KorAP: Find »[drukola/base=zeu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...896 897 898 ...943 >

23,551 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

Tut¿aliya al III/IV-lea, răspundea exigențelor de ordin politic, care priveau menținerea unei coeziuni sociale, fiind posibil datorită omogenității substanțiale a tipurilor divine locale cu cele din capitală. În general, divinitățile principale venerate local aparțin tipului „zeul furtuniixe "zeul furtunii"” și „zeița-mamă”, asociați cu munții, respectiv cu izvoarele (să ne amintim că cetatea Arinnaxe "Arinna" Își ia numele de la un izvor). Atenția pentru cultele locale este demonstrată de soarta cetății Nerikxe "Nerik" (Haas, 1970), căzută În mâinile populației kaskee

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Atenția pentru cultele locale este demonstrată de soarta cetății Nerikxe "Nerik" (Haas, 1970), căzută În mâinile populației kaskee În epoca antică (probabil epoca lui ¾antili al-II-lea): În ciuda pierderii acestei cetăți, suveranii de la Hattușaș au continuat să trimită ofrande la sanctuarul zeului furtunii, arătându-și astfel dorința de a păstra vie această tradiție religioasă. Unele cetăți, care și-au câștigat un prestigiu aparte ca locuri de cult, erau considerate adevărate cetăți sacre, deși nu le cunoaștem cu exactitate orânduirea (Archi, 1975). Este

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
În epoca lui Șuppiluliuma I, statutul de cetate sacră se extinsese și la Kummannixe "Kummanni", unde suveranul hitit l-a pus preot pe fiul său Telipinuxe "Telipinu", devenit mai apoi rege al Alepului, cetate care era centrul principal al cultului zeului furtunii din Siria nordică. În tratatul cu Kuruntaxe "Kurunta", Tut¿alliya al III/IV-lea prevede mai apoi pentru cetatea Tar¿untașșa o serie de scutiri și privilegii asemănătoare cu cele În vigoare pentru capitala Hattușaș, astfel Încât pentru aceste două

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Tar¿untașșa o serie de scutiri și privilegii asemănătoare cu cele În vigoare pentru capitala Hattușaș, astfel Încât pentru aceste două centre se configurează condiția de cetăți sacre (vezi subcapitolul 2). 5. CULTULTC "5. CULTUL" 1. Raportul om-zeutc "1. Raportul om‑zeu" Concepția pe care hitiții o au despre zei este esențialmente antropomorfă: zeii sunt asemănători oamenilor și, la fel ca aceștia, au un trup și un suflet, pentru desemnarea cărora se folosesc termenii tueggași iștanzana-, valabili pentru oameni și zei; Însă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
asemănătoare cu cele În vigoare pentru capitala Hattușaș, astfel Încât pentru aceste două centre se configurează condiția de cetăți sacre (vezi subcapitolul 2). 5. CULTULTC "5. CULTUL" 1. Raportul om-zeutc "1. Raportul om‑zeu" Concepția pe care hitiții o au despre zei este esențialmente antropomorfă: zeii sunt asemănători oamenilor și, la fel ca aceștia, au un trup și un suflet, pentru desemnarea cărora se folosesc termenii tueggași iștanzana-, valabili pentru oameni și zei; Însă doar de la zei emană esența divină, o mireasmă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
vigoare pentru capitala Hattușaș, astfel Încât pentru aceste două centre se configurează condiția de cetăți sacre (vezi subcapitolul 2). 5. CULTULTC "5. CULTUL" 1. Raportul om-zeutc "1. Raportul om‑zeu" Concepția pe care hitiții o au despre zei este esențialmente antropomorfă: zeii sunt asemănători oamenilor și, la fel ca aceștia, au un trup și un suflet, pentru desemnarea cărora se folosesc termenii tueggași iștanzana-, valabili pentru oameni și zei; Însă doar de la zei emană esența divină, o mireasmă (warșula) care produce efecte

