240,120 matches
-
mai destoinic, avea să se dovedească însă, cel de-al treilea frate, Iancu Bibescu. Craiova a făcut pași mari sub ocîrmuirea lui Iancu Bibescu (1842-1848). În doar 6 ani, are loc o sistematizare a orașului, se aliniază străzi, se pavează principalele străzi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elveția , Franța sau Belgia; se fac trotuare pavate, iar pe marginea acestora se plantează pomi. În 1847 se construiește foișorul de foc și modernizează parcul "Mihai Bravu", rămase și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
unde se vindeau mărfurile de lux) și "Madona Dudu", erau bogasierii și cojocarii. Între cele două răscruciuri se întindeau străzile pline de prăvalii de tot felul: boiangerii, cizmării, cîrciumi, hanuri (cel mai mare era hanul Poroineanu, lîngă "Fîntîna cu Țeapă"). Principalele mahalale erau: Brazda lui Novac, Episcopiei, Craiovița, Belivacă, Bogdan, Chițărănoia, Dorobănția, Brîndușa, Mîntuleasa, Popa Hristea, Postelnicu Fir și Obedeanu. La nord de "Calea Bucureștiului" se afla "Tîrgul din afară". "Târgul dinlăuntru" (Mofleni) a rămas neschimbat, ca și "Piața Veche" din
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
craiovenilor. Detronarea lui Cuza și venirea lui Carol avea însă și cîțiva partizani de marcă în Craiova: prințul Barbu Știrbei și Eugeniu Carada. Craiova, sediul Armatei I române, se afla în centrul unei zone direct afectate de războiul antiotoman, teatrul principal de desfășurare al ostilităților (Pleven, Grivina, Oreahovo, Vidin) era plasat în vecinătatea Olteniei, pe malul drept al Dunării. Prefectul județului era Ion Titulescu, tatăl viitorului diplomat, iar comandantul corpului I armate era generalul George Lupu. Armata I avea un efectiv
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Bulgariei. Orașul se pregătea de război, Armata I anunța concentrările. Neavînd o industrie puternică sau vitală mașinii de război germane (cazurile Bucureștiului și Ploieștiului), Craiova nu a devenit ținta bombardamentelor americane sau germane. Orașul nu s-a aflat pe axul principal al ofensivei armatei roșii ca în cazul Moldovei și unei bune părți a Ardealului și nu a devenit teatrul confruntărilor între sovietici, germani și români, iar lipsa unor comunități importante maghiare sau evreiești a făcut ca orașul să nu cunoască
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
fac parte din grupul de nord al Carpaților Orientali. Cu înălțimea maximă de 2.303 de metri, atinsă de piscul Pietrosul, sunt cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților Orientali. Culmea principală o lungime de peste 50 km și o lățime de 30-40 km, orientată est-vest, abruptă spre nord și domoală spre sud. Munții apar sub forma unui horst alcătuit din șisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele etc), chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m - cea mai mare din țară, treapta principală având peste 16 m înălțime -, Gușet, Cormoaia, Anieș, cascada Puzdrele care se află la 1.520 m altitudine). Parcul Național Munții Rodnei reprezintă cea mai mare arie protejată, localizată în grupul nordic al Carpaților Orientali, pe o suprafață de 47
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
Pietrosu Mare se află în partea nord-vestică a Munților Rodnei. Aceasta se desfășoară de la circa 750 m la 2.303 m altitudine, incluzând în arealul ei reliefuri aparținând diferitelor cicluri de modelare (în special glaciar și periglaciar), precum și porțiuni din principalele etaje de vegetație ale Munților Rodnei. A fost înființată în 1932 și are și o zonă științifică de protecție absolută. În rezervație sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene. Rezervația naturală Piatra Rea, 50
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
este orașul . Localitatea Kangaatsiaq a primit statutul de oraș începând cu anul 1986. Se află localizată la coordonatele . Orașul are 669 locuitori (iulie 2005), restul locuitorilor din municipalitate trăind în așezările Attu (286), Niaqornaarsuk (321), Ikerasaarsuk (109) și Iginniarfik (97). Principala ocupație a locuitorilor este pescuitul și vânătoarea de foci. În oraș există un supermarket, o grădiniță și o școală primară cu 150 elevi. Cazarea se poate face doar la un motel cu spațiu pentru 6 persoane.
