24,491 matches
-
auzit în gimnaziu, la ora de religie și, respectiv, de istorie. Avesalom, al treilea fiu al regelui David, singurul personaj din Vechiul Testament citat de Bacovia în opera sa, e o figură captivantă pentru orice adolescent, mai ales dacă are o fire independentă și un germene de răzvrătire în sufletut său. „în tot Israelul nu era bărbat așa de frumos (...) și de lăudat ca el; din tălpile picioarelor și pînă la creștetul capului nu avea nici o meteahnă. Cînd își tundea capul său
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anul următor, canalul întîlnea Bistrița în dreptul abatorului. Iarna, în zilele geroase, acumularea de ape murdare și sînge se prefăcea, pentru copiii și tinerii din acea zonă a orașului, în patinoar („patinor” la Bacovia, „patinaj” la Isaiia Răcăciuni), „trist” numai pentru firile senzitive, dar nici pentru ele întotdeauna, dovadă următorul fragment din Cîntec tîrziu, publicat în „Curentul” și reprodus între variantele din Opere (1978): „Un dor de a respira, de a se plimba departe, cîmpii de iarnă, corbii... Cu niște patine vechi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lor dă emoția producerii unui eveniment implacabil. Asupra unor autori, între care Pincio și Tradem, corbii au un efect paralizant: „Pe valuri friguroase vin bocete amare,/ Asemeni ne-nduratei cîntări de nmormîntare/ Pe cer perindă norii și corbii trec țipînd,/ în fața firei moarte [scrie primul] rămîi fără de gînd”13). „Și pe cînd trec/ în a crepusculului oră,/ Spre groapa unde doarme-o soră,/ Și-n suflet plînsul îl înec;// în aiurări/ De spaimă inima mea moare”, notează, la rîndul său, autorul Sensitivelor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rafinăriile” i se par dezgustătoare. Cînd am scris partea de mai sus a „glosei”, nu citisem încă „Ziarul unui vechi student ardelean: A. (Artemiu) Homorodeanu (1876)”, publicat în mai multe numere din „Cuget clar”, 1934. Fiu de preot din Borșa, fire serioasă, ușor pedantă, la data din titlu, autorul studia medicina în Franța, după ce trecuse prin Italia și Belgia. în același timp era și „filolog” într-o accepție diferită decît cea cunoscută a termenului: adică preocupat, ca și alți tineri intelectuali
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ordine să-i prindem pe toți bolșevicii și să-i trimitem acolo unde să li se cînte și lor «Veșnica pomenire!». -Dacă Bacovia a rostit «Veșnica pomenire!» n-a făcut-o pentru că ar fi bulgar și bolșevic. Dînsul fiind o fire duioasă și sentimentală, a fost pătruns de rostirea cîntării «Veșnica lui pomenire!» de la începutul mesei, apoi cam toropit de vinul așa bun, servit de noi toți, a absentat de la cele vorbite cu atît însuflețire de d-l Mareș și a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bun simț (sau, poate, tocmai de aceea), opiniile scriitorului moldovean s-au lovit de „o rezistență” aprigă, care a arătat (după aprecierea sa) că, în polemici, nu toți conaționalii sînt „poliți și ciopliți ca atenienii, dar că au mult din firea beoțianilor”4)! Combătut cu vehemență în deceniile anterioare sau doar ridiculizat, pedantismul (în gramatică, în științe, în critică etc.) încetase de a mai fi o problemă culturală în epoca școlarității lui Bacovia, dar oroarea de pedantism (în conținut și în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că era spiritual - n. m.) pe cei ce au lipsit”.7) A beneficiat și de o importantă recunoaștere oficială, fiind decorat cu „Steaua Romîniei în grad de comandor”.8) Era „iubit și stimat de concetățenii săi”, după aprecierea unui coleg. „Fire artistică”, a fost, dacă pot zice așa, și oleacă de scriitor. Pe lîngă articolele din „Secerea”, a publicat evocări din timpul Războiului Mondial, în „Bacăul”, sub titlul „Pagini din dosul frontului”: „O execuție” (25 februarie 1931), „Tranșeele din Bacău” (9
