KorAP: Find »[drukola/base=zeu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...897 898 899 ...943 >

23,551 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

la Kummiya, iar Iștarxe "Iștar" locuișeșteț la Ninive; Nanayaxe "Nanaya" șlocuieșteț la Kișșina, iar Mardukxe "Marduk" loșcuieșteț la Babilon (Appuxe "Appu" A IV 12 sqq.). În orice caz, fiecare divinitate locuiește În templul propriu (de altfel, templul se numește „casa zeului”, É.DINGIR; În hitită, șiunaș parnaș), unde aceasta este Îngrijită, spălată, Îmbrăcată și Întreținută de responsabilii templului care Îi sunt slujitori 1. Având un trup, chiar dacă veșnic, zeii au nevoie de hrană și băutură, pe care omul trebuie să le

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
fiecare divinitate locuiește În templul propriu (de altfel, templul se numește „casa zeului”, É.DINGIR; În hitită, șiunaș parnaș), unde aceasta este Îngrijită, spălată, Îmbrăcată și Întreținută de responsabilii templului care Îi sunt slujitori 1. Având un trup, chiar dacă veșnic, zeii au nevoie de hrană și băutură, pe care omul trebuie să le pună la dispoziție În timpul ceremoniilor rituale și al sărbătorilor. Legătura fundamentală Între oameni și zei constă tocmai În această dependență reciprocă a lor, care le garantează amândurora existența

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
de responsabilii templului care Îi sunt slujitori 1. Având un trup, chiar dacă veșnic, zeii au nevoie de hrană și băutură, pe care omul trebuie să le pună la dispoziție În timpul ceremoniilor rituale și al sărbătorilor. Legătura fundamentală Între oameni și zei constă tocmai În această dependență reciprocă a lor, care le garantează amândurora existența. Necesitatea hranei și a băuturii este fundamentală pentru zei, iar aceștia, În schimbul satisfacerii acestei nevoi ce nu poate fi neglijată, le arată oamenilor bunăvoință, oferindu-le protecție

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
omul trebuie să le pună la dispoziție În timpul ceremoniilor rituale și al sărbătorilor. Legătura fundamentală Între oameni și zei constă tocmai În această dependență reciprocă a lor, care le garantează amândurora existența. Necesitatea hranei și a băuturii este fundamentală pentru zei, iar aceștia, În schimbul satisfacerii acestei nevoi ce nu poate fi neglijată, le arată oamenilor bunăvoință, oferindu-le protecție, prosperitate și sănătate. Acest raport reiese clar din invocațiile adresate divinităților care s-au Îndepărtat (așa-zisele „mituri ale zeului dispărut”), unde

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
fundamentală pentru zei, iar aceștia, În schimbul satisfacerii acestei nevoi ce nu poate fi neglijată, le arată oamenilor bunăvoință, oferindu-le protecție, prosperitate și sănătate. Acest raport reiese clar din invocațiile adresate divinităților care s-au Îndepărtat (așa-zisele „mituri ale zeului dispărut”), unde se afirmă că, În urma foametei provocate tocmai de dispariția zeității, „oamenii și zeii vor muri de foame” și că „miile de zei”, invitați de Soarexe "Soare" la o petrecere, „vor mânca și nu se vor sătura, vor bea

