224,754 matches
-
Râul Tur este o zonă protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-vestul României (Transilvania), pe teritoriul nord-estic al județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
Râul Tur este o zonă protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-vestul României (Transilvania), pe teritoriul nord-estic al județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel al orașului Livada. Aceasta este străbătută de drumul european E81 care leagă Ucraina de România. Zona a fost
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
sediul în orașul Eichstätt. se află în provincia mitropolitana a Arhidiecezei de Bamberg. Conform tradiției, episcopia a fost fondată în anul 745 de către Sfanțul Bonifaciu. Inițial a fost o sufragană a Arhiepiscopiei de Mainz. În timpul Reformei, multe dintre mânăstirile de pe teritoriul său au fost desființate și au trecut la protestantism. Episcopi precum Martin von Schaumberg (1560-1590) și Caspar von Seckendorf (1590-1595) au reușit să salveze dieceza de la dispariție. Un episcop celebru a fost Johann Christoph von Westerstetten (1612-1637), în timpul căruia a
Dieceza de Eichstätt () [Corola-website/Science/333818_a_335147]
-
participanți din lume, la nivel de miniștri, secretari de stat, senatori USA, organizații evreiești etc., cu subiectul: „Proliferarea antisemitismului in Europa contemporană”, reprezentanții guvernului român (de rang secundar) au anunțat că România a recunoscut că "„între 1940 și 1945 pe teritoriul țării noastre s-au petrecut crime de război...”". Delegații USA, Israelului și diferite delegații ale organizațiilor evreiești au cerut explicații suplimentare cu privire la modul scandalos în care oficialitățile române neagă evidențele istorice. În „Ziarul de Iași” din 23 iunie 2003, în
Antisemitismul în România () [Corola-website/Science/333829_a_335158]
-
Soveja este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestul Moldovei, pe teritoriul județului Vrancea, România. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Vrancea, pe teritoriile administrative ale comunelor Câmpuri, Negrilești, Soveja și Tulnici. Aceasta este străbătută de drumul național DN2L care leagă orașul Mărășești de Panciu. Zona a fost declarată
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
Soveja este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestul Moldovei, pe teritoriul județului Vrancea, România. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Vrancea, pe teritoriile administrative ale comunelor Câmpuri, Negrilești, Soveja și Tulnici. Aceasta este străbătută de drumul național DN2L care leagă orașul Mărășești de Panciu. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
va fi trecută curând prin ascuțișul sabiei. După moartea fostului domnitor, țăranul moldovean Ghiță Botgros (cunoscut sub numele de Botgrozna) a devenit conducător al unor cete de moldoveni și cazaci de pe malurile Niprului și a trecut în foc și sabie teritoriile de la marginea Poloniei, răzbunându-l astfel pe Nicoară Potcoavă ale cărui fapte de arme au intrat în legendă. Romanul este împărțit într-un prolog, opt capitole numerotate cu cifre romane și un epilog, fiecare având un titlu. În perioada cât
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
râurilor Neman și Neris, care leagă interiorul Lituaniei de capitala Vilnius și de Marea Baltică. Popoarele baltice își creaseră în secolul I e.n. domenii mari și au intrat în conflict cu scandinavii și cu slavii; Ordinul Teutonic a început să țintească teritorii lituaniene la începutul secolului al XIII-lea. Întrucât Lituania era o țară foarte împădurită, teritoriile sale erau adesea de netrecut, iar interiorul era mai abordabil de-a lungul râurilor când erau înghețate și în scurtul sezon uscat de recoltă de la
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
