224,743 matches
-
trec sub comanda talentatului Duce de Luxembourg (poziție pe care o va menține până la moartea sa în 1695), care-l înlocuiește pe mareșalul de Humieres, după înfrângerea suferită de acesta în anul precedent în Bătălia de la Walcourt. Ducele de Luxembourg dispune de 34 de batalioane și 94 de escadroane; dacă este necesar poate apela la sprijinul mareșalului de Boufflers și ale trupelor acestuia ce se află pe râul Mosela. Din nou regele William încredințează comanda forțelor aliate din regiune prințului Waldeck
Bătălia de la Fleurus (1690) () [Corola-website/Science/331863_a_333192]
-
o întâlnire neconcludentă lângă Fleurus, dar seara cavaleria franceză se retrage pe Velaine și se reunește cu restul armatei la doar trei kilometri de forțele aliate. În dimineața de 1 iulie, Luxembourg mărșăluiește cu trupele sale spre Fleurus. Waldeck a dispus cei 38000 de militari în două linii obișnuite, între satul Heppignies în dreapta și castelul St. Amant în stânga, în timp ce centrul era protejat de malurile râului Orme, ceea ce făcea aproape imposibil un atac frontal. Luxembourg își împarte forțele pentru a ataca ambele
Bătălia de la Fleurus (1690) () [Corola-website/Science/331863_a_333192]
-
se înmoaie în apă timp de câteva luni, apoi se amestecă cu pulberi de scoici (sò điệp), de unde vine și numelui lucrării, și orez lipicios pentru a face coli de hârtie. Mulțumită amestecului de scoici și orez lipicios, hârtia điệp dispune de un fundal exotic strălucitor și este capabilă să conserve culorile foarte bine. Culorile vopselei folosite în imprimare sunt rafinate din diferite tipuri de materiale naturale, care sunt ușor de găsit în Vietnam. De exemplu, culoarea roșie este luată din
Pictura populară quot;Dong Hoquot; () [Corola-website/Science/331881_a_333210]
-
scara ce ducea la tunelul de dedesubt. Dar este ucis de explozie, iar corpul său este aruncat la zece metri distanță. Totul părea pierdut pentru piemontezi, iar Ducele de Orléans se pregătea să dea lovitura de grație. Asediatorii știau că dispun de puțin timp deoarece verișorul Ducelui de Savoia, Prințul Eugen de Savoia, comandantul trupelor imperiale, mărșăluia spre Torino cu o armată de 20000 de soldați. La sfârșitul lunii august, armata imperială a sosit în Piemont, iar Eugen de Savoia a
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
pătrimi și, doar în final, treizeci doimi și o singură notă lungă, dar nici o șaisprezecime, pe când în Dansul profan se întâlnesc majoritatea combinațiilor de valori. Al doilea dans este o lucrare unde se întâlnesc majoritatea modurilor de atac de care dispune harpa, atât tradiționale, cât și cele de ultimă oră. Debussy utilizează cu genialitate toate mijloacele pentru o valorifica instrumentul solist: arpegii, game, acorduri, octave, sunete naturale, flajolete, triluri, apogiaturi, bisbigliando, glissandouri, sunete detașate, staccato, legato, tenuto, combină sunetele naturale cu
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
responsabili subofițerii cunoscători ai limbii cehe Octavian Bohățel și Horia Petra Petrescu) și „Serviciul medical” (responsabil medicul "Brutus Macavei"). Împărțirea efectivului s-a făcut în cinci companii. Cu scop de individualizare a soldaților, din 9 noiembrie 1918 comandantul acesteia a dispus renunțarea la la vechile însemne imperiale și purtarea în locul acestora la braț și pe chipiu a unei panglici tricolore cu inscripția „Legiunea Română”. În perioada 4-24 noiembrie 1918, comandamentul Legiunii a luat o serie de măsuri în ceea ce privește asigurarea unor condiții
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
Parcului Flamengo. Proiectat de arhitecții Amaro Machado și Duarte Belo, a fost inaugurat în 1979 cu 167 inele de amarare și 73 locuri în docul uscat. Este folosit în special pentru iahturi de lux care aparțin unor brazilieni bogați. Portul dispune de servicii de închiriere a ambarcațiunilor de agrement, croaziere turistice, scufundări și turism în scop pescăresc. are o tradiție în găzduirea regatelor de iahting. Aici a avut loc cursa Clipper Round the World din 2013-2014. Va fi locul de desfășurare
Marina da Glória () [Corola-website/Science/335548_a_336877]
-