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
arată oamenilor bunăvoință, oferindu-le protecție, prosperitate și sănătate. Acest raport reiese clar din invocațiile adresate divinităților care s-au Îndepărtat (așa-zisele „mituri ale zeului dispărut”), unde se afirmă că, În urma foametei provocate tocmai de dispariția zeității, „oamenii și zeii vor muri de foame” și că „miile de zei”, invitați de Soarexe "Soare" la o petrecere, „vor mânca și nu se vor sătura, vor bea și nu-și vor potoli setea” (Telipinuxe "Telipinu", prima versiune, A I 18’ sqq.). Și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Acest raport reiese clar din invocațiile adresate divinităților care s-au Îndepărtat (așa-zisele „mituri ale zeului dispărut”), unde se afirmă că, În urma foametei provocate tocmai de dispariția zeității, „oamenii și zeii vor muri de foame” și că „miile de zei”, invitați de Soarexe "Soare" la o petrecere, „vor mânca și nu se vor sătura, vor bea și nu-și vor potoli setea” (Telipinuxe "Telipinu", prima versiune, A I 18’ sqq.). Și mai explicit este un episod din mitul lui ¾edammuxe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
vor mânca și nu se vor sătura, vor bea și nu-și vor potoli setea” (Telipinuxe "Telipinu", prima versiune, A I 18’ sqq.). Și mai explicit este un episod din mitul lui ¾edammuxe "H~edammu", În care Îi vedem pe zeii reuniți Într-un consiliu dezbătând proiectul de distrugere a umanității pus la cale de zeul Kumarbixe "Kumarbi": De să distrugem șoameniiț? Nu aduc ei șoareț jertfe zeilor și nu ard pentru ei lemn de cedru? Dacă s-ar distruge omenirea

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Telipinuxe "Telipinu", prima versiune, A I 18’ sqq.). Și mai explicit este un episod din mitul lui ¾edammuxe "H~edammu", În care Îi vedem pe zeii reuniți Într-un consiliu dezbătând proiectul de distrugere a umanității pus la cale de zeul Kumarbixe "Kumarbi": De să distrugem șoameniiț? Nu aduc ei șoareț jertfe zeilor și nu ard pentru ei lemn de cedru? Dacă s-ar distruge omenirea și șoameniiț, zeii nu ar mai sărbători și nimeni nu le-ar mai oferi șpâineț

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
un episod din mitul lui ¾edammuxe "H~edammu", În care Îi vedem pe zeii reuniți Într-un consiliu dezbătând proiectul de distrugere a umanității pus la cale de zeul Kumarbixe "Kumarbi": De să distrugem șoameniiț? Nu aduc ei șoareț jertfe zeilor și nu ard pentru ei lemn de cedru? Dacă s-ar distruge omenirea și șoameniiț, zeii nu ar mai sărbători și nimeni nu le-ar mai oferi șpâineț și băutură. Atunci se va Întâmpla așa: zeul furtuniixe "zeul furtunii", puternicul

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
un consiliu dezbătând proiectul de distrugere a umanității pus la cale de zeul Kumarbixe "Kumarbi": De să distrugem șoameniiț? Nu aduc ei șoareț jertfe zeilor și nu ard pentru ei lemn de cedru? Dacă s-ar distruge omenirea și șoameniiț, zeii nu ar mai sărbători și nimeni nu le-ar mai oferi șpâineț și băutură. Atunci se va Întâmpla așa: zeul furtuniixe "zeul furtunii", puternicul rege Kummiya, va lua el Însuși plugul, iar Iștarxe "Iștar" și ¾epatxe " H~epat" vor măcina

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
aduc ei șoareț jertfe zeilor și nu ard pentru ei lemn de cedru? Dacă s-ar distruge omenirea și șoameniiț, zeii nu ar mai sărbători și nimeni nu le-ar mai oferi șpâineț și băutură. Atunci se va Întâmpla așa: zeul furtuniixe "zeul furtunii", puternicul rege Kummiya, va lua el Însuși plugul, iar Iștarxe "Iștar" și ¾epatxe " H~epat" vor măcina ele Însele șcuț râșnița (¾eddammu, episodul VI, A III 8’ sqq.). Zeii seamănă cu oamenii și În privința sentimentelor: ei pot

