25,430 matches
-
valența preventivă a intervenției parentale ne-am referit la necesitatea ca părinții, prin evitarea unor comportamente nocive, care amplifică sexualitatea copilului, să nu pună benzină peste un foc ce nu poate fi total stins, dar care poate fi menținut să ardă mocnit. Dat fiind această stare de lucruri, singura atitudine constructivă din partea părinților în fața manevrelor onaniste ale copilului, este de a-i deturna și refocaliza energia libidinală dinspre preocupările respective către alte plasamente atractive: jocul, sportul etc. Reducerea la maximum a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mutație lăcătuită încă în mister. Eminentul tanatolog, E. Kübler-Ross (2008, p. 46), califica moartea ca „cea mai mare criză pe care trebuie să o înfrunte oamenii”. Iată pentru ce pregătirea deliberată și explicită a omului pentru moarte, adică dobândirea acelei „ars moriendi”, devine prima dintre urgențele vieții. De altfel, până la confruntarea frontală cu moartea, adică în etapa denumită plastic de către P. Landsberg (1992), a „prezenței absente”, ea ne bruiază permanent prin șiragul de deteriorări ale trupului, prin despărțiri, deziluzii, suferințe și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în propriul gest: ...și veselia, ochii ce schinteia în toate părțile eclipsea și lustruri și brilianturi! Cine ar mai putea să-și aducă aminte tot farmecul astui marș cadențat, de la pavilion până la căpătâiul uliței, unde o candelă mare de argint ardea cu untdelemn înaintea famosului transparent? Cine ar mai putea să-și aducă aminte acele line săltături, acele balanțuri grațioase în cadrilurile ce se formară numaidecât după întoarcerea lor la pavilion?90. Ceea ce trebuie remarcat e că la originea acestui mod
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
devine aici resortul unic al oricărei imitații sociale. Pentru Spinoza nu există alt motor al mobilizării mimetice. În Scolia la definiția 33, filosoful respinge distincția între o imitație simplă (cel care își trage mâna pentru că l-a văzut pe altul arzându-se) și o imitație prin concurență (animată de idealuri etice, de rațiuni utilitare sau de plăcere). Odată ce reduce relațiile cu "Celălalt" la un transfer de afect, toate devin raporturi de rivalitate. Societatea nu construiește imitație decât pe baza concurenței, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Domnule, nu mai țin minte, că este mult timp de atunci. Țin minte doar că era cineva din Comitetul de partid al orașului Iași, care mi-a zis: "fii atent care e treaba, nu cumva să spui că te-ai ars și m-am ars și eu!" Ei bine, la dosarul de detenție nu există scrisoarea și nici multe altele. C. I.: Eu am citit de curând "Viața lui Ceaușescu"2, vol. II, și planul Valev a fost lansat prin '63-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
minte, că este mult timp de atunci. Țin minte doar că era cineva din Comitetul de partid al orașului Iași, care mi-a zis: "fii atent care e treaba, nu cumva să spui că te-ai ars și m-am ars și eu!" Ei bine, la dosarul de detenție nu există scrisoarea și nici multe altele. C. I.: Eu am citit de curând "Viața lui Ceaușescu"2, vol. II, și planul Valev a fost lansat prin '63-'64 ca un articol
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Salcia? S. Ț.: Era acolo un sergent pe nume Ghiban 19, care era din satul Mărașu, vizavi de Dunare, și care umbla cu un par de vreun metru și jumătate căruia el îi spunea "hahău". Ne zicea: Când ți-oi arde un hahău din ăsta te-am terminat!", iar noi îl porecleam "Hahău", când se aducea vorba despre el. Era groaznic. La ora 5 dimineața eram treziți: doi caralii intrau pe geamul din spate cu niște ciomege și ne luau la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care au fost niște personalități, niște oameni culți și să îi vezi cum își pierd orice urmă de demnitate, mințile, echilibrul vieții... este dramatic! C. I.: Îmi povesteați la un moment dat că Ștefan Vasile vă aducea de la bucătărie coji arse de pe ceaunul de mămăligă. S. Ț.: Ștefan Vasile se ducea la bucătărie și se întorcea de acolo cu o față de pernă cu coji de mămăligă. Bucătarul șef era un inginer, Munteanu, din București, cel care m-a hrănit cât am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru exterminarea celor care erau acolo. Picioarele celor care lucrau la orezărie, de la genunchi în jos, atât cât era apa, erau carne vie! Se foloseau chimicale pentru îmbunătățirea solului și creșterea orezului și de la apa cu chimicale deținuții aveau picioarele arse până la genunchi... Carne vie! C. I.: Din cauza umidității și a chimicalelor... S. Ț.: Era atacată pielea de substanțele chimice care se puneau pentru o desalinizare aproximativă. În plus, parcelele alea pline de apă erau separate de diguri mai mici, iar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
