27,702 matches
-
crescut - arată nordul unde vrea mușchiul lui două păpădii: - Privește cât puf facem și noi și plopii cireși în floare - Nică ochește de-acum o gaură-n gard fete pe sub cireși - mașina mea este cam desfrânată de ce doamnele mai coapte preferă dulceața de nuci verzi? inventatorul unei nuci cât gutuia - plin de cucuie anunț: angajez polițist pensionar sa bată nucul ochii ca mura gura ca o fragă - Na și-o ciupercă! toamna-n livadă - unde e părul falnic de altădată? după
FLORI DE CACTUŞI PLINI DE SPINI, SUNT FRUMOASE, DAR SUSPINI de DAN NOREA în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349732_a_351061]
-
căci sunt un păcătos! Asocierea Numelui Tău cu numele meu - un păcătos, un nimeni, o zdreanță murdară un fitil care fumegă...Îți va păta imaginea! Știu că Tu ești Mesia cel așteptat, Ești Dumnezeu întrupat. Tu ești Lumina lumii. Dar prefer să pier, Prefer să mor eu decât să-ți prejudiciez lucrarea. Te iubesc atât de mult, încât mi-aș da viața pentru Tine. Eu, Simon Petru, nu sunt demn de Tine!” Aceasta este iubirea care se jertfește, aceasta este adevărata
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
păcătos! Asocierea Numelui Tău cu numele meu - un păcătos, un nimeni, o zdreanță murdară un fitil care fumegă...Îți va păta imaginea! Știu că Tu ești Mesia cel așteptat, Ești Dumnezeu întrupat. Tu ești Lumina lumii. Dar prefer să pier, Prefer să mor eu decât să-ți prejudiciez lucrarea. Te iubesc atât de mult, încât mi-aș da viața pentru Tine. Eu, Simon Petru, nu sunt demn de Tine!” Aceasta este iubirea care se jertfește, aceasta este adevărata iubire. Răspunsul lui
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
prin știință se umplu cămările casei” Prov. 24:4 - „oriunde se muncește este și câștig” Prov. 14:23 - „ din rodul gurii își satură omul trupul” Prov. 18:20. Acela care nu vrea să învețe, să facă un efort, acela care preferă comoditatea fotoliului din fața televizorului, acela care nu agreează politețea și vorbește de rău pe cine își pune ochii - are el dreptul să se vaite că e sărac? Invidia față de vecinul său care nădușește muncind, este ea curată în ochii lui
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
această Lucrare a fost scoasă în afara legilor statului comunist. Membrii și mentorii spirituali ai Mișcării au activat însă în ilegalitate, conform principiului evanghelic: „Trebuie să ascultăm pe Dumnezeu mai mult decât pe oameni“ (Fapte 5, 29). În consecință, ostașii au preferat să fie dați afară din servicii, aruncați în închisori sau supuși la amenzi grele, decât să dea cezarului și ceea ce I se cuvenea lui Dumnezeu. Justiția comunistă a aplicat pedepse penale pentru ostași, acestea totalizând mii de ani de închisoare
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
s-au oprit / cu o grea bufnitura / viforoase în lume apar / picioare capete mâini / cineva încă o dată mă naște"(subl. mea). Din păcate balanța tinde să încline înspre categoria versurilor subliniate. Cassian Maria Spiridon se încăpățânează să nu evolueze, el preferând o "poezie leneșa" (chiar "moartă" am putea spune dar termenul ar putea fi considerat dur). Cu o lamentație calmă și stridenta în același timp acest poet pare a-și asuma rolul de "bocitor" profesionist. În încheiere voi semnala o mică
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
să proclam, cazul particular, devotat vocației statornice a iudaitătii, demnă de resurecție fiindcă are privilegiul să expliciteze, să recreeze opera de artă în termeni vii, contopiți cu istoria rasei, dramatic lămuritoare. Cum tema este foarte întinsă mă feresc de generalizări; prefer să fac uz de disponibilitatea generală pentru prospețime și inovație. În acest fecund teritoriu evreii s-au angajat energic, personal, ca indivizi unici, siguri pe rădăcinile lor, pe cât de atrași de note diferențiale. În cadrul artei moderne, persecutate de luciditate, preocupată
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
de rigoare. Cred însă că strategia programului nu a fost potrivită publicului nostru și de aceea la mijlocul părții a II-a tensiunea a scăzut. La conferința de presă, Pavarotti justifica selecția prin popularitatea ariilor pucciniene. Este adevărat că orice public preferă să recunoască mai degrabă decât să cunoască dar opera "L'Amico Fritz" de Mascagni cu lungul duet "al cireșelor" nu spune nimic ascultătorului român, chiar dacă tenorul a gravat pe disc o versiune ideală. Nici ideea sopranei Carmela Remigio de a
Un pact cu diavolul publicitătii by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17684_a_19009]
-
