23,551 matches
-
zeilor mici” le corespund, probabil, acele divinități care apar În serviciul altora, cum ar fi miniștrii, hierodulele, taurii zeului furtunii, diferiți adjuvanți. Organizarea pe familii, centrată mai ales pe cuplul soț-soție (și uneori concubină), prevede mai ales pentru zeul furtuniixe "zeul furtunii" În epoca hitită veche o familie formată din patru generații: un bunic, un tată, un fiu (zeul furtunii), nepoți. În alte cazuri sunt menționați doar cuplul, fii și/sau nepoții. Diviziunea În zeități masculine și feminine este formalizată de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeului furtunii, diferiți adjuvanți. Organizarea pe familii, centrată mai ales pe cuplul soț-soție (și uneori concubină), prevede mai ales pentru zeul furtuniixe "zeul furtunii" În epoca hitită veche o familie formată din patru generații: un bunic, un tată, un fiu (zeul furtunii), nepoți. În alte cazuri sunt menționați doar cuplul, fii și/sau nepoții. Diviziunea În zeități masculine și feminine este formalizată de hitiți târziu, În epoca imperială, odată cu crearea așa-numiților kaluti, „cercuri” de divinități masculine și feminine plasate imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și alte explicații (Steiner, 1966), cum ar fi, de exemplu, o aparentă identitate de nume, În spatele căreia se află divinități diferite (este cazul ideogramei DLAMMA pentru care cunoaștem cel puțin două lecturi: Inaraxe "Inara", o zeiță și Kuruntaxe "Kurunta", un zeu). Uneori la numele divine se adaugă o expresie care precizează o anumită funcție: avem astfel „zeul furtuniixe "zeul furtunii" armatei”, „zeul furtunii altarului”, „Iștarxe "Iștar" a câmpului”, „Iștar a bătăliei”, „zeul-Soarexe "Soare" al bolii”, „zeul-Soare la sângelui” etc. Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
căreia se află divinități diferite (este cazul ideogramei DLAMMA pentru care cunoaștem cel puțin două lecturi: Inaraxe "Inara", o zeiță și Kuruntaxe "Kurunta", un zeu). Uneori la numele divine se adaugă o expresie care precizează o anumită funcție: avem astfel „zeul furtuniixe "zeul furtunii" armatei”, „zeul furtunii altarului”, „Iștarxe "Iștar" a câmpului”, „Iștar a bătăliei”, „zeul-Soarexe "Soare" al bolii”, „zeul-Soare la sângelui” etc. Într-un mod analog se indică localitatea, fie pentru a diferenția, În funcție de locul de cult, divinități care aparțin
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
află divinități diferite (este cazul ideogramei DLAMMA pentru care cunoaștem cel puțin două lecturi: Inaraxe "Inara", o zeiță și Kuruntaxe "Kurunta", un zeu). Uneori la numele divine se adaugă o expresie care precizează o anumită funcție: avem astfel „zeul furtuniixe "zeul furtunii" armatei”, „zeul furtunii altarului”, „Iștarxe "Iștar" a câmpului”, „Iștar a bătăliei”, „zeul-Soarexe "Soare" al bolii”, „zeul-Soare la sângelui” etc. Într-un mod analog se indică localitatea, fie pentru a diferenția, În funcție de locul de cult, divinități care aparțin aceleiași tipologii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este cazul ideogramei DLAMMA pentru care cunoaștem cel puțin două lecturi: Inaraxe "Inara", o zeiță și Kuruntaxe "Kurunta", un zeu). Uneori la numele divine se adaugă o expresie care precizează o anumită funcție: avem astfel „zeul furtuniixe "zeul furtunii" armatei”, „zeul furtunii altarului”, „Iștarxe "Iștar" a câmpului”, „Iștar a bătăliei”, „zeul-Soarexe "Soare" al bolii”, „zeul-Soare la sângelui” etc. Într-un mod analog se indică localitatea, fie pentru a diferenția, În funcție de locul de cult, divinități care aparțin aceleiași tipologii („zeul furtuniixe "zeul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