despre care ați povestit ați mai suferit și de alte boli, dincolo de faptul că ați suferit de foame și de frig? S. Ț.: Nu! Mămăliga se făcea în ceaune foarte mari și până se cocea un strat destul de mare se ardea, se făcea cărbune nu alta, dar a avut pentru dizenteria mea efectul Carbocifului. În viața de până astăzi am fost cu adevărat bolnav doar în 1949, când am suportat o operație la plămânul stâng. În rest, răceli, gripe trecătoare pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dom'le, eu pe asta la noapte trebuie s-o am!", că bărbatul ei, gazda noastră, lucra în schimburi. I-am replicat: "Băi, tu ești nebun!? Păi, în situația în care suntem noi, că vrem să trecem granița, ție îți arde de..., realizezi ce iese până la urmă? Nu, eu nu sunt de acord!" Am plecat și am căutat altă gazdă și am găsit repede, pentru că erau mulți care închiriau. Noile gazde erau doi bătrâni - eu sunt tânăr acum, de aia zic
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Păi, sunt frații bărbatului meu care o să ne ajute să realizăm cota". Și nu au mai bătut-o. Însă, înainte de asta, puneau un teanc de ziare, o puneau pe sora mea deasupra lor și dădeau foc la ziare să-i ardă tălpile, genunchii... Odată chiar le-au spânzurat cu capul în jos, pe ea și pe încă o femeie din Lupești, nevasta lui Costea Ion, poreclit "Balauru". Ăsta a stat ascuns într-o grotă vreo 4 ani de nu l-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
deportării a fost luptă zilnică pentru satisfacerea nevoilor primare ale vieții. De aceea a și dispărut interesul față de școală, tocmai pentru că trebuia să vă câștigați existența zilnică. R. R.: V-am spus: trebuia să faci ceva și nu ne mai ardea nouă de școală când aveam burta mai mereu goală. Eu aveam grijă de nepotul mătușii mele, care a ajuns medic prin Germania. Tatăl lui era aviator, maică-sa era profesoară de limba rusă. Familia mea locuia atunci la madam Ciupercă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un interviu foarte larg cu dumnealui. Că de asta vă întreb de gardienii de la Salcia sau de la Periprava. Și el mi-a spus despre Gherman Octavian 19, că a stat cu el, că venea de la bucătărie cu coji de mămăligă arse pe care le puneau în gamelă și le pisau și le amestecau cu zeamă de sfeclă adusă de pe câmp ca să-și mai potolească foamea. Și că primea aceste coji de la bucătari pentru că le cânta Rigoletto. D. B.: Da, da, da, cânta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un inginer care era membru de partid, M. O., n-a știut să clădească fânul și a făcut autoaprindere. N-a fost uscat cum trebuie și a fost clădit pe șiră mare, s-a înfierbântat, a luat foc și a ars. Au venit pompierii, că a ars focul două zile. Când am venit din concediu, inginerul șef de la trust, Pop, un ardelean care terminase facultatea cu vreo doi ani înaintea mea, a venit la fermă și mi-a zis: " - Băi Bazon
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
partid, M. O., n-a știut să clădească fânul și a făcut autoaprindere. N-a fost uscat cum trebuie și a fost clădit pe șiră mare, s-a înfierbântat, a luat foc și a ars. Au venit pompierii, că a ars focul două zile. Când am venit din concediu, inginerul șef de la trust, Pop, un ardelean care terminase facultatea cu vreo doi ani înaintea mea, a venit la fermă și mi-a zis: " - Băi Bazon, ai avut un noroc chior! Dacă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