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
șoareț jertfe zeilor și nu ard pentru ei lemn de cedru? Dacă s-ar distruge omenirea și șoameniiț, zeii nu ar mai sărbători și nimeni nu le-ar mai oferi șpâineț și băutură. Atunci se va Întâmpla așa: zeul furtuniixe "zeul furtunii", puternicul rege Kummiya, va lua el Însuși plugul, iar Iștarxe "Iștar" și ¾epatxe " H~epat" vor măcina ele Însele șcuț râșnița (¾eddammu, episodul VI, A III 8’ sqq.). Zeii seamănă cu oamenii și În privința sentimentelor: ei pot urî și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
șpâineț și băutură. Atunci se va Întâmpla așa: zeul furtuniixe "zeul furtunii", puternicul rege Kummiya, va lua el Însuși plugul, iar Iștarxe "Iștar" și ¾epatxe " H~epat" vor măcina ele Însele șcuț râșnița (¾eddammu, episodul VI, A III 8’ sqq.). Zeii seamănă cu oamenii și În privința sentimentelor: ei pot urî și iubi; sunt suspicioși și supărăcioși, se pot Înfuria cumplit În relațiile cu oamenii care se fac vinovați, chiar inconștient, de diferite neglijențe, În ceea ce-i privește. În acest sens, este

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
oamenii și În privința sentimentelor: ei pot urî și iubi; sunt suspicioși și supărăcioși, se pot Înfuria cumplit În relațiile cu oamenii care se fac vinovați, chiar inconștient, de diferite neglijențe, În ceea ce-i privește. În acest sens, este semnificativ mitul „zeului dispărut” și ritualurile de invocare pentru atragerea divinităților care s-au Îndepărtat, abandonându-și funcțiile de protecție: Telipinuxe "Telipinu", fiul meu, nu mai este, s-a Înfuriat și a luat cu el tot binele (Tel. prima versiune, A I 23

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
care s-au Îndepărtat, abandonându-și funcțiile de protecție: Telipinuxe "Telipinu", fiul meu, nu mai este, s-a Înfuriat și a luat cu el tot binele (Tel. prima versiune, A I 23’) Din cauza scrișbului tăbliței de lemn Pțirwa șzeul furtuniixe "zeul furtunii" s-a Înfuriat și (În furia)ț sa a luat-o la fugă cu pantoful drept șîn piciorul stâng și cu pantofulț stâng În șpiciorul dreptț și cu șhaineleț pe dos. șZeulț furtunii șa plecat de la scribulț Pirwaxe "Pirwa

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
ț sa a luat-o la fugă cu pantoful drept șîn piciorul stâng și cu pantofulț stâng În șpiciorul dreptț și cu șhaineleț pe dos. șZeulț furtunii șa plecat de la scribulț Pirwaxe "Pirwa"... (KBo XIII 86 Ro 3’ sqq.). Reacțiile zeilor la „greșelile” oamenilor sunt direct proporționale cu importanța și responsabilitatea persoanei care comite „păcatul”: dacă cel vinovat este suveranul, Întreaga țară va avea de suferit consecințele mâniei divine, care nu se va Îmblânzi până când vina nu va fi ispășită, uneori

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
din punct de vedere ritual, fapt ce se poate răsfrânge asupra individului, a casei sau familiei sale, sau asupra tuturor bunurilor sale. Dincolo de impuritatea care derivă din păcatul comis voluntar, cum ar fi vărsarea de sânge sau furtul din proprietatea zeilor, lucruri pentru care sunt prevăzute și sancțiuni umane, mai există și impuritatea la care se ajunge În mod involuntar; de exemplu, atunci când se ating alimente sau obiecte contaminate (adică impure din punct de vedere ritual, nefiind pregătite conform regulilor sau