baltice își creaseră în secolul I e.n. domenii mari și au intrat în conflict cu scandinavii și cu slavii; Ordinul Teutonic a început să țintească teritorii lituaniene la începutul secolului al XIII-lea. Întrucât Lituania era o țară foarte împădurită, teritoriile sale erau adesea de netrecut, iar interiorul era mai abordabil de-a lungul râurilor când erau înghețate și în scurtul sezon uscat de recoltă de la sfârșitul verii. Ca răspuns la această vulnerabilitate, au fost construite de-a lungul secolului al
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriile județelor Arad și Timiș. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-vestică a județului Arad (pe teritoriile administrative ale orașelor Arad, Nădlac și Pecica; și pe cele ale comunelor Felnac, Secusigiu, Semlac, Șeitin și Zădăreni) și în cea nord-vestică a județului
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriile județelor Arad și Timiș. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-vestică a județului Arad (pe teritoriile administrative ale orașelor Arad, Nădlac și Pecica; și pe cele ale comunelor Felnac, Secusigiu, Semlac, Șeitin și Zădăreni) și în cea nord-vestică a județului Timiș, pe teritoriul orașului Sânnicolau Mare și pe cele ale comunelor Cenad, Periam, Saravale și Sânpetru
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
și Timiș. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-vestică a județului Arad (pe teritoriile administrative ale orașelor Arad, Nădlac și Pecica; și pe cele ale comunelor Felnac, Secusigiu, Semlac, Șeitin și Zădăreni) și în cea nord-vestică a județului Timiș, pe teritoriul orașului Sânnicolau Mare și pe cele ale comunelor Cenad, Periam, Saravale și Sânpetru Mare. Aceasta se află în imediata apropiere a drumului european E68 care leagă Ungaria de România. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
pentru onoarea armatei francezei. Această acțiune urma să aibă loc în condițiile în care germanii ajunseseră deja la Nevers și La Charité-sur-Loire. Alături de luptele de apărare de pe Linia Maginot, luptele cavaleriștilor francezi pot fi considerate primele acte ale Rezistenței de pe teritoriul francez. Pe 19 mai 1940, germanii ajunseseră la Gien, Beaugency și Sully-sur-Loire. În același timp localitățile Blois și Nantes, declarate „orașe deschise”, au fost ocupate de germani. Întâmplarea a făcut ca în zonă să se afle Divizia I de cavalerie
Bătălia de la Saumur (1940) () [Corola-website/Science/333858_a_335187]
-
un număr mare de fusaiole (piese de ax manual) din ardezie roșie, care se extrăgea într-un singur loc în Europa, aproape de Ovruci, în regiunea Volîn (din Ucraina de azi), din care se produceau ace de tors, fiind livrate pe teritoriile slave vecine. S-au găsit și decoruri din bijuterii fine, arme (spade, vârfuri de lance și vârfuri de săgeți), ceramică.
Echimăuți (așezare) () [Corola-website/Science/333878_a_335207]
-
Plasa Recaș din județul Timiș-Torontal a fost o unitate administrativă din cadrul județul Timiș-Torontal. Reședință de plasă era localitatea omonimă, comuna Recaș, astăzi oraș din județul actual Timiș. Teritoriul județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și
Plasa Recaș, județul Timiș-Torontal () [Corola-website/Science/333884_a_335213]
-
nord cu Ținutul Hârlăului, la vest cu Ținutul Sucevei și la sud cu ținuturile Romanului și Vasluiului. a existat de la începutul secolului al XV-lea și până în anul 1834, când a fost desființat în urma reformei administrative a Principatului Moldova, iar teritoriul său a fost împărțit între ținuturile Iașilor și Romanului. Ținutul avea o suprafață de 975 de km și se întindea pe pantele vestice ale Dealului Mare și pe cele nordice ale dealurilor Tutovei, fiind acoperit cu păduri seculare. Pădurile au
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
în sec. al XVI-lea. Ținutul Cârligătura a fost desființat în anul 1834, în urma reformei administrative a Principatului Moldova prin care numărul ținuturilor s-a redus de la 16 la 13; tot atunci au fost desființate și ținuturile Herța și Hârlău. Teritoriul ținutului Cârligătura a fost împărțit între ținuturile Iașilor și Romanului.