Kangaatsiaq () [Corola-website/Science/305667_a_306996]
-
este cea mai mică dintre Insulele Canalului care este accesibiliă publicului. Aparține bailiwick-ului Guernsey. Automobilele sunt interzise pe insulă, la fel ca pe insula vecină Sark, dar pe sunt interzise și bicicletele. Totuși, rezidenții pot utiliza quad-uri sau tractoare. Principala activitate este turismul iar locuitorii se ocupă și cu creșterea și comercializarea vegetalelor. Asemenea restului insulelor canalului, Herm este un paradis fiscal. Ocazional insula emite propriile timbre care reprezintă și ele o sursă de venit. Se presupune că pe insulă
Herm () [Corola-website/Science/305666_a_306995]
-
că primele locuri unde mineralul a fost descoperit este regiunea Aragon din Spania. Pe lângă argonit, se mai pot găsi în natură alte varietăți ale carbonatului de calciu: Calcit, Vaterit, Calcar, Cretă și Marmură. Varietățile de culoare sunt: ul este componenta principală a "perlmuttului", de origine biogenă, participând la formarea perlelor și coralilor.In regiunea Aragon mineralul s-a format în golurile rocilor magmatice, aici fiind prezente "florile fierului", iar în prezența apelor termale sunt prezente variantele "sprudelstein" și "pisolith".Aragonitul ia
Aragonit () [Corola-website/Science/305670_a_306999]
-
este o comună în provincia Limburg, Țările de Jos. Comuna este numită după cele două localități principale: Gulpen și Wittem. Beertsenhoven, Berghem, Berghof, Beutenaken, Billinghuizen, Bissen, Bommerig, Broek, Cartils, Crapoel, Dal, De Hut, Diependal, Dijk, Elkenrade, Elzet, Epen, Eperheide, Etenaken, Euverem, Eys, Eyserheide, Gracht, Gulpen, Heijenrath, Helle, Hilleshagen, Höfke, Hurpesch, Ingber, Kapolder, Kleeberg, Kosberg, Kuttingen, Landsrade, Mechelen
Gulpen-Wittem () [Corola-website/Science/305672_a_307001]
-
declarată ilegală de autorități, numărul membrilor a crescut. În anul 1989 erau 17.000 de martori ai lui Iehova în România, numărul acestora ajungând la 40.575 în anul 2015. Credințele și practicile martorilor lui Iehova au fost criticate de către principalele religii creștine, de către comunitatea medicală, de anumiți foști practicanți sau de anumite organizații. Au fost acuzați că ar fi tradus în mod eronat Biblia, ca neagă dreptul la viață prin interzicerea transfuziilor de sânge sau că au tăinut și mușamalizat
Martorii lui Iehova () [Corola-website/Science/305662_a_306991]
-
ce au modificat în repetate rânduri apele teritoriale, autoritățile britanice și ale insulelor au considerat că activitățile pescarilor francezi în jurul acestor insule sunt iegale. În 1938, un grup de pescari din insulele Chausey, împreună cu pictorul Marin-Marie au debarcat pe insula principală din arhipelag pentru a afirma suveranitea franceză. După acest incident diplomatic, urmat de numeroase conflicte dintre pescrii din Jersey și Chausey, Franța și Regatul Unit au decis în 1950 să regleze litigiul pe baze strict juridice și au depus o
Minquiers () [Corola-website/Science/305671_a_307000]
-
unanimitate dreptate Regatului Unit. În 1984, scriitorul francez Jean Raspail, a debarcat pe unde a ridicat drapelul Regatului Patagoniei al cărui rege fusese un aventurier francez, "Antoine de Tounens". Pentru acea zi, insulele au fost botezate "Patagonia Septentrională", și insula principală, Maîtresse-Île, a fost botezată "Port-Tounens". Acest episod s-a înregistrat ca urmare a unei cereri ironice făcută Regatului Unit, de a evacua Insulele Falkland și a provocat un scurt incident diplomatic cu Franța, incident lipsit de consecințe deoarece aceasta a
Minquiers () [Corola-website/Science/305671_a_307000]
-
anime, de obicei sub nume diferite: Anime-ul a adăugat o sub-serie la începutul celui de al doilea sezon și a continuat și sfârșit acțiunea din al patrulea sezon în al cincelea. Usagi Tsukino (月野 うさぎ, Țuchino Usaghi) este personajul principal, la început o fată de 14 ani căreia îi place numai să mănânce,să doarmă și să nu facă nimic. Are o capacitate enormă de a iubi,înțelege și ierta. În varianta engleză numele ei este Serena. Usagi se transformă
Sailor Moon () [Corola-website/Science/305660_a_306989]
-
Kartlis Tskhovreba". Genul poemului epic a fost cultivat de către Șavteli și Chakhruhadze, însă cel mai renumit poet al timpului a fost Sota Rustaveli, autorul eposului "Viteazul în piele de tigru" din secolul al XII-lea. Că în "Orlando furiosul", eroul principal al eposului este un războinic orbit de iubire. Prima tipografie cu litere mobile în limba georgiana a fost întemeiata în 1710 de ipodiaconul Mihail Ștefanovici la Tbilisi, prin mijlocirea lui Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești originar din Iberia caucaziana (Iveria
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