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
om‑zeu" Concepția pe care hitiții o au despre zei este esențialmente antropomorfă: zeii sunt asemănători oamenilor și, la fel ca aceștia, au un trup și un suflet, pentru desemnarea cărora se folosesc termenii tueggași iștanzana-, valabili pentru oameni și zei; Însă doar de la zei emană esența divină, o mireasmă (warșula) care produce efecte benefice pentru om și natură. Zeii sunt veșnici, deși În mituri apar și unii zei care se nasc și mor. În ceea ce privește nașterea divinității, textul cel mai semnificativ

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
care hitiții o au despre zei este esențialmente antropomorfă: zeii sunt asemănători oamenilor și, la fel ca aceștia, au un trup și un suflet, pentru desemnarea cărora se folosesc termenii tueggași iștanzana-, valabili pentru oameni și zei; Însă doar de la zei emană esența divină, o mireasmă (warșula) care produce efecte benefice pentru om și natură. Zeii sunt veșnici, deși În mituri apar și unii zei care se nasc și mor. În ceea ce privește nașterea divinității, textul cel mai semnificativ este așa-numita Teogonia

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
fel ca aceștia, au un trup și un suflet, pentru desemnarea cărora se folosesc termenii tueggași iștanzana-, valabili pentru oameni și zei; Însă doar de la zei emană esența divină, o mireasmă (warșula) care produce efecte benefice pentru om și natură. Zeii sunt veșnici, deși În mituri apar și unii zei care se nasc și mor. În ceea ce privește nașterea divinității, textul cel mai semnificativ este așa-numita Teogonia, care descrie nașterea excepțională a zeului furtunii și a altor zei. Conceptul de naștere a

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pentru desemnarea cărora se folosesc termenii tueggași iștanzana-, valabili pentru oameni și zei; Însă doar de la zei emană esența divină, o mireasmă (warșula) care produce efecte benefice pentru om și natură. Zeii sunt veșnici, deși În mituri apar și unii zei care se nasc și mor. În ceea ce privește nașterea divinității, textul cel mai semnificativ este așa-numita Teogonia, care descrie nașterea excepțională a zeului furtunii și a altor zei. Conceptul de naștere a divinității este implicit În existența zeilor „fii”, ca Mezzulla

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
warșula) care produce efecte benefice pentru om și natură. Zeii sunt veșnici, deși În mituri apar și unii zei care se nasc și mor. În ceea ce privește nașterea divinității, textul cel mai semnificativ este așa-numita Teogonia, care descrie nașterea excepțională a zeului furtunii și a altor zei. Conceptul de naștere a divinității este implicit În existența zeilor „fii”, ca Mezzulla și Șarruma. Într-un fragment din mitul dispariției zeului-Soarexe "Soare" se vorbește despre moartea unui zeu: Dacă primii șzei pe care i-

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pentru om și natură. Zeii sunt veșnici, deși În mituri apar și unii zei care se nasc și mor. În ceea ce privește nașterea divinității, textul cel mai semnificativ este așa-numita Teogonia, care descrie nașterea excepțională a zeului furtunii și a altor zei. Conceptul de naștere a divinității este implicit În existența zeilor „fii”, ca Mezzulla și Șarruma. Într-un fragment din mitul dispariției zeului-Soarexe "Soare" se vorbește despre moartea unui zeu: Dacă primii șzei pe care i-am trimisț sunt morți șși