furtunii" armatei”, „zeul furtunii altarului”, „Iștarxe "Iștar" a câmpului”, „Iștar a bătăliei”, „zeul-Soarexe "Soare" al bolii”, „zeul-Soare la sângelui” etc. Într-un mod analog se indică localitatea, fie pentru a diferenția, În funcție de locul de cult, divinități care aparțin aceleiași tipologii („zeul furtuniixe "zeul furtunii" de la ¾atti”, „de la Arinnaxe "Arinna"”, „de la Kummannixe "Kummanni"” etc.; „Iștarxe "Iștar" de la Ninive”, „de la Șamu¿a” etc.), fie pentru a caracteriza o divinitate anume (¾antitașșu din ¾urma; ¾uwașșannaxe "H~uwașșanna" din ¾upeșna etc.). xe "zeul furtunii"De
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeul furtunii altarului”, „Iștarxe "Iștar" a câmpului”, „Iștar a bătăliei”, „zeul-Soarexe "Soare" al bolii”, „zeul-Soare la sângelui” etc. Într-un mod analog se indică localitatea, fie pentru a diferenția, În funcție de locul de cult, divinități care aparțin aceleiași tipologii („zeul furtuniixe "zeul furtunii" de la ¾atti”, „de la Arinnaxe "Arinna"”, „de la Kummannixe "Kummanni"” etc.; „Iștarxe "Iștar" de la Ninive”, „de la Șamu¿a” etc.), fie pentru a caracteriza o divinitate anume (¾antitașșu din ¾urma; ¾uwașșannaxe "H~uwașșanna" din ¾upeșna etc.). xe "zeul furtunii"De multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aceleiași tipologii („zeul furtuniixe "zeul furtunii" de la ¾atti”, „de la Arinnaxe "Arinna"”, „de la Kummannixe "Kummanni"” etc.; „Iștarxe "Iștar" de la Ninive”, „de la Șamu¿a” etc.), fie pentru a caracteriza o divinitate anume (¾antitașșu din ¾urma; ¾uwașșannaxe "H~uwașșanna" din ¾upeșna etc.). xe "zeul furtunii"De multe ori zeii sunt legați de animale, atât În documentația textuală, cât și În cea iconografică; asocierile cele mai frecvente, cea a taurului cu zeul furtuniixe "zeul furtunii" și a cerbului cu divinitatea protectoare DLAMMAxe "DLAMMA", constituie motive
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
furtunii" de la ¾atti”, „de la Arinnaxe "Arinna"”, „de la Kummannixe "Kummanni"” etc.; „Iștarxe "Iștar" de la Ninive”, „de la Șamu¿a” etc.), fie pentru a caracteriza o divinitate anume (¾antitașșu din ¾urma; ¾uwașșannaxe "H~uwașșanna" din ¾upeșna etc.). xe "zeul furtunii"De multe ori zeii sunt legați de animale, atât În documentația textuală, cât și În cea iconografică; asocierile cele mai frecvente, cea a taurului cu zeul furtuniixe "zeul furtunii" și a cerbului cu divinitatea protectoare DLAMMAxe "DLAMMA", constituie motive tipic anatoliene, atestate Încă din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o divinitate anume (¾antitașșu din ¾urma; ¾uwașșannaxe "H~uwașșanna" din ¾upeșna etc.). xe "zeul furtunii"De multe ori zeii sunt legați de animale, atât În documentația textuală, cât și În cea iconografică; asocierile cele mai frecvente, cea a taurului cu zeul furtuniixe "zeul furtunii" și a cerbului cu divinitatea protectoare DLAMMAxe "DLAMMA", constituie motive tipic anatoliene, atestate Încă din epoca neolitică. Altă interpretare a relației animal-zeu (animalul, simbol al zeului sau chiar zeu1) este legată de problema zoomorfismului În religia anatoliană
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
anume (¾antitașșu din ¾urma; ¾uwașșannaxe "H~uwașșanna" din ¾upeșna etc.). xe "zeul furtunii"De multe ori zeii sunt legați de animale, atât În documentația textuală, cât și În cea iconografică; asocierile cele mai frecvente, cea a taurului cu zeul furtuniixe "zeul furtunii" și a cerbului cu divinitatea protectoare DLAMMAxe "DLAMMA", constituie motive tipic anatoliene, atestate Încă din epoca neolitică. Altă interpretare a relației animal-zeu (animalul, simbol al zeului sau chiar zeu1) este legată de problema zoomorfismului În religia anatoliană. Diferiți cercetători