și texte cu o clară intenție erotică. Ruinele cetății Pompei, în sudul Italiei, îngropată de o erupție vulcanică din anul 78 după Hristos, sunt ca o capsulă a timpului, care a permis contemporanilor să afla cum se distrau romanii. Resturile principalului bordel al orașului arată numeroase scene de sex. Apariția creștinismului a transformat manifestările grafice ale sexualității întru-n tabu, dar fără ca acestea să dispară cu totul. Ele au reapărut în timpul Renașterii sub o formă deschisă sau disimulată. Sculptura pe care
Pornografie () [Corola-website/Science/305696_a_307025]
-
1932, Ierusalim) este un rabin israelian, publicist, scriitor și politician, care a îndeplinit între anii 1997-2011 funcția de Mare Rabin al comunităților evreiești din România. El a fost conducătorul fracțiunii parlamentare Muncitorul religios în Organizația Generală a Oamenilor Muncii - Histadrut, principala mișcare sindicală din Israel, șef rabin al Mișcării Moșavurilor și al Histadrutului, deputat în parlamentul israelian Knesset între anii 1975-1988 din partea Partidului Muncii. Rabinul s-a născut la data de 26 iulie 1932, în orașul Ierusalim, ca fiu al rabinului
Menachem Hacohen () [Corola-website/Science/305684_a_307013]
-
A deținut și funcția de editor al revistei “Mahanaim” (1961-1972) a Rabinatului militar. În anul 1967 a fost ales rabinul moșavurilor (așezările agricole semicolective), funcție pe care o păstrează și astăzi. Între anii 1969-1973 a servit că rabin al Histadrutului (principala organizație sindicală israeliană), iar între anii 1974 și 1988 a fost ales deputat în Knesset (Parlamentul israelian), din partea Partidului Muncii, fiind activ în Comisiile Parlamentare de Interne, Securitate, Cultura și Educație, Externe, Finanțe, Imigrație și Absorbția emigranților. Deține și funcția
Menachem Hacohen () [Corola-website/Science/305684_a_307013]
-
(n. 28 iulie, 1948 la Fălticeni) este un istoric, medievist și genealogist român. Este profesor la Facultatea de Istorie a Universității A. I. Cuza - Iași, cercetător științific principal la Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" al Filialei Iași a Academiei Române din 1977, iar, din 2003, la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană al Filialei Iași a Academiei Române. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
ocupa teritoriile următoarelor subiecte federale ale Rusiei din zilele noastre: Tatarstan, Mari El, Ciuvașia, Mordovia și părți din Udmurtia și Bașkiria. Capitala hanatului a fost orașul Kazan. Teritoriul hanatului cuprindea pământurile populate de proto-bulgari din așa numita Bulgarie de pe Volga. Principalele râuri și în același timp importante căi comerciale erau Volga, Kama și Viatka. Majoritatea populație era reprezentată în principal de tătarii din Kazan (bulgari musulmani care adoptaseră lilmba tătară). Unii dintre locuitorii hanatului se considerau "poporeni din Kazan" sau "musulmani
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
și metal, piele, armuri, unelte agricole și podoabe. Cele mai importante orașe erau Qazan, Arça, Cükätaw, Qașan, Çallı, Alat și Cöri. Negustorii hanatului făceau comerț cu popoarele din Asia Centrală, Caucaz și Rusia. În secolul al XVI-lea, Rusia a devenit principalul partener comercial al Kazanulu. Proprietatea asupra pământului se baza pe sistemul moșiilor ereditare și pe cel al söyurğalului. Statul era condus de han. Acțiunile erau bazate pe deciziile și pe sfaturile Divanului. Gradele nobiliare erau cele de "bäk" (beg), "ämir
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
și a creat un prototip funcțional numit „Slipgate”. Din păcate, un portal spre o dimensiune necunoscută a fost deschis, și grupări ucigașe încep să apară, omorând și furând cât de mult pot până la întoarcerea prin portal. O dată trimis prin portal, principalul obiectiv al jucătorului este să supraviețuiască și să localizeze ieșirea, prin care va trece în următorul nivel, în mod similar cu Doom. Jocul are în jur de 28 de "nivele" separate, sau hărți, grupate în 4 episoade. Fiecare episod reprezintă
Quake () [Corola-website/Science/305690_a_307019]
-
le-a continuat timp de trei decenii. Studiile le-a făcut pe diferite grupuri de insecte: coleoptere, lepidoptere și ortoptere. Dimitrie Voinov a fost ales, în 1927, membru al Academiei Române, în cadrul căreia a desfășurat o amplă și îndelungată activitate științifică. Principalele lucrări publicate au fost:
Dimitrie Voinov () [Corola-website/Science/305707_a_307036]
-
că doar la Tapae și la Cioclovina-Ponorici au fost descoperite fortificații dacice liniare, de baraj. Prima era lungă de circa 2 km și bara accesul în Țara Hațegului de pe Culoarul Bistrei. A doua măsura peste 2,5 km și închidea principala cale de acces din Țara Hațegului spre zona Sarmizegetusei Regia. După cucerirea Daciei de către romani, aceștia au fondat la limita de vest a Țării Hațegului, pe teritoriul actualei comune Sarmizegetusa, capitala provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Teritoriul arondat orașului roman
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]