240,120 matches
-
fost găsite substanțe minerale caustobiolite (arzătoare) cum este cărbunele brun, ale cărui rezerve sunt însă foarte neînsemnate și nu au importanță industrială. Vegetația este component al naturii care s-a format în urma interacțiunii reciproce a tuturor celorlalte componente, cu rolul principal al climei și apelor. Vegetația comunei este bogată. Flora este variată. Este întâlnită vegetația de pădure. Comuna Cociulia este înconjurată de "Codrii Tigheciului" în care se află o floră și o vegetație deosebită. În pădure este întâlnit: fagul, plopul negru
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
Teritoriul comunei Băcioi este situat în brâul climatic temperat, ceea ce determină particularitățile climei temperat continentale cu ierni blânde, dar uneori și cu zile geroase. Vara clima este foarte variată. În aceeași zi poate fi soare, ploi, grindină etc. Solul constituie principala bogăție naturală a Băcioiului. Solul în Băcioi este cernoziom obișnuit și cu carbonați; cernoziom bazic. Sunt și soluri spălăcite de diferite grade: 75% cernoziom 10% lutos-nisipos, 15% aluviale. Băcioiul e întemeiat în 1484 - 1485. Avea suprafața de moșie de aproximativ
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
din Corjeuți a două personalități notorii în republica și peste hotare - poetul Grigore Vieru și maestrul de muzică Dumitru Blajinu. De fapt, cei doi tineri veniți din satul vecin Pererîta, anume aici, la Școala din Corjeuți, și-au început cariera. Principala ocupație a corjeuțenilor o constituie agricultura: însă mulți localnici se află plecați peste hotarele țării. Peste 2000 de corjeuțeni lucrează în Paris și în împrejurimile sale. În 2011, gospodăriile agricole dispuneau de 630 de tractoare și peste 300 de mașini
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-au micșorat mult terenurile ocupate de pășuni, apoi în ultimii 4-5 ani ele s-au mărit
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
din cele mai vechi timpuri este pescuitul. Dacă în trecut buneii și străbuneii noștri veneau de la pescuit cu căruțele pline cu pește, astăzi, însă, nu mai este ca pe vremea lor. În prezent se pescuiesc cantități mici de pește, cauza principală fiind micșorarea numărului de specii. Pescuitul are loc de obicei în apele rîului Prut, iar atunci cînd acesta își revarsă apele, în lunca inundată. Se pescuiește în cantități mai însemnate așa specii de pești: crap, caras, șalău și mai rar
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
ceia ce cu regret nu se îndeplinește decît doar pe o parte foarte mică din teritoriu - în grădinile de pe lîngă gospodărie. Resursele acvatice amplasate pe teritoriul satului Colibași sînt, în general, puține. Pentru unii locuitori apa reprezintă o problemă serioasă. Principala sursă de apă a Colibașului este apa rîului Prut. Aceasta este în special folosită pentru irigarea terenurilor din gospodării. Sursa principală de apă potabilă o reprezintă apa din izvoarele subterane a celor 20 de fîntîni din sat. Din păcate fîntînile
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Resursele acvatice amplasate pe teritoriul satului Colibași sînt, în general, puține. Pentru unii locuitori apa reprezintă o problemă serioasă. Principala sursă de apă a Colibașului este apa rîului Prut. Aceasta este în special folosită pentru irigarea terenurilor din gospodării. Sursa principală de apă potabilă o reprezintă apa din izvoarele subterane a celor 20 de fîntîni din sat. Din păcate fîntînile și apa rîului Prut nu pot asigura în totalitate necesitățile populației. Criza apei este cel mai bine simțită în perioada caldă
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
a fi cea a deșeurilor. Deșeurile menajere sînt depozitate împreună cu cele provenite de la creșterea animalelor, fiind aruncate în locuri neautorizate (rîpe, pîraie etc.). Aceasta din cauză că nu există acea groapă de gunoi autorizată, unde locuitorii ar putea arunca deșeurile. Deșeurile sînt principala sursă de poluare a solului, a apelor, aerului pe teritoriul Colibașului. Pentru diminuarea poluării mediului este necesar ca APL și primăria satului să asigure un management adecvat al deșeurilor în localitate, inclusiv construcția depozitelor deșeurilor menajere solide conform cerințelor legislative
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
management adecvat al deșeurilor în localitate, inclusiv construcția depozitelor deșeurilor menajere solide conform cerințelor legislative și normative din domeniul mediului. Proporții îngrijorătoare capătă poluarea apelor subterane cu compuși ai azotului (amoniac - apele de la adîncimi mari și nitrați - apele freatice). Sursa principală de poluare o reprezintă gunoiul de grajd și cel menajer. După indicii hidrobiologici ai rîului Prut în sectorul Colibașului, în medie este moderat poluată (clasa a III-a de calitate), variind de la clasa I pînă la a IV-a. («Republica Moldova
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