poloneză. În februarie au fost transferate în nord-estul Europei alte șapte divizii americane, o divizie britanică de infanterie și un corp de infanterie canadiană. Ultimele două au fost transferate de pe frontul din Italia. În momentul declanșării asaltului împotriva Germaniei, Eisenhower dispunea de 90 de divizii cu efective complete, dintre care 25 de divizii blindate. Forțele aliate de-a lungul Rinului se întindeau pe 724 km, de la vărsarea fluviului în Marea Nordului la frontiera Elveției. Forțele aliate de pe acest front au fost organizate
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
că războiul în Europa se încheiase. Încă de la declanșarea operațiunilor militare din Europa Centrală devenise evident că victoria aliată nu mai putea să fie pusă la îndoială. După ce mizase pe o victorie în timpul ofensivei din Ardeni, Hitler nu a mai dispus de resurse suficient de mari pentru ca să oprească înaintarea aliaților. În ciuda acestui fapt, aliații au trebuit să lupte din greu pentru victorie. Chiar și atunci când devenise evident chiar și pentru cei mai loiali naziști că situația Germaniei este pecetluită, Hitler a
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
versiunea radarului realizată, din anul 1990 și după, cea mai modernă, calea de recepție a fost complet tranzistorizată și cu circuite integrate (această versiune nu are nevoie de remorca nr. 8). Această versiune nu a primit un nume diferit. Radarul dispune de aparatura de recunoaștere prin radiolocație NRZ-20, (în sistemul ”Kremnîi-2”). Compunerea de bază a complexului:
P-37 (radar) () [Corola-website/Science/335574_a_336903]
-
aparat de interogare prin radiolocație NRZ-1 (radar secundar). Aparatura de emisie-recepție (cinci emițătoare și cinci canale de recepție), fiecare lucrând într-o altă frecvență din gama de unde centimetrice și unul în gama decimetrică, a fost instalată într-o remorcă rotativă dispusă pe un afet de tun antiaerian. Sistemul de antenă era format din două cadre deschise trunchiate dintr-o antenă parabolică, realizat atât la emisie cât și la recepție. Pe acoperișul cabinei, pe o latură îngustă, s-a montat antena înclinată
P-20 „Periscop” () [Corola-website/Science/335590_a_336919]
-
Găiana” Arad și „Șoimii” Lipova. Pe lângă campionatul intern, s-au desfășurat și jocuri de fotbal internaționale cu B. T. K. Battonya (R. P. Ungară) și Makó, din țara vecină. Aceste întâlniri se făceau pe bază de reciprocitate. Ca bază sportivă dispuneam de un teren de fotbal omologabil și trei terenuri de tenis de câmp cu zgură. Două terenuri din cele trei erau lângă actualul teren de fotbal, iar al treilea în parcul de lângă Școala Muștră. În perioada descrisă mai sus, mai
Progresul Pecica () [Corola-website/Science/335610_a_336939]
-
vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Forțele române erau reprezentate de Divizia 11 Infanterie (comandant colonel Dumitru Cocorăscu), ocupând un dispozitiv de luptă centrat pe trecătorile Vâlcan și Surduc. Dispozitivul forțelor române nu era continuu, fiind format din detașamente dispuse pe principalele căi de comunicație. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase o grupare de forțe comandantă de generalul Paul von Kneussl, compusă din Divizia 11 Infanterie Bavareză, Divizia 6 Cavalerie germană, Brigada 114 Infanterie austriacă și două batalioane de
Prima bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335655_a_336984]
-
la atac. [...]<br>În locul generalului Culcer Ioan numesc comandant al Armatei 1 pe generalul Dragalina Ioan . În locul generalului Lupescu Alexandru numesc șef de stat major al Armatei 1 pe locotenent-colonelul Găvănescu Constantin." Generalul Dragalina ordonă un nou plan de operații dispunând efectuarea unor atacuri de flanc de către trupe ale diviziilor vecine concomitent cu oprirea înaintării forțelor germane la nord de Târgu Jiu. Deși generalul Dragalina este rănit a doua zi într-o inspecție pe front, planul său este dus până la urmă
Prima bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335655_a_336984]
-
de o parte și de cealalta a ușii, "Sfântul Benedict" și "Sfânta Scolastica". Se ajungea acolo pe niste scări cu ușă centrală încadrată de două ferestre și deasupra căreia se afla inscripția: „Doamna Marie Alexis Madeleine de Vassinhac Imécourt a dispus să fiu făcută în anul 1746 sub conducerea D[omnului] Simon Maucomble confesorul acestei abații.” Deasupra, într-un scut împărțit în romburi, figura stema familiei sale.