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
apar și unii zei care se nasc și mor. În ceea ce privește nașterea divinității, textul cel mai semnificativ este așa-numita Teogonia, care descrie nașterea excepțională a zeului furtunii și a altor zei. Conceptul de naștere a divinității este implicit În existența zeilor „fii”, ca Mezzulla și Șarruma. Într-un fragment din mitul dispariției zeului-Soarexe "Soare" se vorbește despre moartea unui zeu: Dacă primii șzei pe care i-am trimisț sunt morți șși dacăț trebuie să moară și acestea șadică zeița sorții și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Teogonia, care descrie nașterea excepțională a zeului furtunii și a altor zei. Conceptul de naștere a divinității este implicit În existența zeilor „fii”, ca Mezzulla și Șarruma. Într-un fragment din mitul dispariției zeului-Soarexe "Soare" se vorbește despre moartea unui zeu: Dacă primii șzei pe care i-am trimisț sunt morți șși dacăț trebuie să moară și acestea șadică zeița sorții și ¾anna¿annaxe "H~annah~anna"ț... (VBoT 58 I 32’). Sunt și divinități despre care se spune că există

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pe care i-am trimisț sunt morți șși dacăț trebuie să moară și acestea șadică zeița sorții și ¾anna¿annaxe "H~annah~anna"ț... (VBoT 58 I 32’). Sunt și divinități despre care se spune că există ab aeterno, ca „zeii cei vechi” din mitul lui Ullikummixe "Ullikummi": Ea a Început să le vorbească zeilor celor vechi: „Ascultați cuvintele mele, zei vechi, care existați Încă din vechime și cunoașteți destinele!” (Ull. A III 48-51). Tot divinității Îi este atribuită și o

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
șadică zeița sorții și ¾anna¿annaxe "H~annah~anna"ț... (VBoT 58 I 32’). Sunt și divinități despre care se spune că există ab aeterno, ca „zeii cei vechi” din mitul lui Ullikummixe "Ullikummi": Ea a Început să le vorbească zeilor celor vechi: „Ascultați cuvintele mele, zei vechi, care existați Încă din vechime și cunoașteți destinele!” (Ull. A III 48-51). Tot divinității Îi este atribuită și o sferă de relații și dorințe sexuale, atestată de mitologie: Kumarbixe "Kumarbi" se unește cu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
H~annah~anna"ț... (VBoT 58 I 32’). Sunt și divinități despre care se spune că există ab aeterno, ca „zeii cei vechi” din mitul lui Ullikummixe "Ullikummi": Ea a Început să le vorbească zeilor celor vechi: „Ascultați cuvintele mele, zei vechi, care existați Încă din vechime și cunoașteți destinele!” (Ull. A III 48-51). Tot divinității Îi este atribuită și o sferă de relații și dorințe sexuale, atestată de mitologie: Kumarbixe "Kumarbi" se unește cu „stânca”; din cea se va naște

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
cărora zeița li se arată goală. În schimb, În alt episod mitic, Iștar este supusă unei agresiuni din partea muntelui Pișaișaxe "Pișaișa". În mitul „cananean” aș lui Alkunirșa și Așertuxe "Așertu", zeița Așertu este cea care Încearcă să-l seducă pe zeul furtuniixe "zeul furtunii". Există atestări și despre relații ale zeilor cu oamenii și animalele: În mitul lui Illuyankaxe "Illuyanka", zeul furtuniixe "zeul furtunii" procreează un fiu cu o femeie („fiica săracului”), pentru a se răzbuna, iar zeița Inaraxe "Inara" se

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
li se arată goală. În schimb, În alt episod mitic, Iștar este supusă unei agresiuni din partea muntelui Pișaișaxe "Pișaișa". În mitul „cananean” aș lui Alkunirșa și Așertuxe "Așertu", zeița Așertu este cea care Încearcă să-l seducă pe zeul furtuniixe "zeul furtunii". Există atestări și despre relații ale zeilor cu oamenii și animalele: În mitul lui Illuyankaxe "Illuyanka", zeul furtuniixe "zeul furtunii" procreează un fiu cu o femeie („fiica săracului”), pentru a se răzbuna, iar zeița Inaraxe "Inara" se unește cu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
episod mitic, Iștar este supusă unei agresiuni din partea muntelui Pișaișaxe "Pișaișa". În mitul „cananean” aș lui Alkunirșa și Așertuxe "Așertu", zeița Așertu este cea care Încearcă să-l seducă pe zeul furtuniixe "zeul furtunii". Există atestări și despre relații ale zeilor cu oamenii și animalele: În mitul lui Illuyankaxe "Illuyanka", zeul furtuniixe "zeul furtunii" procreează un fiu cu o femeie („fiica săracului”), pentru a se răzbuna, iar zeița Inaraxe "Inara" se unește cu omul ¾upașiya pentru a obține ajutorul acestuia; Într-