reședința domnească Vasiludi, întrucât aici a fost mai înainte capitala Moldovei în timpul răposatului Ștefan Vodă de la a căruia domnie sunt trecuți 149 de ani"... Alexandru cel Bun la 1418 a colonizat Vasluiul cu familii de armeni. La 1440 Vasluiul fiind ars de tătari, familiile armene s-au strămutat, dar cei rămași s-au împrăștiat pe la 1526, în timpul domniei lui Ștefan al V-lea, nepotul lui Ștefan cel Mare. Domul, primind jeluirea locuitorilor români - vasluieni că sunt exploatați de străini - armeni, evrei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lei tot venitul moșiei Vaslui, iar la 8 martie 1799 își sporește natura privilegiilor. În 1803, C. Ghica, hatman, capătă un nou hrisov de întărire „a milelor asupra târgului Vaslui" de la A.C. Moruz Vodă pentru că în acel an târgul Vaslui arzând iar C. Ghica din întâmplare avea acolo 9 dughene, o crâșmă, o pitărie și acaretele care i-au ars, Vodă își sporește mila și pentru acoperirea cheltuielilor cu refacerea dughenelor și îi acordă „scutiri de ajutorință pentru 18 dughene și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
capătă un nou hrisov de întărire „a milelor asupra târgului Vaslui" de la A.C. Moruz Vodă pentru că în acel an târgul Vaslui arzând iar C. Ghica din întâmplare avea acolo 9 dughene, o crâșmă, o pitărie și acaretele care i-au ars, Vodă își sporește mila și pentru acoperirea cheltuielilor cu refacerea dughenelor și îi acordă „scutiri de ajutorință pentru 18 dughene și 2 crâșme, iar la fabrica de postăvărie îi scutește de bir și agerele 40 liude în loc de 20. Cine era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să fie consumați i se va marca mâna cu un fier roșu și va plăti dublu amenda; 7. Cel care pentru a se răzbuna pe un inamic va pune foc casei sale sau la stogul său de fân, va fi ars de viu; 8. Dacă vreunui boier sau oricărui proprietar, femeia sau vreunul din copii săi va fura odată, de două ori sau de trei ori, o gâscă sau orice altă bagatelă li se va ierta fapta, dar dacă va fura
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
călare pe un măgar, cu fața întoarsă către coada dobitocului și femeia conducând ea însăși asinul de dârlogi; 27. Răpirea unei femei va fi pedepsită cu moartea; 28. Sclavul, omul salariat sau servitorul care ar răpi o femeie, va fi ars de viu; 29. Răpitorul va trebui să fie prins și pedepsit oriunde se va găsi; 30. Acel ce va răpi cu consimțământul său o femeie adulteră nu va suferi nici o pedeapsă; 31. Se recunoaște o femeie adulteră prin locul care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îl da și păstra Împăratul celui care avea să facă „Descrierea Moldovei". Înlocuind pe Dimitrie Cantemir la domnie, domnul cel nou - Nicolae Mavrocordat - a socotit „pentru sfânta Episcopie din târgul din Huși, care fiind la aceste vremi de răscoală, au ars-o tătarii și au dezbrăcat-o de toate ce a avut", s-a milostivit și a dat „o bucată de loc domnesc ce se cheamă Pleșa" dintr-o latură a Hușului, cu tot venitul Episcopiei. Prada căzăcească, turcească și tătărască
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mare, să mă împrietenesc cu bărbatul acesta, meșter iscusit în ce privește limba adevărată a poporului din Muntenia. Știam că la Iași trăia atunci Ion Creangă, pe care și cu tot dreptul, îl socoteam de un cunoscător neîntrecut al graiului poporului moldovenesc, ardeam deci de sete să fac cunoștință personală și cu domnia sa. Din nefericire, împrejurările vitrege mi-au zădărnicit împlinirea acestei dorințe și de atunci am rămas cu dorul să văd măcar orașul, în care a trăit acela ale cărui lucrări mi-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bisericești inferiori: ponomarii, ceteții, cântăreții. De aici denumirea profesiei: dascăl, adică învățător. Chiar la Huși, din planul cadastral al vechii Episcopii, „se vede la nr. 15 că a existat o astfel de școală, înainte de incendiul din 1847când împreună cu orașul au ars și casele cele de școală". Brudina sau venitul podului era tot o dare, încasată „după obicei", de ispravnicii și căpitanii de ținuturi, unde funcționau podurile domnești peste ape, și se încasa, alături de părcălăbie, la trecerea podurilor. Ținând seama de sărăcia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și altele, dar și pentru că toate casele unde a locuit el le-a pârjolit focul: a locuit în Curtea domnească, în al doilea an al Domniei palatul măreț s-a prefăcut în cenușă; s-a mutat la Mitropolie și a ars și ea, rămânând doar biserica; s-a aciuat la mănăstirea Galata - focul a ajuns și acolo; după foc a venit mazilirea lui. Au rămas însă, după cum am spus, multă vreme obiceiurile fanariote. Ocuparea dregătoriilor țării a fost altă preocupare a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]