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Din această gară pornea o cale ferată izolată, linia 59 către Gent, exploatată de „Compania căilor ferate de la Anvers la Gent prin Saint-Nicolas și Lokeren” (în ). La începutul secolului al XX-lea, sătul Sint-Annadorp era o destinație populară pentru relaxare, dispunând de cazinouri și restaurante care serveau midii. Feriboturile Sint-Anneke asigurau o legatura regulată între Antwerpen și sat. Primul Război Mondial a cauzat însă multă distrugere și malul stâng a trebuit reconstruit. Alipirea Linkeroever de Antwerpen, în 1923, a dat un
Linkeroever (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335672_a_337001]
-
dificultăți în raport cu Clauza de Prezentare și că nu consideră că se încalcă principiul separării puterilor în stat. Scalia a indicat că, în opinia sa, autorizarea președintelui să respingă o alocare bugetară nu este cu nimic diferită de permiterea președintelui să dispună la discreție de o alocare bugetară, ceea ce era de multă vreme acceptat ca fiind constituțional. În 2004, în cazul ', Curtea a decis că instanțele federale au jurisdicție pentru audierea cererilor de ' ale deținuților de la . Scalia a acuzat majoritatea că „întinde
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
teatrului din Timișoara și a sălii de bal, considerate locuri cu pericol de incendiu sporit. La 22 august 1869 au fost înființate brigăzi de pompieri voluntari în cartierele Iosefin, Elisabetin și Fabric, iar în 1893 și în Mehala. Aceste brigăzi dispuneau de medici și avocați și, în afară de stingerea incendiilor, aveau sarcini în cazul demolărilor și pentru salvarea oamenilor și a bunurilor. La 24 august 1870 poliția elaborează instrucțiuni prin care interzicea depozitarea lemnelor și a paielor în poduri, trecerea străzilor cu
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
la pompierii voluntari, corpul de pompieri urmând să fie format exclusiv din pompieri de meserie, înzestrat corespunzător. În urma aprobării de către Ministerul Afacerilor Interne, primăria a organizat Serviciul Pompierilor, având 80 pompieri și 2 ofițeri. În 1936 Ministerul Afacerilor Interne a dispus militarizarea pompierilor din Timișoara. La data de 1 iunie 1936 ia ființă Compania de Pompieri Militari Timișoara cu un efectiv de: 1 căpitan, 2 ofițeri subalterni, 8 subofițeri și 80 soldați. Compania a luat în folosință cazărmile, mașinile și uneltele
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
Militari Timișoara cu un efectiv de: 1 căpitan, 2 ofițeri subalterni, 8 subofițeri și 80 soldați. Compania a luat în folosință cazărmile, mașinile și uneltele, care aparțineau primăriei și fuseseră folosite până atunci de pompierii primăriei. În acel moment pompierii dispuneau de 3 cazărmi: cea din Iosefin, o cazarmă în Cetate, pe amplasamentul actual al Casei Adam Müller Guttenbrunn, și una în Fabric, lângă biserica greco-catolică. Actual aceste două ultime cazărmi nu mai există. După al Doilea Război Mondial pompierii sunt
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
și a subiectului redat. Vom găsi atât în acuarelele sale, cât și în picturile sale, aprofundări detaliate ale unor locuri cunoscute ori căutate, odihnă și tăcere în redarea iernilor, umbra și lumina în peisajele rurale, în căsuțele atât de divers dispuse în care denotă viața și prezența umană în mijlocul naturii. Florile - suave și sfioase, catifelate și voluptoase, cu pete opace ori transparente, expresive și emoționale, creează o profundă relație a sufletului artistei cu natura, un echivalent al sensibilității sale sufletești cu
Marinella Tucaliuc () [Corola-website/Science/335699_a_337028]
-
Se întâlnește și pe litoralul românesc al Mării Negre de la Constanța spre sud. Are o lungime de până la 40 cm. Corpul este ușor alungit, capul comprimat lateral, botul alungit și cu buze groase (de unde și denumirea peștelui), iar pe fălci dinți dispuși pe un singur rând. Înotătoarea dorsală lungă. Înotătoarele pectorale și ventralele scurte. Corpul, cât și opercularul și preopercularul sunt acoperite în întregime cu solzi. Coloritul lui este frumos, verde pe spate, cu pete albastre pe cap, trunchi și înotătoare. Pe
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
este relativ mare, terminală, moderat protractilă. Buzele sunt bine dezvoltate, cărnoase și groase. Fălcile și oasele faringiene inferioare, care sunt concrescute între ele, sunt prevăzute cu dinți puternici; prevomerul și palatinele sunt lipsite de dinți. Dinții fălcilor sunt conici, caniniformi, dispuși pe un singur rând; cei anteriori fiind mai puternici, mai curbați și mai groși ca ceilalți. Pe fiecare parte a fălcii superioare se află 8-11 dinți, iar pe cea a fălcii inferioare 9-12 dinți, care se micșorează treptat spre colturile
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
Linia laterală completă, continuă și neîntreruptă, anterior se află în partea superioară a corpului, apoi se curbează ușor în jos sub capătul posterior al înotătoarei dorsale și se continue prin mijlocul pedunculului caudal. Pe linia laterală se află 41-49 solzi dispuși în linie longitudinală. Numărul de solzi deasupra liniei laterale (numărați vertical până la începutul înotătoarei dorsale) este de 4-6. Numărul de solzi sub linia laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 12-13. Aceasta se poate reda prin formula 41
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
prudent și fricos, foarte mobil și rapid, care se ascunde sub pietre și printre ierburile marine de "Zostera" la apropierea unui plonjor. Se hrănește în primul rând cu moluște, dar și cu crustacee, echinoderme și pești. Cu ajutorul dinților caniniformi puternici, dispuși pe un singur rând pe cele două fălci poate sfărâma carapacele crustaceelor sau cochiliile moluștelor pe care le prinde.
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]