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
Plasa Ciacova din județul Timiș-Torontal a fost o unitate administrativă din cadrul județul Timiș-Torontal. Reședință de plasă era localitatea omonimă, comuna Ciacova, astăzi oraș din județul actual Timiș. Teritoriul județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și
Plasa Ciacova, județul Timiș-Torontal () [Corola-website/Science/333883_a_335212]
-
emisiuni sociale, buletine de știri în limbile română și rusă și emisiuni de divertisment și actualitate. "2 plus" (română) și ORT Moldova (rusă), televiziunea națională din Rusia, se bucură de difuzare națională prin eter, acoperind 89% și, respectiv, 96% din teritoriul Republicii Moldova. Spre deosebire de „2 plus”, „ORT Moldova” produce și buletine de știri locale în limbile română și rusă (în prezent.) TVC21 , lansat în 1994, este un post TV moldovenesc de limba rusă care transmite săptămânal două emisiuni în limba română: "Bună
Televiziunea în Republica Moldova () [Corola-website/Science/333872_a_335201]
-
urmare a ajungerii PCRM la putere în anul 2001, NIT TV reușește că până în anul 2005 să obțină de la CCA (Consiliul Coordonator al Audiovizualului) frecvente de emisie prin eter, astfel încât, în prezent este recepționat liber și gratuit pe aproape întreg teritoriul republicii. ProTV Chișinău, lansat la sfârșitul lui 1999 emite în eter pe raza orașelor Chișinău, Bălti, Cahul, Varnița, Anenii Noi și suburbii, precum și prin rețelele de cablu în toată țara. Retransmite programele postului omonim din București, dar creează și emisiuni
Televiziunea în Republica Moldova () [Corola-website/Science/333872_a_335201]
-
televiziuni din dreapta Nistrului prezente pe rețelele de cablu din Transnistria. În 2002 este fondat RIF TV, care avea să devină mai tarziu N4, post de televiziune cu emisie aproape inegrala în limba rusă, care acoperă în prezent aproximativ 70% din teritoriul Republicii Moldova. Tot în 2002 este înființat și EuTV Chișinău.Postul a fost înființat în anul 2002 că un post public în proprietatea municipalității Chișinău și a fost privatizat în 2007, fiind cumpărat de Igor Boldureanu. EUTV a ajuns la începutul
Televiziunea în Republica Moldova () [Corola-website/Science/333872_a_335201]
-
astfel s-a ajuns să se renunțe la redacția de știri, pentru moment difuzandu-se doar filme artistice dublate în Limba rusă și subtitrate în în Limba română. Trebuie precizat că în acest moment EUTV are acoperire pentru 50-60% din teritoriu și drepturi de emisie care i-ar putea asigura un procent de 70-75% acoperire din republică. La 1 martie 2006, a fost lansat canalul TV7, care retransmite preponderent emisiunile postului rus "NTV", dar produce și propriile programe informative și analitice
Televiziunea în Republica Moldova () [Corola-website/Science/333872_a_335201]
-
Plasa Giulvăz din județul Timiș-Torontal a fost o unitate administrativă din cadrul județul Timiș-Torontal. Reședință de plasă era localitatea omonimă, comuna Giulvăz, astăzi comună din județul actual Timiș. Teritoriul județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și
Plasa Giulvăz, județul Timiș-Torontal () [Corola-website/Science/333885_a_335214]
-
Tătarii bugeaceni sunt un popor turcic puțin numeros, constituit pe teritoriul Bugeacului (sudul Basarabiei), prin amestecarea câtorva triburi turcice nomade, principalul fiind cel nogaic, strămutat de calmâcii din Caucaz, care sa așezat de-a lungul secolelor XVI-XVIII (1484-1728) în stepa din sud-estul Basarabiei. De asemenea, înaintea acestor tătari au existat alte
Tătari bugeaceni () [Corola-website/Science/333865_a_335194]
-
din sud-estul Basarabiei. De asemenea, înaintea acestor tătari au existat alte valuri nomade turcice, cum ar fi cele ale cumanilor și pecenegilor. În Bugeac periodic vedeau tătarii din Crimeea, care cumpărau de la aceștia prizonieri, capturați se presupune mai ales de pe teritoriul principatului Moldovei. În 1569 stepa între gurile Nistrului și Dunării a fost simbolic recunoscută ca proprietate a nogailor, de către sultanul Suleiman al II-lea. Numele său tătarii bugeaceni l-au primite în Ucraina și Podolia, asupra cărora aceștia la fel
Tătari bugeaceni () [Corola-website/Science/333865_a_335194]