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Pișaișa". În mitul „cananean” aș lui Alkunirșa și Așertuxe "Așertu", zeița Așertu este cea care Încearcă să-l seducă pe zeul furtuniixe "zeul furtunii". Există atestări și despre relații ale zeilor cu oamenii și animalele: În mitul lui Illuyankaxe "Illuyanka", zeul furtuniixe "zeul furtunii" procreează un fiu cu o femeie („fiica săracului”), pentru a se răzbuna, iar zeița Inaraxe "Inara" se unește cu omul ¾upașiya pentru a obține ajutorul acestuia; Într-o povestire despre zeul-Soarexe "Soare", o vacă și un pescar

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
mitul „cananean” aș lui Alkunirșa și Așertuxe "Așertu", zeița Așertu este cea care Încearcă să-l seducă pe zeul furtuniixe "zeul furtunii". Există atestări și despre relații ale zeilor cu oamenii și animalele: În mitul lui Illuyankaxe "Illuyanka", zeul furtuniixe "zeul furtunii" procreează un fiu cu o femeie („fiica săracului”), pentru a se răzbuna, iar zeița Inaraxe "Inara" se unește cu omul ¾upașiya pentru a obține ajutorul acestuia; Într-o povestire despre zeul-Soarexe "Soare", o vacă și un pescar, zeul-Soare este

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
omul ¾upașiya pentru a obține ajutorul acestuia; Într-o povestire despre zeul-Soarexe "Soare", o vacă și un pescar, zeul-Soare este cuprins de dorință pentru o vacă incredibil de frumoasă și, transformat În om, se unește cu ea. Asemenea oamenilor, și zeii au o locuință care, În mitologie, este descrisă de cele mai multe ori ca un palat unde se desfășoară sărbători și banchete. Localizarea acestor locuințe rămâne cel mai adesea ambiguă, deși se poate presupune că zeii celești locuiesc În cer, iar cei

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
unește cu ea. Asemenea oamenilor, și zeii au o locuință care, În mitologie, este descrisă de cele mai multe ori ca un palat unde se desfășoară sărbători și banchete. Localizarea acestor locuințe rămâne cel mai adesea ambiguă, deși se poate presupune că zeii celești locuiesc În cer, iar cei infernali sub pământ, Mareaxe "Marea" În adâncurile apelor mării etc. Aceștia dețin Însă și locuințe pământene În anumite cetăți. Mitul lui Appuxe "Appu" este foarte clar În acest sens: ...și cum trăiesc zeii separașțiț

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
că zeii celești locuiesc În cer, iar cei infernali sub pământ, Mareaxe "Marea" În adâncurile apelor mării etc. Aceștia dețin Însă și locuințe pământene În anumite cetăți. Mitul lui Appuxe "Appu" este foarte clar În acest sens: ...și cum trăiesc zeii separașțiț, Îți șvoiț povesti! șZeul-Soarțe locuișeșteț la Sippar, dar șzeul-ț Lună locuișeșteț la Kuzina; șzeulț furtunii locuișeșteț la Kummiya, iar Iștarxe "Iștar" locuișeșteț la Ninive; Nanayaxe "Nanaya" șlocuieșteț la Kișșina, iar Mardukxe "Marduk" loșcuieșteț la Babilon (Appuxe "Appu" A IV

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]