24,349 matches
-
totalitatea cazurilor. Această categorie de indivizi au o dezvoltare motorie redusă și achiziționează foarte puțin sau deloc limbajul. Pot totuși să vorbească și să deprindă reguli igienice elementare. Ca adulți, pot efectua sarcini simple sub o strictă supraveghere. Cei mai mulți se adaptează bine la viața în comunitate, în cămine sau în familiile lor. 4) Retardarea mintală profundă Această categorie cuprinde un procent de 1-2 % din totalul lor. Acești copii prezintă o capacitate minimă pentru activitatea senzorio-motorie. Pentru dezvoltarea lor este necesară o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de sfera gândirii, definind-o în felul următor: „inteligența este totalitatea aptitudinilor și a realizărilor gândirii cu aplicarea sa practică la scopurile imediate, teoretice și practice ale existenței cotidiene” (K. Schneider). Pentru W. Stern, „inteligența este capacitatea se a se adapta la exigențe noi utilizând mijloacele intelectuale într-un mod eficient”. Definirea oligofreniilor în funcție de nivelul de dezvoltare al inteligenței este principalul criteriu psihopatologic. Acesta reiese și din definiția pe care A. Porot o dă oligofreniei: „oprirea sau insuficienta dezvoltare a facultăților
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologic sunt semnalate prezența următoarelor tipuri de tulburări psihice. Modificarea comportamentului general al bolnavului este reprezentată prin următoarele aspecte: modul de a se prezenta (neîngrijit, murdar, gatos), tulburări ale activității (dezordonat, insolit, absurd), pierderea inițiativei, a capacității de a se adapta la situația vitală, incapacitatea de a se auto-conduce, tulburări de limbaj, de scris și de citit, dezorientarea autoși allo-psihică, dezorientare temporo-spațială, tulburări de dispoziție afectivă (iritabilitate, labilitate emoțională, plâns etc.). 2) Demența de tip mediu Aceasta are ca model clinico-psihiatric
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
profesiunea, nivelul de instrucție, căsătoria, bolile fizice sau psihice etc.). În ceea ce privesc situațiile, K. Menninger consideră că acestea sunt reprezentate de circumstanțele sau evenimentele vieții cu care se confruntă individul și la care personalitatea acestuia este obligată să se adapteze, să realizeze „un acord” cu acestea. Este vorba, în final de „un set de roluri pe care individul trebuie să-l joace în decursul vieții sale” (biologic, economic, social, cultural etc.). Toate situațiile sunt previzibile sau imprevizibile, ele aflându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
printr-o tulburare a funcțiilor instrumental-simbolice cerebrale (afazie, apraxie, agnozie), globală, printr-o tulburare a maturizării și dinamicii sistemului personalității, cum este întâlnită, de exemplu, în autism. Deficiența de adaptare-integrare socială se referă la capacitățile persoanei de a se putea adapta la situațiile vieții sau de a se integra în realitate. Acest tip de deficiență depinde de o stare de „imaturizare a Eului personal” datorită unor carențe de educație, influențelor exercitate de modelele negative, frustrări, stări complexuale ideo-afective, traumatisme emoționale din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de imaturitate intelectuală sau afectivă, personalități frustrate, cu o situație oedipiană nerezolvată, lipsite de modele parentale sau cu carențe afective și educaționale. Incapabili de a se conduce singuri, de a putea lua o decizie, de a se putea fixa și adapta într-un loc, aceste persoane duc un stil de viață nesigură, neliniștită, la voia întâmplării, de factură defetistă, căutând în permanență un refugiu, sau o persoană de care să se atașeze. Tipurile de indivizi care intră în această categorie sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
epocă are specificul ei, o anumită marcă psihologică. În fiecare epocă se produc schimbări sociale (modernizări, schimbări de atitudini și comportament, apariția unor idei și instituții noi etc.) care influențează în mod direct viața membrilor societății, obligându-i să se adapteze factorilor de schimbare sau factorilor de progres. Adesea confruntarea bruscă, brutală, a populației cu aceste schimbări, care obligă la adaptare, prin asimilarea factorilor de noutate implică o renunțare la vechile habitudini, conduite, activități, mod de gândire, stil de viață, relații
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
