230,401 matches
-
a înmulțit problemele lui Gorbaciov, atunci când a proclamat întâietatea legilor rusești asupra celor unionale în iunie.. Poziția lui Gorbaciov era în continuă schimbare. La Congresul al XXVIII-lea al Partidului Comunist din iulie, Gorbaciov a fost reales secretar general, dar poziția lui era acum complet independetă de guvernul sovietic, iar Politburo nu mai avea nici un rol în conducere țării. Gorbaciov a redus în continuare puterea partidului în aceeași lună, atunci când a dat un decret care abolea controlul partidului în mass-media. În
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
guvernul sovietic, iar Politburo nu mai avea nici un rol în conducere țării. Gorbaciov a redus în continuare puterea partidului în aceeași lună, atunci când a dat un decret care abolea controlul partidului în mass-media. În același timp, Gorbaciov încerca să consolideze poziția președintelui, Sovietul Suprem oferindu-i puteri speciale pentru guvernarea prin decrete, necesare pentru inițierea planurilor economice pentru trecerea la economia de piață. În timp ce Sovietul Suprem nu a reușit să cadă de acord asupra programului de urmat, Gorbaciov presa pentru reforme
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
noi puteri executive din partea Sovietului Suprem, cu argumentul că această mișcare era necesară pentru a contracara "forțele întunecate ale naționalismului". Toate aceste mișcări au dus la demisia lui Eduard Șevardnadze, care considera că fostul său aliat se îndreaptă către o poziție dictatorială. Demisia lui Șevardnadze a fost o lovitură personală pentru Gorbaciov și pentru eforturile lui de reformă. Gorbaciov, în acest timp, pierdea tot mai mult teren în fața naționaliștilor. În octombrie 1990 a fost fondat partidul naționalist rus "Casa noastră Rusia
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
precum generalul Valentin Varennikov, (un membru al complotiștilor din august), și generalul Victor Acialov, (alt pucist din august, mai târziu conspirator în 1993 împotriva lui Elțin), care mai târziu "erau pregăiți să-l îndepărteze în mod neconstituțional pe Gorbaciov din poziția de președinte" au fost câteva luni mai devreme "mai mult decât capabili să folosească violența neautorizată împotriva naționaliștilor separatiști." Ca urmare a violențelor neîntrerupte, cel puțin 14 civili au fost uciși și mai mult de 600 au fost răniți din
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
a violențelor neîntrerupte, cel puțin 14 civili au fost uciși și mai mult de 600 au fost răniți din 11 până pe 13 ianuarie 1991 în Vilnius. Reacția occidentală puternică și acțiunile forțelor democratice ruse au pus guvernul sovietic într-o poziție stânjenitoare. Mai mult, au apărut noi probleme în Riga, Letonia, pe 20 și 21 ianuarie, unde unitățile OMON au ucis patru persoane în timpul unor demonstrații populare. Gorbaciov a răspuns de această dată mai bine, condamnând acțiunile brutale, trimițând condoleanțe familiilor
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
În conformitate cu cele spuse de un apropiat al președintelui, Șahnazarov, Gorbaciov începuse să se resemneze în fața inevitabilității pierderii statelor baltice, deși el a încercat toate căile politice pentru păstrarea Uniunii între granițele pe care le moștenise. Aceasta l-a pus în poziția de nedorit de a fi considerat inamicul conservatorilor. Gorbaciov continua să creioneze un viitor tratat unional care trebuia să creeze o federație voluntară prin democratizarea definitivă a URSS-ului. Noul tratat era sprijinit puternic de republicile central-asiatice, care aveau nevoie
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
cu crearea noii uniuni și au dat publicității o declarație. Între timp, Boris Elțin a fost ales președinte al Federației Ruse cu 57,3% din voturi, (cu o prezență la urne de 74% din populația cu drept de vot). În contrast cu poziția ambivalentă a reformatorilor față de noul tratat, apparatcikii conservatori, încă puternici în partidul comunist și în ierarhia armatei, se opuneau cu vehemență oricăror măsuri care ar fi schimbat caracterul și integritatea Uniunii Sovietice. În ajunul semnării tratatului unional, conservatorii au trecut
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
externe. Abrogarea doctrinei Brejnev a condus la revoluții în Europa Răsăriteană în anul 1989, în timpul cărora comunismul s-a prăbușit în toate țările aliate ale URSS-ului. Cu excepția României, toate revoluțiile anticomuniste din blocul răsăritean au fost unele pașnice. Pierderea pozițiilor dominante ale Uniunii Sovietice în Europa Răsăriteană a pus capăt războiului rece și, pentru acestă realizare, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace pe 15 octombrie 1990. Gorbaciov a fondat fundația care-i poartă numele în 1992. În 1993, el
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
