240,120 matches
-
dobrogene până la cucerirea traianică a Daciei, cel de-al doilea înfățișează Provincia Dacia și Dobrogea romană până la retragerea aureliană. Cel de-al treilea și ultim capitol, Secolul gotic, are drept obiectiv expandarea latinofoniei pe întregul teritoriu al Daciei istorice, ca principală premisă a formării limbii române, unica moștenitoare lingvistică a latinității orientale. v. p. 63.” „Teritoriile fostului Imperiu roman aflate astăzi în componența statului român au intrat la momente diferite sub puterea Romei și tot astfel au și ieșit de sub puterea
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
partid național puternic. Noua formațiune politică formată (denumită ulterior Partidul Poporal Național Român sau Partidul Național Radical Român) a încercat să preia conducerea Partidului Național Român din Bucovina. Organul de presă al partidului a devenit ziarul "Patria" (1897-1900), având ca principal finanțator pe Iancu Flondor, ziar editat de transilvăneanul Valeriu Braniște Tânăra generație susținea un radicalism în viața politică și în atitudinea față de administrația Bucovinei, dorind spre deosebire de conservatori, să emancipeze masele românești (țărani, meseriași, intelectuali din lumea satelor și din orașe
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 28 iulie 1914 și 11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român. Din punct de vedere al statutului de beligeranță, România a fost pe rând: țară neutră în perioada 28 iulie 1914 - 27 august 1916, țară beligerantă de partea Antantei în perioada 27
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
rămâne cea mai productivă țară din Europa de Est datorită resuselor sale naturale si a potențialului agricol. Sistemul internațional era marcat la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX de rivalitatea dintre marile puteri pentru controlul lumii extraeuropene. În Europa, Germania devenise principala putere și comportamentul ei pe continent a determinat o extraordinară destrămare și recompunere a alianțelor în raport cu deceniile anterioare. România era ea însăși prinsă în aceste jocuri de putere. Pe de o parte ea era un obiect al rivalităților imperiilor vecine
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, ceea ce va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București. Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania anului 1916, de forțe germane și austro-ungare semnificativ inferioare numeric, au fost ingerințele politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
celor două blocuri militare adverse în regiune. România avea trei mari interese strategice de securitate în această regiune: Pornind de la aceste considerente, politica externă adoptată de România în primii ani ai secolului XX a fost una a „compensațiilor”, având ca principal obiectiv menținerea „balanței de forțe” existente, ca instrument prin intermediul căruia se urmărea atât prevenirea ridicării unui stat hegemon regional, cât și evitarea conflictelor care ar fi putut duce la modificarea statu-quoului în sudul Dunării. După depășirea crizei din relațiile româno-turce
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
în sudul Dunării. După depășirea crizei din relațiile româno-turce din 1905, și a ruperii relațiilor diplomatice cu Grecia din același an, guvernul român condus la acea vreme de Dimitrie A. Sturdza a făcut cunoscută această politică balcanică, al cărei pilon principal îl constituia refuzul de a se angaja în nici o alianță la nivel balcanic, concomitent cu menținerea opțiunii de a interveni în orice situație în care modificarea echilibrului de forțe în Balcani ar fi amenințat interesele românești. La 18/30 octombrie
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
publică românească a devenit din ce în ce mai ostilă față de Austro-Ungaria. Războaiele balcanice au constituit testul cel mai sever al alianței României cu Austro-Ungaria. În al Doilea Război Balcanic, acțiunile României nu au primit sprijinul scontat din partea Imperiului Habsburgic, care avea ca obiectiv principal atragerea Bulgariei în Tripla Alianță. În același timp, s-a produs o încălzire a relațiile oficiale dintre România și Franța după ce aceasta a susținut și aprobat acțiunile României și a aprobat termenii tratatului de la București. "Criza balcanică din 1912-1913 a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