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În cea iconografică; asocierile cele mai frecvente, cea a taurului cu zeul furtuniixe "zeul furtunii" și a cerbului cu divinitatea protectoare DLAMMAxe "DLAMMA", constituie motive tipic anatoliene, atestate Încă din epoca neolitică. Altă interpretare a relației animal-zeu (animalul, simbol al zeului sau chiar zeu1) este legată de problema zoomorfismului În religia anatoliană. Diferiți cercetători 2 au vorbit despre elementele zoomorfe, În legătură cu basorelieful de la Alaca Hüyük (secolul al XIII-lea Î.Hr.), În care regele și regina adoră un taur așezat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-lea pe steagurile de la mormintele din Alaca Hüyük; se vor menține marginal și În perioada hitită imperială, după cum se poate observa de pe anumite inventare cultuale ale epocii lui Tut¿aliya al III/IV-lea, care descriu substituția simbolurilor aniconice ale zeului furtunii cu imagini ale taurului 3. Chiar și reprezentarea lui Șarruma de la Yazilikaya, ca un tăuraș la picioarele mamei și ale tatălui său, Însoțită de inscripția „vițelul lui Teșup”, pare să meargă tot În această direcție. Collins (1989) nu crede
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca un tăuraș la picioarele mamei și ale tatălui său, Însoțită de inscripția „vițelul lui Teșup”, pare să meargă tot În această direcție. Collins (1989) nu crede În existența elementelor zoomorfe, conform cărora animalul „sacru” trebuie considerat un simbol al zeului și nimic mai mult. Problema nu pare să se pună și În cazul altor animale, precum leul, asociat zeilor războiului, felinele (pantere?), suport al unei divinități feminine, maimuța, ajutorul zeiței ¾anna¿annaxe "H~annah~anna", porumbelul, atribut al zeiței Iștarxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tot În această direcție. Collins (1989) nu crede În existența elementelor zoomorfe, conform cărora animalul „sacru” trebuie considerat un simbol al zeului și nimic mai mult. Problema nu pare să se pună și În cazul altor animale, precum leul, asociat zeilor războiului, felinele (pantere?), suport al unei divinități feminine, maimuța, ajutorul zeiței ¾anna¿annaxe "H~annah~anna", porumbelul, atribut al zeiței Iștarxe "Iștar". Totuși, divinitățile hitite sunt reprezentate cu precădere În formă umană: În descrierile imaginilor cultuale se vorbește clar despre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
războiului, felinele (pantere?), suport al unei divinități feminine, maimuța, ajutorul zeiței ¾anna¿annaxe "H~annah~anna", porumbelul, atribut al zeiței Iștarxe "Iștar". Totuși, divinitățile hitite sunt reprezentate cu precădere În formă umană: În descrierile imaginilor cultuale se vorbește clar despre zei care sunt „bărbați” și „femei”; În acest fe sunt reprezentați și În iconografie. Din acest motiv, nu putem face Întotdeauna distincție Între imaginea zeului și cea a regelui sau a preotului, deși există trăsături distinctive, cum ar fi coiful conic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
hitite sunt reprezentate cu precădere În formă umană: În descrierile imaginilor cultuale se vorbește clar despre zei care sunt „bărbați” și „femei”; În acest fe sunt reprezentați și În iconografie. Din acest motiv, nu putem face Întotdeauna distincție Între imaginea zeului și cea a regelui sau a preotului, deși există trăsături distinctive, cum ar fi coiful conic, prevăzut cu coarne, fusta scurtă și pantofii cu vârful Întors pentru zeu, polos-ul și veșmântul lung cu falduri pentru zeiță. Tendința de a tipiza
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În iconografie. Din acest motiv, nu putem face Întotdeauna distincție Între imaginea zeului și cea a regelui sau a preotului, deși există trăsături distinctive, cum ar fi coiful conic, prevăzut cu coarne, fusta scurtă și pantofii cu vârful Întors pentru zeu, polos-ul și veșmântul lung cu falduri pentru zeiță. Tendința de a tipiza divinitatea face adesea dificilă identificarea zeilor care apar doar În imagini. Doar prezența unei inscripții cu numele sau a emblemelor personale 4 ori apartenența la un anumit grup
