23,803 matches
-
răspuns nenea Mitru, bucuros de vorbele profesorului. Erau vorbele unui om care a fost mereu În apropierea profesorului, la bine, dar mai ales la greu... Îl iubea ca și cum i-ar fi fost frate... Nu a trecut multă vreme și dinspre deal s-a auzit răpăitul potcoavelor cailor unor birje. ― Bun găsit - a salutat primul birjar. Care dintre domniile voastre sunt mai grăbiți, Îi rugăm să urce. ― Vrem să ajungem În Copou, jupâne, a vorbit Gruia. ― Urcați și calul nu are alta de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mergem acasă”... ― Apoi nu ne-om așeza de-a curmezișul, frate Toadere. Mai ales că mâine tot Împreună vom fi. Când au ieșit În curtea „hanului”, i-a năpădit o lumină argintie trimisă de discul unei luni pline, cățărată deasupra dealurilor Ciricului. Petrică a rămas dus pe gânduri, uitând parcă de prezența musafirilor. Într-un târziu, i s-a auzit glasul: ― Îți mai aduci aminte, Toadere? Era cam pe vremea asta. Și o noapte cu lună plină... ― Da, da, da. Atunci când
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
treabă prin târg până la amiază, când ies eu din spital Ți-oi spune atunci ce a hotărât domnul profesor. Ei? Ce zici? Se poate? ― Da’ ci nu facim noi pintru domnu doctoru’ nostru? ― Numai să mă aștepți colo mai la deal, pe Muzelor, că pe aici sunt prea mulți ochi. ― Știm asta, bunule. Numa’ roagâ-l pi domnu’ profisoru’ doctoru’ sî nu ni refuzî, cî tari mult bini ne-aț’ făcut șî nu sî cadi sî ni facim cî nu vă cunoaștim... Ne-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Fiți liniștite. Veniți peste patru zile. ― Dacî așă spui matali, domnu’ profisoru’, atunci vinim pisti patru zâli... ― Așa să faceți. La revedere. ― Rămâi sănătos, domnu’ profisoru’, bunule... Cu aceste vorbe, s au retras În lungul uliței Muzelor, unde sus, În deal, aștepta o căruță cu doi cai frumoși... „Uite că trebuie să fac și lucruri mai mici. Și asta de hatârul unor oameni simpli, dar cu mare suflet. Își iubesc cimotia peste măsură” - gândea profesorul. Abia a ajuns În cabinet și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
plimbare cu ei În Copou la vreme de seară ar alunga orice emoție și teamă... Până mâine seară, la contravizită, ai timp de refacere... Când soarele Își trimitea sulițele razelor dinspre chindie, Gruia pășea meditativ spre casă, pe ulița Sărăriei. Dealul Șorogarilor, luminat din plin, parcă Îi șoptea În cadența versului eminescian: „Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng, clar izvorând În fântâne; Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
teamă... Până mâine seară, la contravizită, ai timp de refacere... Când soarele Își trimitea sulițele razelor dinspre chindie, Gruia pășea meditativ spre casă, pe ulița Sărăriei. Dealul Șorogarilor, luminat din plin, parcă Îi șoptea În cadența versului eminescian: „Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng, clar izvorând În fântâne; Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine”. „Așa ar fi dacă Eminescu nu ar fi fost de atâtea ori la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai bini? Am eu grijî di el - a Întrebat mama Maranda. ― Ce spui, dragul meu? - l-a Întrebat Maria. ― Păi, Tudorel e băiat mare și va sta cuminte cu mama Maranda - a apreciat Gruia... Un apus de soare aprins scălda dealurile Miroslavei, luând În brațele lui de jar mănăstirea Galatei. Totul părea o feerie. Au ajuns repede În parcul Copou. ― De când nu am mai fost noi aici În parc, Maria? - a Întrebat Gruia. ― Abia se născuse Tudorel și l-am scos
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
am ajuns cu fratele Petrică. El ne-o dus tocmai pi Răpidea șî de acolo ne-o aratat tot târgul. Tari-i frumos Iașu’ ista! Când au ajuns la biserică, se Înserase de-a binelea. Au coborât și de pe creasta dealului au privit orașul punctat de luminile străzilor și, pe ici-colo, de ferestrele luminate. Mama Maranda și tata Toader ședeau unul lângă altul... Se minunau de frumusețea care se desfășura la picioarele lor. Birjarul privea și el, uitat de sine, asupra
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ghid, Ed. Helios, Iași 2003; 7Iașii lui Eminescu, proză, Ed. Helios, Iași 2003; 8Aripi frânte, proză, Ed. Helios, Iași 2003; 9-Un humuleștean la Iași, proză, Ed.PIM, Iași 2003; 10-Junimiștii la ei acasă, proză, Ed. PIM, Iași 2004; 11-Iașii dealurilor albastre, album ghid, Ed. PIM, Iași 2004; 12-Întorși din Infern, vol. I, roman, Ed. PIM, Iași 2004; 13-Punctul pe... i, proză, Ed. PIM, Iași 2005; 14-Întorși din Infern, vol. II, roman, Ed. PIM, Iași 2005; 15-Ruga de seară, proză, Ed.