care prevedea recunoașterea drepturilor României asupra Basarabiei, retrocedarea integrală a Bucovinei și o serie de concesii privind regimul populației române din Transilvania. Acest balet diplomatic avea să dureze până la intrarea României în război, câștigarea de timp fiind linia de conduită principală a guvernului român în această chestiune. După cum arăta Ion G. Duca „"dacă tratativele nu mergeau mai repede aceasta se datora și faptului că aveam interesul să le tărăgănăm. Brătianu insista deci asupra condițiunilor sale, Aliații refuzau să i le încuviințeze
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
la Marea Neagră urmând ca ulterior, după sosirea Corpului 47 Armată rus să desfășoare o operație ofensivă limitată în vederea scurtării liniei frontului pe linia Rusciuc - Șumla - Varna. Obiectivul acestor două operații era acela de a asigura libertatea de acțiune a forțelor principale ale Armatei României care operau în Transilvania. Armata 3, cu un efectiv total de 142.523 de oameni, ocupa dispozitiv de luptă de-a lungul frontierei, astfel: Comandant al Armatei 3 era generalul de divizie Mihail Aslan iar comanda diviziilor
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
cu pregătirea și conducerea operațiunii. Operația de la Flămânda „"- subiect de studiu excelent în manualele de artă militară - a fost o improvizație cu efecte dezastruoase pentru începutul campaniei anului 1916 în România"”. Acest lucru a fost recunoscut după război chiar de principalul ei artizan, generalul Averescu, care arăta că: Obiectivele operației au fost neclare, chiar pentru cei implicați în ea: „"Pregătită în secret și întreruptă înainte de a se fi conturat îndeajuns, pentru a i se cunoaște caracterul, scopul și mecanismul, această indrăsneață
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Carpați a fost cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
că „"încercarea, de a trece muntii odată cu inamicul, a eșuat"”. La 29 octombrie 1916, Falkenhayn decide schimbarea strategiei și concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileu Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie, forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să iasă în zona de câmpie a Olteniei, fapt care a dus la prăbușirea sistemului defensiv al Armatei României
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
ale corpului erau dispuse astfel: Divizia 13 infanterie între Avrig și Dealul Gregori (23 km), Divizia 23 infanterie între Cașolț și Gura Râului (22 km) și Brigada 1 Călărași în zona Avrig. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase forțele principale ale Armatei 9: Corpul 39 rezervă cu trei divizii de infanterie - 76 rezervă, 187 germană și 51 honvezi - și Corpul Alpin. Bătălia de la Sibiu nu a fost atât câștigată de partea germană cât a fost mai degrabă pierdută de partea
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
planului general de operații al Antantei pentru anul 1917. Referitor la frontul românesc, planul prevedea o operație ofensivă în primăvara lui 1917, în cadrul ofensivei generale preconizate la nivelul alianței, dar lăsând la latitudinea autorităților militare ruse să stabilească direcția loviturii principale și numărul de lovituri rezervate pentru Frontul de est. Forma inițială a planului a fost coordonată și agreată de comandamentele rus și român în martie 1917. Având în vedere că perioadele preconizate de executare a operațiilor nu coincideau, linia directoare
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
la Moghilev, cu generalii Mihail Alekseev, șeful Marelui Cartier General rus și Dmitri Șcerbaciov, comandantul trupelor ruse din Moldova. În acest context, la începutul lunii aprilie 1917, Comandamentul Frontului Român a decis modificarea planului de campanie inițial, hotărând executarea loviturii principale pe direcția Brăila, de către Armatele 4 și 6 ruse. În urma obiecțiilor formulate de Marele Cartier General Român, rușii au acceptat modificarea din nou a planului, în sensul executării unei lovituri pe două direcții divergente astfel: un grup de 4-6 divizii
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
generalul Henri Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze. în cadrul reuniunii au ieșit în evidență concepțiile diferite ale lui Averescu și Prezan, primul propunând ca rolul cel mai important să revină Armatei 2, al cărui comandant era. Ea trebuia să dea lovitura principală la joncțiunea celor două grupuri de armată inamice dispuse din Bucovina până la Oituz și, respectiv, în Munții Vrancei și în Câmpia Siretului, pentru a le putea înfrânge apoi pe părți. După discuții furtunoase între Averescu și Prezan, participanții la conferință
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