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
riturilor religioase, din cauza implicării În campanii militare, sau, pur și simplu, atunci când o persoană este lovită de vrăji malefice. Consecințele mâniei divine provocate de aceste violări nu Încetează până când nu se restabilește ordinea răsturnată prin celebrarea unui ritual potrivit. Comportamentul zeilor, aparent capricios, ține În realitate de conceptul conform căruia hitiții au parte de „dreptatea divină”, exprimată de verbul ¿andai„a sistematiza, a pune ordine” și derivatele sale; aceasta reprezintă o ordine imanentă a lucrurilor (Pecchioli Daddi, 1991): divinitatea este „dreaptă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
a sistematiza, a pune ordine” și derivatele sale; aceasta reprezintă o ordine imanentă a lucrurilor (Pecchioli Daddi, 1991): divinitatea este „dreaptă”, pentru că ea creează ordine și acționează conform acesteia; omul este „drept” pentru că este pios și respectă legile date de zei; țara este „dreaptă” pentru că suveranul menține În ea ordinea dorită de zei. Zeul dreptății este prin excelență zeul-Soarexe "Soare", văzut ca zeul căruia Îi este drag omul drept; este un zeu Îndurător și binevoitor, care cunoaște totul datorită călătoriei sale

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
imanentă a lucrurilor (Pecchioli Daddi, 1991): divinitatea este „dreaptă”, pentru că ea creează ordine și acționează conform acesteia; omul este „drept” pentru că este pios și respectă legile date de zei; țara este „dreaptă” pentru că suveranul menține În ea ordinea dorită de zei. Zeul dreptății este prin excelență zeul-Soarexe "Soare", văzut ca zeul căruia Îi este drag omul drept; este un zeu Îndurător și binevoitor, care cunoaște totul datorită călătoriei sale În jurul lumii: ...el șadică zeul Soarexe "Soare"ț care Îi răsplătește pe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
a lucrurilor (Pecchioli Daddi, 1991): divinitatea este „dreaptă”, pentru că ea creează ordine și acționează conform acesteia; omul este „drept” pentru că este pios și respectă legile date de zei; țara este „dreaptă” pentru că suveranul menține În ea ordinea dorită de zei. Zeul dreptății este prin excelență zeul-Soarexe "Soare", văzut ca zeul căruia Îi este drag omul drept; este un zeu Îndurător și binevoitor, care cunoaște totul datorită călătoriei sale În jurul lumii: ...el șadică zeul Soarexe "Soare"ț care Îi răsplătește pe oamenii

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
ea creează ordine și acționează conform acesteia; omul este „drept” pentru că este pios și respectă legile date de zei; țara este „dreaptă” pentru că suveranul menține În ea ordinea dorită de zei. Zeul dreptății este prin excelență zeul-Soarexe "Soare", văzut ca zeul căruia Îi este drag omul drept; este un zeu Îndurător și binevoitor, care cunoaște totul datorită călătoriei sale În jurul lumii: ...el șadică zeul Soarexe "Soare"ț care Îi răsplătește pe oamenii drșețpți și Îi culcă la pământ, asemenea arborilor, pe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
drept” pentru că este pios și respectă legile date de zei; țara este „dreaptă” pentru că suveranul menține În ea ordinea dorită de zei. Zeul dreptății este prin excelență zeul-Soarexe "Soare", văzut ca zeul căruia Îi este drag omul drept; este un zeu Îndurător și binevoitor, care cunoaște totul datorită călătoriei sale În jurul lumii: ...el șadică zeul Soarexe "Soare"ț care Îi răsplătește pe oamenii drșețpți și Îi culcă la pământ, asemenea arborilor, pe oamenii răi, el care Îi lovește În cap pe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
suveranul menține În ea ordinea dorită de zei. Zeul dreptății este prin excelență zeul-Soarexe "Soare", văzut ca zeul căruia Îi este drag omul drept; este un zeu Îndurător și binevoitor, care cunoaște totul datorită călătoriei sale În jurul lumii: ...el șadică zeul Soarexe "Soare"ț care Îi răsplătește pe oamenii drșețpți și Îi culcă la pământ, asemenea arborilor, pe oamenii răi, el care Îi lovește În cap pe oamenii răi și Îi nimicește ca pe niște șakșakiluș (Appuxe "Appu", A I 1-5

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]