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-l propulsase pe Tews în funcția supremă. Dar era cu totul altceva să realizeze că, departe în spațiul interplanetar, un om receptase mișcarea aceea ca pe un adevărat dezastru linnean. Ieși fără a mai rosti vreun cuvânt. Czinczar urcă încet dealul care ducea la gardul urât și scund ce se afla în fața casei lordului Clane din oraș. Zăbovi la gard, recunoscu materialul de construcție al templului și merse în continuare gânditor. Cu același interes, câteva minute mai târziu, se uită fix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
cincizeci de mile a unui oraș, va fi suspectat de intenții trădătoare. Pedeapsa este moartea. Pentru a te salva, mergi până la tabăra de concentrare și fă-ți regulat apariția pentru apel. Dacă barbarii atacă tabăra, răspândiți-vă în păduri, pe dealuri și ascundeți-vă, sau mergeți la altă tabără. Se vor asigura rații potrivite de mâncare pentru toate taberele. Toți cei a căror loialitate va fi dovedită, vor fi eliberați când războiul se va sfârși. Ei vor avea imediat dreptul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
că porțile erau deschise. Clane intră fără intervenția forțelor sclavilor care păzeau poarta. Odată înăuntru, era încă și mai puțin suspectat, și nimeni nu i-a pus la îndoială dreptul de a merge pe stradă către reședința din oraș. Urcă dealul spre intrarea comercianților și i s-a îngăduit, să intre cu căruța prin deschizătura din gardul scund, de către un singur soldat barbar care păzea acea porțiune. Supus, ca și când ar fi fost trimis cu o afacere juridică, se îndreptă spre intrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
iasă și se execută, bombănind: Ștele tău de muiere! Șichy vrea să plece și ea. "Vai, ce tîrziu e!" Se ridică și privirea i se prinde iarăși de vitraliul lui Rusalin stilizări de berze, de măști zoomorfe, de spinări de deal, de roți de car, de coarne de tăuraș, într-un vîrtej de culori. Grădina a foșnit, în semn de recunoaștere. Orga de vînt, atîrnată în mărul crăpat pînă la jumătate, ne regalează cu cîteva sunete. Tano scîncește prelung. E felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ființă concretă, sînt o alcătuire incertă, fără sînge și culoare. Fac să gliseze ușa-vitraliu. E blocată, dar, încet-încet, încep să se miște spre dreapta și masca-față de delir nocturn, și roțile de car ca niște toteme, și spinările despădurite de dealuri. În fapt, satul Dorobanț. Izvorul ancestral din care s-a tras ceea ce critica de artă avea să numească Imperiul Rusalin Pop. Am nevoie acum de cealaltă jumătate a vitraliului, rămasă multă vreme acoperită. De ce? Pentru că nu vreau s-o trezesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de Copou și de linie de tramvai, în bodega lui Anton Vidrașcu. Lumea asta pe veci apusă turna atîta tristețe pe linia gurii lui, atîta amărăciune în ochii lipiți de orașul plasat între cele șapte coline, cu o casă-n dealul Tătărașilor, rămasă neterminată. La roșu. Tîrgul pe care l-a iubit și de care nu s-a putut despărți nu i-a purtat prea mult noroc. Sine studio etira (cum inversa dictonul eternul Păstorel, ca să poată rima cu lira). Tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
chip de fetișcană n-am chef. Găurile negre sînt stele moarte? Foste stele, sau cum? La "știrile negre de la cinci", aflu că o bătrînă de 80 de ani a fost violată de-un tînăr de 16. Femeia strîngea măceșe din deal. Rosa canina. Destul. Te ustură pleoapele de nesomn, dar dai la iveală iarășișiiarăși albumul. Ai căpătat o dependență maniacală dacă vrei să te vezi încășiîncășiîncă în străfundul ochiului de pictor. Îl răsfoiesc pe repede. Trupul îmi apare în părțile-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
e pîn' la liberare"), la armată. Ai făcut concentrarea, mă? M-am sustras. Ca să te sustragi trebuie să fii ins cu judecată. Doar proștii fac armata azi. Tu-i curentul mamii lui! scuipă șoferul. Rabla di mașînî nu mai urcî dealu' ista cîtu-i lumia. Cu d-aiștea ca tini la volan... Uite de ce n-om luat noi Basarabia napoi, îi aruncă un moșuc firav, cu insignă de veteran la reverul hainei boțite. Struți, rațe, răchită, pe-astea mizează economia noastră, pe struți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