într-o societate frământată de schimbări care generează „crize” ale valorilor morale, sociale, culturale, spirituale, religioase, este aceea de a fi manipulat. Omul manipulat este omul supus acțiunilor propagandei (J. Ellul). În mijlocul schimbărilor rapide la care nu se mai poate adapta, pe care nu le poate evita, care-l asimilează și-l reprimă, omul devine un „obiect manipulat” de propagandă. Acest fapt este posibil prin dizolvarea persoanei în masa de indivizi, prin anularea identității, care-l va transforma într-o ființă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psiho-socio-cultural, reprezentat printr-un sistem de valori culturale, morale, religioase, sociale care-l formează ca personalitate, dându-i o anumită identitate, un stil de gândire, un model de comportament etc. Fiecare individ aparține mediului său etno-cultural cu care se identifică, adaptându-se la acesta. Trecerea dintr-un mediu etno-cultural în altul va duce la apariția inevitabilă a unor situații serioase de adaptare, conflicte, dificultăți etc. Aceste aspecte se datoresc faptului că persoana care „intră” într-un mediu socio-cultural diferit, străin de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și sigure în țara gazdă. Însă nu întotdeauna aceste expectative sunt valide, realizabile. Emigranții sunt întâmpinați cu rezerve, chiar cu ostilitate, adesea refuzați. Aceasta va reprezenta o frustrare mai puternică decât cea resimțită în țara de origine. Cei care se adaptează, vor suferi o „schimbare notabilă a identității” adoptând noile norme de comportament și gândire, specifice modului socio-cultural al țării gazdă. Aspectele mai sus prezentate, demonstrează că ne aflăm în fața unor fenomene de „ciocnire interculturală”. Un „conflict” de regulă interior pe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenelor psihice morbide, psihopatologia își propune să urmărească semnificația naturii persoanei umane aflate în stare de alienație mintală. Din acest motiv, ea va apela la metodele filozofiei, în special la metoda fenomenologică și la analiza existențială, pe care le vor adapta cerințelor obiectului. Metoda psihologică folosită este o „hermeneutică” a vieții interioare a subiectului studiat. Aceasta va căuta să depășească simpla observație clinico-medicală a psihiatriei, care prin caracterul ei va rămâne în limitele formale ale necesităților impuse de stabilirea cadrului nosologic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cenzură, a dorințelor erotico-sexuale. Hipersexualitatea feminină, corespondentul satiriazisului masculin. Normalitate: starea de echilibru fizic și psihic, resimțită de individ ca o stare de bine fizic, sufletesc și moral, opusă stării de anormalitate și care-i conferă capacitatea de a se adapta la realitate, de a avea o conduită și acțiune pozitive, o comunicare normală. Este condiția stării de sănătate mintală care se opune stării de boală psihică. Nozofobie: frică patologică de boli și consecințele acestora (cancerofobie, sifilifobie etc.). Obsesie: asociere ideo-afectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
D.M. Lipsa de comunicare, pasivitatea și agresiunea produc grave dezechilibre emoționale. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii adecvate, atunci elevul în cauză se va integra în colectivul de elevi și se va adapta la viața școlară. VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevului D.M., a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
deviante, M. R. fiind incapabilă să gestioneze foarte bine emoțiile negative. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii adecvate, atunci eleva în cauză se va integra în colectivul de elevi și se va adapta mai bine la viața școlară. VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevei M.R, a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
și la formarea unei atitudini de respingere din partea colegilor de clasă. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai tulburărilor de comportament și se vor folosi strategii adecvate, atunci elevul B.D.se va integra în colectivul de elevi și se va adapta mai bine la viața școlară. VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevului B. D, a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
trebuie preîntâmpinate, în timp ce progresele trebuie subliniate constant, recompensate activ. Sunt total nerecomandate pedepsele severe, dată fiind lipsa caracterului corectiv al acestora. De asemenea, cadrul didactic trebuie să fie calm, flexibil, înțelegător, să își păstreze simțul umorului, să știe să se adapteze situațiilor noi, să știe să rezolve pozitiv situațiile conflictuale, să fie constant, corect și echidistant în aplicarea regulilor. Concluzii Producerea unor schimbări pozitive în comportamentul copilului presupune schimbarea în primul rând din partea adultului a convingerilor, atitudinilor și comportamentelor care descurajează
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
costumul său de dandy de mahala. Limbajul personajului hrănește comicul, aducându-l la un nivel la care nu reușește nici un alt erou al piesei, nici Zița, nici Jupân Dumitrache. În sfârșit, Spiridon, băiat de procopseală în casa soților Titircă, se adaptează încet, dar sigur la mediul în care trăiește: duce biletele Ziței lui Rică și fumează pe ascuns. Referindu-se la Spiridon, Mircea Tomuș (Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 12) îl numește mica suveică prin care