ciulind tot atîtea urechi... "tot oră sonant, tot subrigit aures." Concluzie: "Tam ficti preavique tenax quam nuntia veri." Crainic tenace al minciunii și netrebniciei cît și al adevărului. Mai bine spus FAIMA. Deși, fiind vorba de un substantiv masculin, unii preferă să traducă prin Svonul, care el ar fi monstrul... Cuvinte folosite des prin anii cincizeci în timpul propagandei totalitare. Mai mult gîndite, rostite în gînd,... șoptite sieși... monstrum horrendum ingens... Propagandă dezlănțuita... Faima cultivata, impusă, falsă. Definiția virgiliană mă obseda... Virgiliu
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
miezul îl percepi că pe o punere în ecuație. "Ce-ar fi dacă?" Ce-ar fi dacă, în epopeea dosariadei, o celebra poeta ar descoperi că... Deși nici în România nu ducem lipsă de cazuri dramatice și spectaculoase, regizorul a preferat să se inspire dintr-un caz din fosta RDG: o "poeta protestatara" a descoperit, după căderea Zidului și a Cortinei, că soțul ei iubit a fost, ani de zile, informator, și ea habar n-avea! Cum va reacționa personajul? Dar
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
Avînd pesemne nostalgia după tirajele din zilele mineriadei, două ziare centrale au recurs la acelasi "cîrlig" după ninsorile de la începutul săptămînii trecute. NAȚIONALUL a mers de-a dreptul, titrînd Nu au venit minerii, dar a venit zăpadă. JURNALUL NAȚIONAL a preferat aluzia: Barajul viscolului, mai tare decît barajul de la Costești. Fantomă mineriadei a bîntuit însă prin presă și în articole care i-au fost direct consacrate. Unele au reprodus mărturii de la fața locului, mărturii despre a caror exactitate nu ne putem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
Resentimentului (al carei corifeu e, între alții, Nietzsche, pe care ce-i drept, Bloom îl lasă în pace) e doar un apanaj al imposturii. Dacă ar fi polemizat, argumentele lui Bloom ar fi fost mult mai grele intelectual. Dar el preferă să tune (sau să suspine, după cum îi convine retoric) în axiome de genul "acuitate cognitivă, forța lingvistică, putere de invenție", refuzînd scandalizat să creadă că ar putea exista cineva care realmente să nu priceapă exact la ce se referă aceste
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
lor poetica nu e cu nimic mai puțin consistentă, cu nimic mai puțin reprezentativă decît aceea a unor autori antologați (Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Constantin Abălută, Vasile Vlad, Marius Robescu și lista ar putea continua). Nu e vorba de a preferă un autor altuia, de valoare comparabilă, ci tocmai de a fixa momentele semnificative în evoluția unor formule poetice. Jocul omisiunilor justificate și al includerilor nemotivate pare și mai flagrant atunci cînd ne apropiem de poeții din ultimele promoții. E remarcabil
Încă o antologie by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/18164_a_19489]
-
mele, care se dorește un apel la necesitatea de traduceri care măcar să se apropie, ca valoare, de poveștile care le-au stat la bază, din această operație am reținut în principal pe cele care urmează. Paradoxal, dar nu inexplicabil, sunt preferate "traducerile fără traducător". Acestea se rezumă, de regulă, doar la modificări de circumstanță - unele, puține, bine venite, altele deloc. Se folosește singularul în locul pluralului sau invers, schimbarea topicii, eliminarea unui cuvânt sau înlocuirea lui cu altul (mă rezum doar la
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
care a dezlănțuit din nou delatorii - securiștii epocii - în viața cetății, este elogiat pentru faptul de a fi stârpit această categorie, așa cum nu de mult Ceaușescu era lăudat că ar fi lichidat securitatea. Poetul nu se sfiește să declare că preferă să fie oaspetele principelui decât cel al lui Jupiter. Opresc aici exemplele. Așa-l cânta Marțial pe Domițian. Sigur, printre adulațiile nemăsurate, poetul a făcut și unele fapte bune, intervenind la curte, câteodată cu succes, în favoarea unor concetățeni. Fapte care
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
măsură, rodul hazardului. Cel puțin pentru un timp, nu întrezăresc un criteriu limpede. Mai încolo criteriul valorii începe să joace un rol. Nu voi mai scrie despre orice sau despre oricine. Exceptînd "execuțiile", dar și chiar și în cazul lor preferînd ca autorul să fie un nume. N-ai de ce să transformi neantul în praf. O selecție oarecum se va întîmpla cînd cronicile vor începe să se bazeze pe judecăți. Cele dintîi, cîteva zeci, poate, sînt mai degrabă descriptive. Aprecierea e
Privind înapoi, fără mînie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14346_a_15671]
-
altă idee mai bună decît aceea că Perpessicius a procedat așa din pudoare. Îndrăzneala mișcării de striptease i s-o fi părut șocantă. Și atunci în loc să ne permită să vedem sînul femeii dezgolindu-se sub ochiul indiscret al poetului, a preferat să azvîrle pudic peste el părul auriu. (Poetul însuși de altfel a îndulcit un pic expresia: versul al doilea a avut o variantă, ștearsă, care suna așa: Să lunece de pe umerele goale. Tot pieptarul, nu părul).