viață amintită. "Doamne, Dumnezeule, cît am mai dormit. Hai la Dorobanț. Foc, grătar, plajă". Înviase. El regiza, el făcea scenariul, el interpreta. Casa bunicilor mei se mai ținea în picioare, dar vechea casă a familiei Pop nu mai exista. Coama dealului era goală. Nu știam că reușiseră s-o demoleze. Asta l-o fi făcut pe Rusalin să-și hotărască plecarea în Italia? Îmi scrisese că se duce "în cea mai bună dintre lumile imaginate, deci posibile" și am înțeles c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
apa cea adevărată fuseseră luate de-acolo de Rusalin Pop și fixate în tablouri. Nici șarpele (dezmierdînd iarba căzută în patimă după el) nu s-a arătat. Iarba era țepoasă și uscată, ca din plastic. Și ce goală era coama dealului. Să scot la iveală și asta? Nu-mi găseam locul. Iordan m-a ghicit atinsă de-un jind. Jinduind... ce? Să aflu pe cine picta Rusalin? Ce sau pe cine? Razele laser din ochi i-au reapărut: "Ai sînii prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
soli la locuitorii din Chiriat-Iearim ca să le spună: "Filistenii au adus înapoi chivotul Domnului, coborîți-vă și suiți-l la voi." $7 1. Locuitorii din Chiriat-Iearim au venit, și au suit chivotul Domnului, l-au dus în casa lui Abinadab pe deal, și au sfințit pe fiul său Eleazar ca să păzească chivotul Domnului. 2. Trecuse destulă vreme din ziua cînd fusese pus chivotul în Chiriat-Iearim. Trecuseră douăzeci de ani. Atunci toată casa lui Israel a plîns după Domnul. 3. Samuel a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
amîndoi legămînt înaintea Domnului, și David a rămas în pădure, iar Ionatan s-a dus acasă. 19. Zifiții s-au suit la Saul la Ghibea, și au zis: "Nu-i David ascuns între noi în locuri întărite, în pădure, pe dealul Hachila, care este la miază-zi de pustie? 20. Coboară-te dar, împărate, fiindcă aceasta este toată dorința sufletului tău; lasă pe noi dacă e vorba să-l dăm în mîinile împăratului." 21. Saul a zis: "Domnul să vă binecuvinteze că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
fost nevestele lui. 44. Și Saul dăduse pe fiică-sa Mical, nevasta lui David, lui Palti din Galim, fiul lui Laiș. $26 1. Zifiții s-au dus la Saul la Ghibea, și au zis: "Iată că David este ascuns pe dealul Hachila, în fața pustiei." 2. Saul s-a sculat și s-a coborît în pustia Zif, cu trei mii de oameni aleși din Israel, ca să caute pe David în pustia Zif. 3. A tăbărît pe dealul Hachila, în fața pustiei, lîngă drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
că David este ascuns pe dealul Hachila, în fața pustiei." 2. Saul s-a sculat și s-a coborît în pustia Zif, cu trei mii de oameni aleși din Israel, ca să caute pe David în pustia Zif. 3. A tăbărît pe dealul Hachila, în fața pustiei, lîngă drum. David era în pustie; și, înțelegînd că Saul merge în urmărirea lui în pustie, 4. a trimis niște iscoade, și a aflat că într-adevăr Saul venise. 5. Atunci David s-a sculat și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
un bibulin. Am pierdut un bibulin Și-am găsit un zizulin. 4 ani și 8 luni Copiii au mințile deschise/ Cheia găsită/ (A lăsa pe cineva „cu mintea deschisă“) Când eram mic am fost cu tata întro pădure de pe un deal și am găsit o cheie și o cruce de lemn mare și m-am rugat pentru Cristina ca să ia examenul, la acea cruce. Acum sunt cu tati la bunica Lucica, în vizită. I-am făcut cadou o lumânare în cutiuță
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
viața așa cum dorim să o trăim, noi suntem dirijorii vieții noastre. Și până în acest moment, povestea noastră e adevărată, e sinceră, curată. Domină înțelegerea, pacea, sinceritatea și tot așa va fi. Satul meu Trăiesc într-un sat frumos, înconjurat de dealuri, păduri, livezi, câmpii. Da, avem un sat minunat, cu o floră bogată, care te face să te îndrăgostești de acest coltișor de rai. Câmpiile vara sunt pline de floricele colorate, cu fluturi și păsări care cântă și care-ți bucură
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]