constituie revolta georgiano-armeană condusă de regele iberic Vahtang I. Gorgasali (446?-522?), întemeietorul noii capitale de la Tbilisi, împotriva Persiei în 482. Gorgasali stătea în fruntea unei Iberii puternice, care cucerise și regatele vestgeorgiene Lazica și Abhazia. Pentru a-și consolida poziția, regele impusese autocefalia bisericii georgiene, încheiase o alianță cu regatul Armeniei și se căsătorise cu Elena, o prințesă bizantină. Cu toate acestea, împăratul bizantin Zeno I nu a sărit în ajutorul Iberiei, care a fost înfrântă în 483 și devastată
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
care eliberarea din închisoare a lui Nelson Mandela, lider al Congresului Național African. În 1991 a fost adoptată o legislație prin care apartheid-ul a fost abandonat. Primele alegeri democratice multirasiale au avut loc în anul 1994. Africa de Sud are o poziție cel puțin interesantă pe scena globală. Văzută de comunitatea internațională ca un posibil partener de dialog în relație cu restul continentului african, Africa de Sud se confruntă însă cu dificultăți în ceea ce privește asumarea rolului de putere regională - atât din cauza scepticismului statelor africane, cât
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
afla pe locul 28 mondial conform PIB-ului nominal, deci în fața unor alte state, precum Finlanda sau Danemarca. Deține rezerve semnificative de resurse naturale precum aur și platină. În ciuda acestui fapt, PIB-ul pe cap de locuitor este relativ mic (poziția 80), o parte semnificativă a populației trăind în sărăcie extremă. Rata șomajului a crescut extrem de mult după căderea regimului apartheid, menținându-se încă la un nivel ridicat (25% în 2012). Cu toate acestea, economia Africii de Sud rămâne una dintre cele mai
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
mai mare decât cel al Africii de Sud). În viitor, Africa de Sud trebuie să devină mai încrezătoare în rolul pe care îl are de îndeplinit. Fără îndoială, regiunea africană are nevoie de un punct de sprijin, iar Africa de Sud este în cea mai bună poziție să devină acel reper. Cu toate acestea, este nevoie de consecvență în politica externă, de o identificare clară a obiectivelor pe termen lung și a intereselor naționale și regionale. Din nefericire, Africa de Sud își dorește să mulțumească pe toți cei implicați
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
să decidă asupra formei pe care acest sprijin o va lua: dacă va deveni un purtător de cuvânt pentru cauza africană sau se va limita la rolul de partener de dialog. Pentru moment, Africa de Sud rămâne totuși un stat cu o poziție regională semnificativă, un stat ”ancoră” pentru regiunea sud-africană. Relieful Africii De Sud se împarte în două zone. Prima este formată din podișuri predominante în roci bazaltice, cu altitudini medii de 550-1000 m. Cel mai extins dintre acestea este Podișul Veld
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
lor cu regimul. O victorie greu cucerită în Marele Război pentru Apărarea Patriei, 1941-1945, (care a fost posibilă cel puțin parțial datorită capacităților de producție ridicate în timpul industrializării forțate), a pus temelia pentru formarea Pactului de la Varșovia și a consfințit poziția URSS drept una dintre cele două superputeri mondiale dominante, poziție pe care a menținut-o pentru aproape patru decenii după moartea lui Stalin (în 1953). Cu toate acestea, generațiile de conducători care au urmat au repudiat stalinismul. Succesorul lui Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
pentru Apărarea Patriei, 1941-1945, (care a fost posibilă cel puțin parțial datorită capacităților de producție ridicate în timpul industrializării forțate), a pus temelia pentru formarea Pactului de la Varșovia și a consfințit poziția URSS drept una dintre cele două superputeri mondiale dominante, poziție pe care a menținut-o pentru aproape patru decenii după moartea lui Stalin (în 1953). Cu toate acestea, generațiile de conducători care au urmat au repudiat stalinismul. Succesorul lui Stalin și prim-secretar al partidului, Nikita Hrușciov, a denunțat folosirea
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
adoptat numele "Stalin", ceea ce înseamnă "de oțel" în rusă. Singura sa contribuție semnificativă la dezvoltarea teoriei marxiste din acea vreme a fost un tratat scris în perioada scurtă în care era exilat la Viena, "Marxismul și problema națională". Prezintă o poziție marxist-ortodoxă față de această importantă problemă. (Pentru comparație, vezi articolul lui Lenin " Despre dreptul la autodeterminare al națiunilor".) Acest tratat se pare că a avut o contribuție la numirea sa în funcția de Comisar al Poporului pentru Afacerile Naționalităților, după revoluție
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