marile bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul campaniei anului 1917. S-a desfășurat între 22 iulie și 1 august 1917 fiind concepută ca o operație ofensivă pe o direcție secundară a armatelor române și ruse, în paralel cu operatia ofensivă principală de la Nămoloasa, la care s-a renunțat între timp. La 20 iunie/3 iulie 1917, generalul Alexandru Averescu a emis „Ordinul de operație nr. 1 638”. Misiunea Armatei 2 era executarea unei ofensive energice pe valea Putnei, printr-un atac
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
comandat de generalul de divizie Arthur Văitoianu, ocupând fâșia dintre înălțimea Sboina Neagră și satul Valea Sării. Rezerva Armatei 2 era constituită din patru batalioane, dispuse la Câmpuri. Planul de operații al Grupului Gerok prevedea un atac dublu, cu lovitura principală dată de Corpul 8 Armată pe direcția Ferestrău-Grozești-Onești și o lovitură secundară, dată de Divizia 70 Honvezi, pe direcția Târgu Ocna, având ca obiectiv întoarcerea flancului drept al Armatei 2 române și flancului stâng al Armatei 9 ruse. Pe direcția
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
dată de Corpul 8 Armată pe direcția Ferestrău-Grozești-Onești și o lovitură secundară, dată de Divizia 70 Honvezi, pe direcția Târgu Ocna, având ca obiectiv întoarcerea flancului drept al Armatei 2 române și flancului stâng al Armatei 9 ruse. Pe direcția principală de efort fuseseră concentrate 34 de batalioane de infanterie sprijinite de 136 de piese de artilerie, dintre care 36 grele. Când bolșevicii au cucerit puterea în urma Revoluției din Octombrie și au semnat cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk, România a fost
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Political Leader School - Budapesta (2000). În perioada cât a fost student, a fost membru în Uniunea Studenților Maghiari din Cluj (1990-1995) și membru în Societatea Maghiară Tehnico-Științifică din Transilvania (1992). După absolvirea facultății în anul 1995, a lucrat ca referent principal pentru administrație publică. Ulterior a devenit președinte al Fundației Progress (2000) și președinte al Fundației Janovics Jenő (2004). Devenit membru al UDMR în anul 1990 și apoi în Prezidiul Executiv UDMR (1995), Zsolt Nagy a avut o ascensiune rapidă din
Zsolt Nagy () [Corola-website/Science/304859_a_306188]
-
anul 1990 și apoi în Prezidiul Executiv UDMR (1995), Zsolt Nagy a avut o ascensiune rapidă din punct de vedere politic, fiind în anul 1996 locțiitorul șefului de campanie națională pentru alegerile generale. Un an mai târziu a fost organizatorul principal al congresului UDMR, situație care s-a repetat și în anii 1999 și 2003. La alegerile parlamentare din anul 2000 a fost, din nou, locțiitorul șefului de campanie al UDMR, apoi în octombrie 2003 șef de campanie la referendumul privind
Zsolt Nagy () [Corola-website/Science/304859_a_306188]
-
de ministru, Zsolt Nagy a început în august 2007 să colaboreze cu grupul Polus, condus de omul de afaceri Arpad Paszkany. În decembrie 2007 a fost numit ca director de dezvoltare în cadrul companiei Euromentor Cluj (din grupul Polus), având ca principală sarcină proiectarea viitorului Cartier al Tineretului, ce va fi construit la Cluj, în asociere cu Primăria Cluj, de către o altă societate, Polus Real Estate, din cadrul aceluiași grup de firme. După cum a declarat Nagy, "principalul proiect de care mă voi ocupa
Zsolt Nagy () [Corola-website/Science/304859_a_306188]
-
Cluj (din grupul Polus), având ca principală sarcină proiectarea viitorului Cartier al Tineretului, ce va fi construit la Cluj, în asociere cu Primăria Cluj, de către o altă societate, Polus Real Estate, din cadrul aceluiași grup de firme. După cum a declarat Nagy, "principalul proiect de care mă voi ocupa va fi Cartierul Tineretului. Domeniul imobiliar este unul foarte atractiv, un segment ce prezintă multe oportunități și îmi va face plăcere să lucrez la astfel de proiecte" . Cartierul Tineretului urmează a fi dezvoltat pe
Zsolt Nagy () [Corola-website/Science/304859_a_306188]
-
Meridionali. Alături de Munții Retezat, se constituie ca nodul orografic și hidrografic al acestei grupe montane. Altitudinea maximă este atinsă în vârful Gugu cu 2.291 m. Masivul Godeanu prezintă o asimetrie pronunțată. Cele mai mari înalțimi se situează de-alungul culmii principale, respectiv la nord de aceasta. Astfel, se pot menționa piscurile de peste 2.000 de metri, Godeanu cu 2.229 m, Moraru cu 2.284 m, Gugu (cel mai înalt) cu 2.291 m, Scărișoara cu 2.245 m, Galbena cu
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]