în locurile de utilizare a apei (agrement, captare, pentru scopuri potabile etc.) denotă că ponderea probelor de ape de suprafață ce nu corespund normativelor sanitaro-igienice, conform datelor supravegherii sanitaro-epidemiologice, în anul 2005, variză de la 20% pînă la 30%. Dacă sursa principală de poluare a resurselor finciare în trecut erau pesticidele, ierbicidele folosite în agricultură, astăzi din cauza crizei economice sursa numărul unu de poluare rămîn deșeurile menajere și gunoiul de grajd. Tot factorul antropic provoacă în mare parte și erodarea solului prin
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
1967 numele colhozului este schimbat în Farul (Maiak). În 1973 populația satului număra 4117 de locuitori și 1392 de gospodării. Școala medie mixtă era frecventată de 826 de elevi, iar colectivul didadctic a fost alcătuit din 56 de învățători. Ramurile principale ale gospodăriei colective erau: cultura cerealelor, plantelor tehnice, pomicoltura, creșterea animalelor. În anii 1970-80 funcționau: parcul de autocamioane, uscătorie de tutun, casă de cultură, 3 grădinițe, câteva magazin alimentare și de mărfuri industriale, o moară, o librărie, o cafenea și
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
sau de la o poreclă a apelativului regional horilca (holerca) “țuică, rachiu”, a stat la baza denumirii satului, formată cu suf. -ani- Horilcani (Holercani). Localitatea e prezentată pe hărțile din sec. 18. Hartă lui Bowr din 1770 (1774) o fixează că principala așezare la Nistru, cu loc de discolare a armatelor rusești din timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774. În materialele recensămîntului din anii 1772-1773 găsim înregistrată localitatea Holercani cu numai 20 de ogrăzi, moșia satului aparținînd Mănăstirii “Sf. Sava” din Iași
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
53% - 4 persoane, 6.01% - 5 persoane, 2.32% - 6 și mai multe persoane. Primarul comunei Hlinaia este Ion Ceban (PLDM), ales în 14 iunie 2015. Componența Consiliului Local com. Hlinaia (11 consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Principala activitate economică a populației constituie agricultura. Cele mai cultivate plante sunt: grâul, porumbul, sfecla de zahăr, orz, floarea-soarelui etc. În sectorul serviciilor activează un magazin agricol, câteva magazine de produse alimentare, internet-club, asociația de economii și împrumut. Domeniul medico-sanitar este
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
cărămidă. Aici se află așa zisul parc de sus, cu conacul și clădirile adiacente.De ambele părți ale clădirii și în spatele ei cresc numeroase exemplare de conifere și foioase.La dreapta pe o suprafață de 7 hectare, e concentrat sectorul principal al parcului de sus - Parcul de amatori. Aici cresc salcîmi plîngători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ. Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce în parcul de jos
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
Așezarea Răuțel I se află în partea de sud al satului actual, pe malul drept al Răuțelului, la confluența unui pârâu cu acesta. Stațiunea Răuțel II este situată în partea de nord-est a localității, pe malul drept al unui pârâu. Principala îndeletnicire a populației constituia agricultura și meșteșugăritul. Una dintre movile este situat la 200 m de cimitir, are o înălțime de 4 m și un diametru de 30 m. Cea de a doua se afla lângă biserică, supranumită de localnici
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
păstrează melodia și cuvintele cântecelor. În timpul sărbătorilor de iarnă, la Răuțel poți vedea o veritabilă Bandă a lui Joian, Irodul, Capra, Căluțul, Ursul - obiceiuri bucovinene. Localitatea este gazificată integral, iar numărul posturilor de telefoane în 2008 se cifra la 1300. Principala ramură a economie este agricultura. Mulți locuitori muncesc peste hotare. Țăranii din Răuțel sunt preocupați de cultivarea legumelor în sere, de creșterea vitelor și oilor. Pe teritoriul satului activează două uzine și circa 20 de agenți economici. SA „Fabrica de
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
exclusiv moldovenii vorbitori de limbă română. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004: După independența națională, câștigată în 1991, satul cunoscuse o perioadă de dezvoltare mai lentă, decit cea din Uniunea Sovietica. Infrastructura necesită investiții medii, astfel, străzile principale sunt iluminate pe timp de noapte, și unele drumuri sunt asfaltate sau pavate în unele cazuri. Satul Ulmu este situat în apropiere de șoseaua M1, fapt ce simplifică procesele de transportare a mărfurilor, în special pentru producători. Primăria satului încearcă
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
de transportare a mărfurilor, în special pentru producători. Primăria satului încearcă să modernizeze cât mai mult, în fiecare an infrastructura satului. Primarul Tudor Coșleț din partea PPCD a reușit în anii săi de primar a satului Ulmu, să reasfalteze cele mai principale artere ale satului, să ilumineze străzile principale, să atașeze plăcuțe cu numele străzilor și cu numerele caselor.
