23,741 matches
-
așa cum se întâmpla anterior, deoarece seniorii luaseră recent controlul asupra terenurilor comune. Seniorul avea dreptul de a utiliza terenul țăranilor săi așa cum dorea; țăranul nu putea face nimic decât să privească la modul cum recoltele sale erau distruse de vânătoarea sălbatică și de nobilii care galopau pe câmpurile sale în timpul vânătorilor cavalerești. Atunci când un țăran dorea să se căsătorească, el nu numai că avea nevoie de permisiunea seniorului, dar trebuia să plătească o taxă. Atunci când țăranul murea, seniorul avea dreptul la
Războiul Țărănesc German () [Corola-website/Science/313146_a_314475]
-
deosebit al vegetației sale și nu numai. Situată în partea de nord-est a Deltei Dunării,pe grinul cu același nume,padurea Letea este supusă unui regim de ocrotire, pe considerentul existenței unor specii de plante rare, cum ar fi vița sălbatică (Clematis vitalba), liana (Periploca graeca), plante de origine mediteraneană, care dau pădurii un caracter tropical. Liana atinge aici limita cea mai nordică de răspîndire din Europa . Este cea mai veche rezervație naturală a României, declarată din anul 1938. Aici se
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care îi imprimă caracterul exuberant, ce ne trimite cu gândul la pădurile tropicale: vița sălbatică, curpenul de pădure, iedera, hameiul și mai ales liana ("Periploca graeca") - plantă de origine mediteraneeană. Prin frumusețea peisajului și varietatea vegetației, Delta Dunării se constituie într-o zonă de interes turistic deosebit.
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
ca dăunători ai agriculturii, din cauza pagubele pe care le provoacă culturilor și gardurilor. Se adaptează ușor la viața în captivitate; de aceea sunt folosiți ca animale de apartament. Băștinașii din Insula King au reușit să-i îmblânzească, încât din marsupiale sălbatice și nocturne au devenit diurne: merg ziua în pădure pentru a se hrăni și se întorc seara la locuințele stăpânilor. Pielea vombaților cu blană moale este comercializată, iar aborigenii fac din ea fâșii cu care își leagă părul. Pentru a
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
el scria: „și adu-ne multă horilcă, dar nu de aceea rafinată, cu stafide, sau cu alte astfel de chestii — adu-ne o horilcă de cel mai pur tip, dă-ne acea băutură demonică care ne face fericiți, jucăuși și sălbatici!” O "pertsivka" sau "horilka z pertsem" (votcă piperată) este o votcă cu ardei iuți puși în sticlă, transformând horilca într-un fel de bitter. Horilca este adesea amestecată cu miere, mentă, sau chiar lapte, cel din urmă nefiind tipic pentru
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
și piticul îl transformă pe Nils într-un spiriduș, micșorat și capabil să vorbească cu animalele, care sunt bucuroase să-l vadă pe băiat redus la dimensiunea lor și sunt mânioase și înfometate după răzbunare. Când acestea se întamplă, gâștele sălbatice zburau deasupra fermei lor în una dintre migrații, iar un gânsac domestic alb încercă să li se alăture. În încercarea de a-l opri, Nils se prinde de gâtul gâscanului, care însă se ridică cu succes și se alătură păsărilor
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson () [Corola-website/Science/313260_a_314589]
-
zburau deasupra fermei lor în una dintre migrații, iar un gânsac domestic alb încercă să li se alăture. În încercarea de a-l opri, Nils se prinde de gâtul gâscanului, care însă se ridică cu succes și se alătură păsărilor sălbatice. Gâștele sălbatice, care nu sunt deloc mulțumite de faptul că un băiat și gâscă domestică li s-au alăturat, îi conduc pe aceștia într-o călătorie aventuroasă prin provinciile Suediei, observând în drumul lor caracteristicile naturale și resursele economice. De
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson () [Corola-website/Science/313260_a_314589]
-
fermei lor în una dintre migrații, iar un gânsac domestic alb încercă să li se alăture. În încercarea de a-l opri, Nils se prinde de gâtul gâscanului, care însă se ridică cu succes și se alătură păsărilor sălbatice. Gâștele sălbatice, care nu sunt deloc mulțumite de faptul că un băiat și gâscă domestică li s-au alăturat, îi conduc pe aceștia într-o călătorie aventuroasă prin provinciile Suediei, observând în drumul lor caracteristicile naturale și resursele economice. De asemenea personajele
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson () [Corola-website/Science/313260_a_314589]
-
călătorie aventuroasă prin provinciile Suediei, observând în drumul lor caracteristicile naturale și resursele economice. De asemenea personajele și întamplările pe care le întalnește îl transformă într-un bărbat: gâsca domestica trebuie să demonstreze capacitatea de a zbura asemeni experimentatelor gâște sălbatice și Nils trebuie să le demonstreze găștelor că le va fi un companion folositor, în ciuda îndoielilor. De-a lungul călătoriei, Nils descoperă că dacă demonstrează că s-a schimbat în bine, piticul este dispus să-l readucă la dimensiunile inițiale
