucru, nu cumpără și nu vând. Vinerea simbolizează ziua zidirii omului, este ziua când s-a răstignit Hristos. Sâmbăta este o zi nefastă, cea mai nenorocoasă din săptămână, având un ceas rău. Sâmbăta nu se începe nicio lucrare și nu se pleacă la drum. Duminica este o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă joie, / Sobornica lui Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă Vineri! / Zi îngerească, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă! / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pedepsește fetele care se strâng în șezători sau ies pe ulițele satului în serile din săptămâna denumită "Caii lui Sântoader. În afară de aceste reprezentări mitologice, omul tradițional a sacralizat și zilele săptămânii Sfânta Duminică Sfânta Luni, Sfânta Miercuri, Sfânta Joi, Sfânta Vineri ( marțea și sâmbăta erau dedicate morților) sau lunile anului Mărțișor, Prier, Brumar etc. Calendarul popular este dual, forțele benefice și puterile malefice sunt reprezentate în aceeași măsură, binele și răul coexistând. Timpul calendaristic se supune acestui dualism ontologic, dând dezlegare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și puterile malefice sunt reprezentate în aceeași măsură, binele și răul coexistând. Timpul calendaristic se supune acestui dualism ontologic, dând dezlegare acestor forțe antinomice, de a-și împărți puterile în mod egal. Astfel, reprezentările benefice patronează ziua lunea miercurea, joia, vinerea, duminica, și vara, fiind simbolul luminii, al căldurii, al vieții și al fertilității. în timp ce reprezentările malefice acționează pe timp de noapte marțea și sâmbăta, și iarna, semnificând întunericul, frigul, moartea și sterilitatea.223 În basme, spațiul sacru aparține "locurilor oprite
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lună, în funcție de problemele care apăreau. în timpul consiliilor se făcea o excepție de la etichetă și miniștrii aveau dreptul să se așeze în fața regelui. Joia nu se ținea nici un consiliu, această zi fiind rezervată audiențelor particulare, în special arhitecților palatului și grădinarilor. Vinerea era dedicată confesorului său pe care îl reținea cât timp considera că este necesar. Uneori se confesa până la ora prânzului. Cu toate că regele utiliza cabinetul regal, mai ales pentru consiliile de stat, acesta putea fi transformat într-un mic salon artistic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Este duminică, 26 aprilie; această scrisoare nu va pleca până miercuri. Nu este o scrisoare, ci mai degrabă îți relatez ceea ce mia împărtășit Moreuil, pentru a te lămuri, despre ceea ce s-a întâmplat cu Vatel la Chantilly. Ți-am scris vineri că s-a înjunghiat singur; aici este povestea detaliată. Plimbarea, gustarea într-un loc acoperit de narcise galbene-totul a fost perfect. A sosit vremea cinei; friptura nu a ajuns la una sau două mese din cauza numărului mare de oaspeți sosiți
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lingură miere, frecate bine amândouă și turnate Într-un litru de oțet, amestecându-se bine. Te freci cu o petecuță de in pe măsele și pe dinți, că nu te vor mai durea. Pentru durerea de picioare și mâini: În Vinerea seacă, când se scoate Aerul, să duci la biserică un kilogram de sare sau cât vei voi, să o dai preotului să slujească 40 de zile, la care termen, să o ducă acasă. Să pună câte o bucățică În puțină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceas. Pentru trânji năuntru: să mânânce 9 zile câte 3 căpățâni de usturoi pe zi și să bea un pahar de rachiu de drojdie, dimineața. Pentru trânji: coajă de stejar să ardă și să facă leșie, să bea miercurea și vinerea, pe nemâncate. Face toți trânjii. Tot pentru trânji: să cumpere de 3 bani năut, să numere 41 de grăunțe și să ia fiere de bou, de va fi bărbat, iar pentru femeie, de vacă și să le bage În fiere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
că trebuie să se dezumfle, sau de va fi coaptă, să spargă. Pentru albeață la ochi: burete de soc să usuce bine, să-l piseze și să-l cearnă de 9 ori și să-l sufle În ochi, miercurea și vinerea, dimineața. Pentru albeață de multă vreme: să caute furnici mari de copaci, să le bage Într-o sticlă, s-o astupe bine la gură, s-o bage apoi Într-o pită și s-o coacă În cuptor. După răcire, să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]