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
producători. Primăria satului încearcă să modernizeze cât mai mult, în fiecare an infrastructura satului. Primarul Tudor Coșleț din partea PPCD a reușit în anii săi de primar a satului Ulmu, să reasfalteze cele mai principale artere ale satului, să ilumineze străzile principale, să atașeze plăcuțe cu numele străzilor și cu numerele caselor.
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
și președintele asociației Gheorghe Ciobanu, iar fostul președinte Mircea Snegur a contribuit cu echivalentul unui salariu de-al său pe o lună. Biserica e construită în formă de corabie cu 5 cupole, unu în mijloc și patru prin părți. Cupola principală ține policandrul. Din Biserica veche s-a păstrat capacul de pe „Mormîntul lui Isus Hristos”. E construită în stil realistic. Clopotele sînt returnate la Iași, după modelul celor vechi. Multe obiecte din biserică se păstreză în satului din s. Borogani. Numărul total
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
Podgoreni este o localitate, centru de comună, în Raionul Orhei, Republica Moldova, care se învecinează cu satele Zahoreni, Sirota și Chiperceni. În trecut satul s-a numit Curleni. Anterior a intrat în componența raionului Rezina. Principalul râu care curge prin apropiere este râul Cogâlnic. Satul Podgoreni este un sat pitoresc așezat în zona centrală a Republicii Moldova. Satul este atestat documentar în anul 1623, dar se crede că este mult mai vechi. Documentele de arhivă vorbesc despre
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
sunt înscrise pe placa comemorativă de la monumentul din centrul satului. Răsculăcirea, deportarea celor mai buni gospodari și-au lăsat și ele amprentele dureroase în inimile locuitorilor din sat. Colectivizarea a fost încă o pagină neagră din letopisețul satului. În prezent principala noastră bogăție - pământul este proprietatea sătenilor, care îl lucrează în mod individual. În sat lipsește un cămin cultural, iar gazificarea caselor de locuit și obiectelor de menire social culturală e abia în stadiu de început. Nu toți locuitorii dispun de
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
cu 390 de bărbați și 336 de femei, o biserică ortodoxă. Fundul Galbenei este atat o comună cât și un sat mare, ce este situat în centrul Moldovei. Acesta se află în imediata apropiere a graniței cu raionul Ialoveni. Drumul principal de acces este E584, de asemenea, cunoscut sub numele de Ruta 3, care conectează orașul Hîncești de capitală Chișinău. Atât partea de vest cât și cea de est a satului este înconjurată de pădure, iar la sud-est, în vecinătaea comunei
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
bilaterală, creștere definită (limitată), durata scurtă de viață, structura dorsiventrală. Frunzele au dimensiuni mult mai reduse decât celelalte două organe vegetative ale majorității plantelor, dar, prin numărul lor foarte mare, însumează o suprafata uriașă, pentru a-și putea Îndeplini rolurile principale. După apariție, frunzele se maturizează în câteva zile și ating dimensiunile specifice unor frunze mature: toate țesuturile meristematice suferă diferențiere celulară, trec în țesuturi definitive și creșterea încetează. Astfel se explică una dintre proprietățile frunzei, aceea de a prezenta o
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
din punct de vedere morfologic și structural. Acestea au un țesut liberian primitiv, nu au vase lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluata organizare. Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de rezervă și a apei, de înmulțire
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]