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson () [Corola-website/Science/313260_a_314589]
-
perioada 8 ianuarie, 1980-17 martie, 1981. Desenele au fost de asemenea difuzate în lumea arabă (ca "مغامرات نيلز" "Aventurile lui Nils"), Canada, Franța, Germania, Suedia, Finlanda, Islanda (cu numele "Nilli Hólmgeirsson"), Belgia, Grecia, Olanda, Polonia (cu numele "Nils și gâștele sălbatice"), Portugalia, România, Spania, Ungaria, Israel, Turcia (cu numele "Uçan Kaz" - "Gâsca Zburătoare"), Italia, Hong Kong, China terestră și în Africa de Sud. Desenele au fost produsu de Studiourile Pierrot și au fost, în mare parte, fidele cărții, exceptând apariția hamsterului și a rolului
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson () [Corola-website/Science/313260_a_314589]
-
lui Iisus Hristos, care ar fi propovăduit venirea acestuia, îndemnând pe iudei la pocăință. Îmbrăcămintea pustnicului Ioan era foarte simplă, făcută din blană de cămilă; el purta o cingătoare de piele împrejurul mijlocului și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Icoanele au păstrat de-a lungul timpului această imagine, înfățișându-ni-l pe Botezător cu părul și barba lungi. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalim și din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele și mai
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
praticola"), șarpe inelat ("Natrix natrix"), sau brotacul verde de copac ("Hyla arborea") sau ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: verigariu (" Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius"), albăstriță ("Centaurea rocheliana"), frăsinel ("Dictamnus albus"), cimbrișor ("Thymus longicaulis") sau "Danthonia alpina"; o specie din familia Poaceae. Reportaj
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
Fluturele de mătase este o specie domestică de fluture din familia Bombycidae, ordinul Lepidoptera. Are multe varietăți și rase. Este strâns înrudit cu specia "Bombyx mandarina", o specie sălbatică cu care poate genera hibrizi și care trăiește încă în sălbăticie în țări precum China și Japonia dar și în Peninsula Coreea. Specia are importanță economică, larva, cunoscută sub denumirea de vierme de mătase, fiind producătoare de mătase naturală. Ramura
Fluture de mătase () [Corola-website/Science/314589_a_315918]
-
castanul dulce, acesta fiind prezent la Jiblea, în adăpostul Coziei. În pădurile de sub munte cea mai mare răspândire o au vulpile (Vulpes vulpes), viezurii (Meles meles), iepurii, căpriorii, mistreții, lupii ( numărul acestora a scăzut considerabil în ultima perioadă) și pisicile sălbatice. Alături de aceste viețuitoare trăiesc numeroase specii de rozătoare, dintre cele mai frecvent întâlnite sunt veverițele și pârsii. În ultimele două decenii numărul viețuitoarelor a scăzut considerabil ca urmare a vânătorii ilegale și a perturbării sau distrugerii arealului acestora, după ce, în
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
în zona de răspândire a scobarului (Chondrostema nasus), alături de care se întâlnesc specii ca nisiparița (Cobitis remanica), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), acestea din urmă având o răspândire mai mare decât cea a scobarului. Specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egretă mare și mică, lebădă de vară și de iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruși. "Rezervația naturală Muzeul Trovanților" în suprafața de 1,1 ha. Rezervația Muzeul Trovanților
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
ul ("Camelus dromedarius") este un animal mamifer rumegător din famila Camelidae. ul este un animal de povară puțin pretențios rezistent la sete și căldurile tropicale, fiind folosit la transportul în caravane prin regiuni de deșert. Specia asiatică sălbatică de dromader a dispărut, animalul existând numai în Africa. Denumirea de dromader provinne din . Dromaderul sau cămilă africană se deosebește de cămilă asiatică care are două cocoașe. Cămilă africană atinge o înălțime la greabăn între 1,8 - 2,3 m
Dromader () [Corola-website/Science/314600_a_315929]
-
insulei a fost în anul 1960, când britanicii au intrat în negocieri cu Statele Unite pentru a transforma insula într-o bază militară aeriană. Propunerea a creat un protest al ecologiștilor și rugămințile lor au dus la abandonarea planurilor și fauna sălbatică a primit protecție majoră. Atolul este situat la 9° 24'S 46° 22'E / -9.4, 46.367 și aparține de Aldabra Group, unul dintre grupurile de insule din exterior al Insulelor Seychelles. Atolul se află la 265 mile nord-vest