Stalin a fost cooptat în Comitetul Central la Conferința Partidului de la Praga. În 1917, Stalin era editorul ziarului "Pravda" în timp ce Lenin și cei mai mulți dintre conducătorii bolșevici erau în exil. După Revoluția din Februarie, Stalin și colectivul de redacție au luat poziție în favoarea susținerii guvernului provizoriu al lui Kerenski și se spune s-a mers până acolo încât i s-a refuzat publicarea unui articol lui Lenin, care cerea răsturnarea acestui guvern provizoriu. Când Lenin s-a întors din exil, el a
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
spune s-a mers până acolo încât i s-a refuzat publicarea unui articol lui Lenin, care cerea răsturnarea acestui guvern provizoriu. Când Lenin s-a întors din exil, el a scris "Tezele din aprilie", care au scos în relief poziția sa. În aprilie 1917, Stalin a câștigat alegerile pentru Comitetul Central cu al treilea număr de voturi în partid și a fost, mai apoi, ales în Biroul politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (mai 1917); el
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
și patriotic-revoluționar, cât și unei terori copleșitoare. Ordinul nr. 227 al lui Stalin din 27 iulie 1942 ilustrează lipsa de scrupule cu care el încerca să crească hotărârea în luptă a militarilor: toți cei care se retrăgeau sau își părăseau pozițiile fără ordin erau împușcați pe loc. Alte ordine priveau familiile celor care se predau, familii care deveneau ținte ale terorii NKVD-ului. Bariere ale forțelor SMERȘ au fost în scurtă vreme puse în spatele liniilor întâi pentru a mitralia pe oricine
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
frecventă în Grecia antică. Multe figuri istorice, printre care Socrate, Alexandru cel Mare, Lord Byron, Eduard al III-lea și Hadrian, au fost desemnați ca fiind homosexuali sau bisexuali. În ceea ce privește natura homosexualității și expresia istorică, în acest moment există două poziții aparent opuse. Aceastea sunt reprezentate de construcționism și o abordare esențialistă. În general, construcționismul social consideră că există "construcții sociale" care rezultă din multele caracteristici ale unui anumit grup social, nu dintr-o formă esențială a naturii individului. Pe de
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
În 2011, în ruinele unei localități vechi de 6.000 de ani de lângă Praga s-a descoperit cea mai veche dovadă a homosexualității: scheletul unui bărbat datând din Epoca Bronzului îngropat într-o manieră specifică femeilor. Bărbatul fusese înhumat în poziție de fetus, cu capul orientat spre est și înconjurat de obiecte casnice, ritual aplicat în cazul femeilor. Bărbații acelei perioade erau îngropați alături de arme - topoare de luptă din piatră și cuțite de silex - în mormântul ceh nefiind găsite astfel de
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
sud a văii râului Iordan. Potrivit cercetătorilor de la universitatea din localitate, scheletele ar putea fi dovada celei mai vechi perechi de homosexuali din istorie. În Asiria antică, dacă un bărbat voia să aibă sex cu un alt bărbat cu o poziție socială similară, se credea că astfel va fi părăsit de toate problemele și că va fi binecuvântat cu mult noroc. Prima însemnare despre un cuplu homosexual provine din Egiptul antic și face referire la doi manichiuriști la curtea faraonului Nyuserre
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
provine din Egiptul antic și face referire la doi manichiuriști la curtea faraonului Nyuserre Ini, Khnumhotep și Niankhkhnum, care au trăit undeva între anii 2380-2320 î. Hr. În mormântul lor comun, cei doi sunt pictați atingându-și nasurile, cea mai intimă poziție în arta egipteană, înconjurați de ceea ce par a fi copiii lor. Antropologii Stephen Murray și Will Roscoe spuneau în scrierile lor că femeile din Lesotho se angajau în "relații erotice pe termen lung", damnate de societate, numite "motsoalle". E. E.
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
exprimat dezaprobarea legat de terapia reparativă. Studii amintite de APA în raport arată că eforturile de a produce schimbarea pot fi dăunătoare, provocând depresie și tendințe sinucigașe. Asociația a mai criticat și în trecut terapia reparativă, dar și-a întărit poziția prin examinarea a 87 de studii pe tema schimbării orientării sexuale, studii întreprinse din 1960 până în 2007. Programe care cuprind mărturii din partea unor persoane pretinzând că au fost gay și s-au schimbat nu sunt bazate pe dovezi științifice. Niciun
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
este unul din scopurile principale ale organizațiilor care promovează drepturile minorităților sexuale. O atitudine tranșantă a comunității științifice apare într-o lucrare extinsă din 2009, în care Asociația Americană de Psihologie tratează subiectul "terapiilor de conversie". În această luare de poziție, APA își expune rezoluția: În ultimii ani mai multe țări au abrogat legile contra sodomiei sau care interziceau serviciul militar homosexualilor, votând chiar legi în favoarea uniunilor legale. În Bulgaria relațiile sexuale între persoane de același sex au fost legalizate în
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]