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
ceas, alternarea un(u)/ două: "sămbătă la doaă ceasuri de noapte am purces călătorind", dar "am sosit la ostrovul ce-i zic Milo joi ghen. 30 la un ceas de noapte." Peste două secole, în publicistica lui Eminescu, e deja preferat oră, dar se conservă tiparul sintactic vechi, format din numeral cu valoare adjectivală urmat de substantiv. Din păcate, folosirea consecventă a cifrelor ne împiedică să identificăm în citate prezența acordului (acesta e de presupus, totuși): "la 2 ore după amează-zi
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
răni picioarele" poetului și, la sfatul medicului curant, un anume doctor bătrân Isack, nu mai priceput decât contemporanii săi care vedeau peste tot sifilis, Harieta dorește să ajungă a-l trata pe poet în stațiunea Lacu-Sărat. Dar binefăcătoarea doamnă Emilia preferă băile Hall. După ce avusese loc acasă la familia Emilian și un consult de medici. În legătură cu picioarele sale bolnave, Eminescu îi scria încă în octombrie 1884 lui A. Chibici Revneanu: "Sănătatea mea scârțâie într-una ca o moară stricată, ba poate
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
împreună cu toți acoliții ei") nu e de natură să elimine confuziile: Iordan însuși prezintă forma mariner ca un caz de "înlocuire a unui sufix (a celui corect) prin altul", explicînd-o printr-o ipotetică tendință "a vorbirii păturilor neinstruite de a prefera pe -er lui -ar". în vreme ce marinel și marinal sînt probabil simple forme corupte (primul are o terminație identică cu un sufix diminutival, celălalt poate duce cu gândul la perechile paronimice generatoare de confuzii, în -ar și -al), mariner e o
Marinerul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15557_a_16882]
-
dedică și un capitol special (în al doilea volum) și totuși nu scapă nici un prilej de a ironiza, nega acel tip de jurnal - criticul o consideră pe autoare victima modei psihanalizei în prima jumătate a secolului. "Sînt scriitor, aș fi preferat să fiu curtezană", scrie Anaïs Nin. Comentariul ironic, dur, al criticului îi urmează imediat: "A reușit cred să fie și una și alta. Cu o mai mare izbîndă în cea de-a doua calitate." Atunci, vine întrebarea legitimă, ce caută
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
ale Palatului Regal. �Un mare eveniment cultural, care ar merita comentarii pe măsură, notează revista. Nu le-a avut pînă acum." Ce e drept, altele sînt preocupările noastre în materie de cultură! Să ai pe Brauner la București și să preferi expoziției un film cretin precum Nici o vorbă sau Unicul (aprecierea este a redactorilor de specialitate ai Observatorilor) nu e o dovadă de inteligență culturală. Ce să facem? Oameni (de cultură) sîntem. * În Contemporanul (nr. 3), Leo Butnaru traduce cîteva senzaționale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15565_a_16890]
-
îi vatămă pe cei pe care pretinde că-i vindecă. Să ne temem de cei ce vor să aplice la rece marxismul; de cei ce vor, cu orice preț, să tragă pe un sol curb, brazde drepte; de cei ce preferă oricărui om, ideea pe care și-o fac ei înșiși despre umanitate." * ..."Materialismul marxist se opune creștinismului, în mod esențial (e adevărat că...). Dar eu cred, eu știu că în practică opoziția aceasta nu există, și că mulți tineri marxiști
Despre Dumnezeu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15560_a_16885]
-
din ultimele sale discursuri, Ceaușescu cita din Doina tocmai versurile revoltătoare despre străinii de neam. Cu trei decenii mai devreme, Eminescu era poetul social din Junii corupți, din Vieața sau din prima parte din Împărat și proletar: comunismul precoce îl prefera celuilalt, considerat moștenire a fascismului. Generația mea pe acesta l-a învățat la școală. Și mai este ceva: nu numai că fiecare nouă imagine a poetului, care polemiza sau nu cu aceea veche, lăsa pe dinafară, de vreme ce era exclusivistă, numeroase
Pluralitatea poeziei eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15600_a_16925]
-
cazul dactilografierii) fundamentalul a scrie, dezambiguizat de context sau cu ajutorul unor determinări. Scrisul este deci de mînă / la mașină / la sau pe calculator: 'epoca noastră, a scrisului pe calculator' (România literară 37, 2001, 24). Pentru a stabili care e sintagma preferată în momentul de față (ceea ce nu ar permite, evident, și prevederea evoluțiilor viitoare), ar merita adunate mărturisirile mai noi ale scriitorilor (și confruntarea cu cele de acum mai bine de două decenii, în care generația '80, aflată la începuturile afirmării
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]