Atolul Aldabra () [Corola-website/Science/314616_a_315945]
-
și Dârțu-Ceahlău. Au apărut și primele manifestări artistice, singură peștera cu pereți pictați fiind cea de la Cuciulat, pe valea Someșului, pe unul dintre pereți fiind reprezentate un cal și o felină. Au fost descoperite și podoabe-scoici marine, dinți de animale sălbatice, amulete din piatră și os găsite la Lapoș, Mitoc, Brînzeni, grota Duruitoarea Veche din Duruitoarea și Cosăuți, ce reprezintă mărturii ale unor credințe religioase. La Anina, în Peștera cu Oase, a fost descoperite cele mai vechi oseminte umane din specia
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
specie de grâu, ce descinde din triticum boeticum, originar din Orient și sudul peninsulei Balcanice, ce ulterior s-a răspândit pe spații largi pentru că se adapta la orice atitudine cuprinsă între 0-2000 metri. Cultivau "Triticum dicoccum", ce există în stare sălbatică în Orientul apropiat, adaptat la relief înalt. Cultivau orz ce se găsea în stare sălbatică în Orientul Apropiat și Mijlociu. În neoliticul timpuriu, se optează pentru soiuri de grâu potrivite zonei de climă și reliefului, la Gumelnita fiind cultivat "triticum
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
ce ulterior s-a răspândit pe spații largi pentru că se adapta la orice atitudine cuprinsă între 0-2000 metri. Cultivau "Triticum dicoccum", ce există în stare sălbatică în Orientul apropiat, adaptat la relief înalt. Cultivau orz ce se găsea în stare sălbatică în Orientul Apropiat și Mijlociu. În neoliticul timpuriu, se optează pentru soiuri de grâu potrivite zonei de climă și reliefului, la Gumelnita fiind cultivat "triticum vulgare", iar la Cucuteni "triticum compactum și vulgare". Utilizau plantatorul și săpăligă din corn de
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
6500 i.en.-Carcea Gura Baciului). Animalele supuse procesului au suferit modificări morfologice, comportamentale, speciile fiind riguros selectate. Primul animal domesticit ar fi fost câinele, probabil chiar din mezolitic, acum 10 000 de ani în Europa. Evident, strămoșii câinilor erau sălbatici, aceștia fiind lupii. A urmat oaia, prin 9000 i.en., al cărui strămoș sălbatic era muflonul roșu din Europa sudică. Prin 7000 i.en., au fost domesticiți capra și porcul (al cărui strmos era mistrețul) și boul, în nordul Greciei
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
speciile fiind riguros selectate. Primul animal domesticit ar fi fost câinele, probabil chiar din mezolitic, acum 10 000 de ani în Europa. Evident, strămoșii câinilor erau sălbatici, aceștia fiind lupii. A urmat oaia, prin 9000 i.en., al cărui strămoș sălbatic era muflonul roșu din Europa sudică. Prin 7000 i.en., au fost domesticiți capra și porcul (al cărui strmos era mistrețul) și boul, în nordul Greciei, al cărui strămoș era "bos primigenius". Procesul de domesticire a implicat adoptarea unor pui
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
7000 i.en., au fost domesticiți capra și porcul (al cărui strmos era mistrețul) și boul, în nordul Greciei, al cărui strămoș era "bos primigenius". Procesul de domesticire a implicat adoptarea unor pui de animale de către vânători, fie urmărirea animalelor sălbatice, supraveghind turmele în stare de libertate, fie îngrădind animalele în țarcuri și fiind hrănite de om. Acestea erau înmulțite în stare de captivitate. Porcul era sacrificat la vârstă de un an, oaia la 4-10 ani, bovinele-peste 10 ani. Bovinele de
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
de un an, oaia la 4-10 ani, bovinele-peste 10 ani. Bovinele de sex masculin la vârste avansate erau sacrificate. Erau castrate pentru a fi folosite la tracțiune. Caii nu erau încă domesticiți, în aria culturii Vadastra fiind încă în formă sălbatică și vânat. Sedentarizarea presupune abandonarea peșterilor și apariția așezărilor. Așezările erau poziționate lângă o sursă de apă, râu sau izvor, de regulă, populațiile neolitice locuind pe terasele râurilor, ostroavelor. Există însă și așezări la înălțime, pe deal, că cele de la
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
dinții incisivi de pe maxilarul inferior care asemănător rozătoarelor cresc conținu, ceva asemanator neîntâlninduse la alte rumegătoare. Blană are peri deși care îl apără de vântul rece și puternic din Anzii Cordilieri. El este domesticit în America de Sud, trăind și în formă sălbatică în regiunile înalte între 3500 și 5500 m, în Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina și Chile. Că și guanaco, vicuña trăiește în grupuri sub formă de harem sub conducerea unui mascul care apără teritoriul.
Vicunia () [Corola-website/Science/314637_a_315966]