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a preotului, deși există trăsături distinctive, cum ar fi coiful conic, prevăzut cu coarne, fusta scurtă și pantofii cu vârful Întors pentru zeu, polos-ul și veșmântul lung cu falduri pentru zeiță. Tendința de a tipiza divinitatea face adesea dificilă identificarea zeilor care apar doar În imagini. Doar prezența unei inscripții cu numele sau a emblemelor personale 4 ori apartenența la un anumit grup permit identificarea. Din iconografia anatoliană nu lipsesc nici ființele compozite: l-am amintit deja pe zeul-spadă din camera
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pierde rapid importanța, iar izvoarele Încep să ne ofere puține atestări; Li¿zina Își menține o prezență limitată aproape exclusiv la textele mitologice, ca locuință a unor divinități; Nerikxe "Nerik" dobândește un rol autonom, fiind centrul de cult al unui zeu local al furtunii. În schimb, divinitățile de la Hattușaș, Arinnaxe "Arinna" și Zippalanda, dobândesc un rol central În cultul statului hitit: În fruntea panteonului este plasat zeul din ¾atti al furtunii, hititul Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a" și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unor divinități; Nerikxe "Nerik" dobândește un rol autonom, fiind centrul de cult al unui zeu local al furtunii. În schimb, divinitățile de la Hattușaș, Arinnaxe "Arinna" și Zippalanda, dobândesc un rol central În cultul statului hitit: În fruntea panteonului este plasat zeul din ¾atti al furtunii, hititul Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a" și zeița Soarexe "Soare" de la Arinna, hatica Wurușemu, cunoscută și cu numele de Arinniti. Cele două divinități, probabil autonome la origine, au fost unite În gândirea religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu numele de Arinniti. Cele două divinități, probabil autonome la origine, au fost unite În gândirea religioasă a hitiților de o legătură de familie și au devenit cuplul divin prin excelență; acestora două li se alătură, ca fiu al lor, zeul din Zippalanda al furtunii, căruia i-a fost asimilat zeul din Nerikxe "Nerik". Pentru această pereche divină se construiește la Hattușaș un templu cu două Încăperi, care a cunoscut maxima extindere la jumătatea secolului al XIII-lea. În jurul acestui nucleu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
origine, au fost unite În gândirea religioasă a hitiților de o legătură de familie și au devenit cuplul divin prin excelență; acestora două li se alătură, ca fiu al lor, zeul din Zippalanda al furtunii, căruia i-a fost asimilat zeul din Nerikxe "Nerik". Pentru această pereche divină se construiește la Hattușaș un templu cu două Încăperi, care a cunoscut maxima extindere la jumătatea secolului al XIII-lea. În jurul acestui nucleu fundamental de divinități, care Își menține propriul caracter central până la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
timpul lui Tut¿aliya al III/IV-lea, răspundea exigențelor de ordin politic, care priveau menținerea unei coeziuni sociale, fiind posibil datorită omogenității substanțiale a tipurilor divine locale cu cele din capitală. În general, divinitățile principale venerate local aparțin tipului „zeul furtuniixe "zeul furtunii"” și „zeița-mamă”, asociați cu munții, respectiv cu izvoarele (să ne amintim că cetatea Arinnaxe "Arinna" Își ia numele de la un izvor). Atenția pentru cultele locale este demonstrată de soarta cetății Nerikxe "Nerik" (Haas, 1970), căzută În mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]