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
încredere al patronului și de amant al patroanei. Adulterul în sine nu cere eforturi pentru că încrederea lui Dumitrache e inepuizabilă și nu poate fi distrusă nici măcar de legătura de gât găsită pe pat. În vreme ce Dumitrache este mai rigid, Chiriac se adaptează, este sentimental cu Veta, dârz om de încredere când vorbește cu Dumitrache și implacabil cu dușmanii politici, pe care-i scoate bolnavi la izirciț. Căci Chiriac are în garda națională gradul corespunzător cu situația de la cherestegerie: e sergent. Această dublă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
referim la numele gazetei „Răcnetul Carpaților“. Spre deosebire de majoritatea personajelor din O scrisoare pierdută, caracterizate prin câte o formulă sau un gest stereotip („curat“ sau „fix“), Cațavencu nu are asemenea ticuri, care i ar contrazice flexibilitatea. Îndreptat mereu spre parvenire, se adaptează la orice situație și cade totdeauna în picioare. Își acoperă „machiaverlâcurile“ cu o perdea alcătuită din fraze bombastice: Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta. Ca și Rică, Cațavencu nu își abandonează frazeologia decât în momentele de restriște, când e
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
timpurii perioade; adaptarea curriculumului la posibilitățile individuale; flexibilitate didactică - individualizarea educației; protecție specială - programe individualizate de intervenție; integrare școlară și socială. O asemenea manieră de Înțelegere este mai aproape de idealul școlii viitorului, care se dorește un serviciu capabil să se adapteze el Însuși varietății de cereri educative exprimate de copilul cu CES. Cerințele educative speciale, actualmente, sunt interpretate ca unitate În dezvoltarea copilului: În ritmul de dezvoltare, În stilul unic de adaptare, de Învățare, de integrare; În nivelul individual de dezvoltare
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
-și atingă scopul (a pune mîna pe aurul unei lumi, a o aduce pe calea adevăratei credințe), chiar dacă pentru asta e nevoie de exterminare; pentru ceilalți, este imposibil să nu facă cît mai mulți prizonieri de sacrificat. Pînă să se adapteze din punct de vedere militar, pentru azteci e deja prea tîrziu. Cu atît mai mult cu cît imposibilul care îi face să tolereze nesupunerea republicii Tlaxcala nu puteau, evident, să o prevadă îi ajută în mod considerabil pe invadatori: chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cald, avioane, rachete, stații orbitale. Omul e singular prin calitatea sa de a fi un animal visător, prin relația constructivistă pe care o are cu lumea. Dacă omul ar fi un animal realist, neștiind și nedorind altceva decît să se adapteze la realitate, ar mai exista oare picturile din peștera Chauvet, desenele lui Vincent Van Gogh, miturile, piramidele, poezia, filosofia, filmul? Ar mai fi existat Imperiul Roman, Revoluția franceză și cea din octombrie 1917, Auschwitz și Gulagul? Tocmai pentru că e constructivist
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
din familia Homo neanderthalensis) și oamenii ziși de CroMagnon (din familia Homo Sapiens) care pătrund în Europa pe la 40.000. Potrivit paleoantropologilor, primii stăpînesc focul, inventează tehnici sofisticate de fabricare a uneltelor, construiesc colibe, își îngroapă fără îndoială morții, se adaptează la medii de viață dificile și la importante schimbări climaterice. Dar ei nu desenează, nu pictează pe pereții grotelor. În privința primilor Homo sapiens, strămoșii noștri direcți, avem de a face nu cu o evoluție ci cu o discontinuitate: "În arta
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
zece puncte într-o lună poate avea o valoare de 30 de puncte în luna următoare din cauza apariției unui client. Din cauza trecerii la un nou proces, producția poate fi minimizată, în vreme ce eficiența poate fi accentuată. Aceste schimbări pot fi ușor adaptate la matrice prin schimbarea ponderii acelor itemi. Numele A. Daniels Poziția Manager Data 11/1/99 Rezultate Plan de motivare Puncte Întărire pozitivă Comentarii Planuri 1 000 Golf Nici un scor sub 8 Vineri după-amiză 1 200 Golf Nici un scor sub
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
în plus de a-și demonstra abilitățile. Dacă vântul își schimbă direcția sau curenții iau brusc un alt curs, marinarul iscusit nu trebuie să facă altceva decât să modifice condițiile de navigație și să acționeze altfel cârma pentru a se adapta noii situații. Pentru directorii care înțeleg comportamentul uman, schimbarea condițiilor în afaceri nu reprezintă o problemă, ci numai ocazii în plus de a-și dovedi abilitățile. De acum, un director executiv care nu cunoaște știința comportamentului uman și cum să
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]