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
abordat chestiunea, se răsfrîngea negativ asupra memoriei lui. însă atunci nimeni nu s-a întrebat: dacă el ar trăi, oare cear zice? Sigur, n-ar fi acceptat ca titlul de fondator să-i revină lui în exclusivitate. N-avea o fire vanitoasă, de uzurpator. Editorul, care, din motive politice, l-a omis pe Tabacaru, i-a creat această imagine falsă. Profesorul a fost membru al Partidului Național Liberal, în care se înscrisese tîrziu (printre ultimii dintre fruntașii băcăuani), din simpatie (a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tîlcuitoare”, în Istoria ieroglifică, 1, Ediție îngrijită de P. P. Panaitescu [și] I. Verdeș, EPL, 1965, p. 10. La D. C. cuvîntul apare numai sub forma „atomuri”. 2.Iată o singură frază, din cartea a V-a, despre „Chipul și firea Hameleonului”: „Peste tot trupul păr sau alt feliu de piiele nu are, ce în chipul sagriului [măgar cu pielea granulată n. m.] soldzi mănunței și în vîrf ascuțiței are”. (Op. cit, 2, p. 13) 3.„Meditație pentru ziua Anului Nou
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Apărea din nou. Dar nu făceam cîțiva pași și iar mă pără232 Constantin Călin sea. O altă cunoscută trecuse... - Fii mai puțin darnic cu iubirea, prietene, îi spun odată. - Asta-i singura mea meteahnă! Mă omor după femei. Așa-i firea mea, ce să fac împotrivă-i? Toată ziua vin la mine. Nu-mi dau pace o clipă! Să vezi că le întreb cîți ani au! Pe multe le alung... Ce-i și cu Nemția asta? L-am lăsat sănătos teafăr
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu stă la masa de lucru, dar nici nu face altceva. Din cînd în cînd, gîndul că „cineva departe muncește” și pentru el, îi revelă poziția de privilegiat, pe care, deși n-o refuză, o suportă destul de greu, căci prin firea sa e un tip moral și autocritic, uneori pînă la autodenigrare. într-o expunere despre „triada culturală și stilistică romînească” (prezentată la Bacău, în ziua de 15 aprilie 1986), Laurențiu Ulici a făcut o afirmație despre care el însuși a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Nu-mi amintesc cui aparține vorba aceasta, îmi amintesc însă că, atunci cînd mi am notat-o, m-am gîndit la Bacovia. Sintetizează mai bine de două decenii din viața sa. Trei puncte de vedere - o singură idee: sîntem captivii firilor noastre. „Nu-i exclus - scria marele biolog ieșean N. Leon - ca totul să depindă de prisma prin care privim lucrurile: Democrit rîdea și Heraclit plîngea de viciile oamenilor, căci toate acțiunile noastre par comice unora și tragice altora. E chestie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e coerentă”. Același e și cazul lui Bacovia. „Din cauza temperamentului meu - recunoaștea poetul - mi-am croit fatal o astfel de viață (în singurătate - n. m.). Și-apoi n-am fost întotdeauna prea sănătos”. A-ți înțelege cît mai corect temperamentul („firea”) e pasul cel mai important pentru a-ți rămîne fidel ție însuți. Bacovia s-a încadrat și s-a menținut în datele sale, de aci „coerența”, care, paradoxal, nu evocă o slăbiciune, ci o structură interioară puternică. Neliniște: Am citit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
abate de la profilul pe care l-ai impus. S-a dedus că ești singur, melancolic, trist, n-ai voie să umbli în grup, să jubilezi și să hohotești. Scrisul nu ți mai îngăduie să-ți arăți și celelalte părți ale firii. Cu timpul, el devine un instrument de monitorizare în mîna celorlalți. Vrînd nevrînd, îți determină comportamentul. Situația lui Bacovia e asemănătoare cu a filosofilor și moraliștilor, care trebuie să-și ilustreze cu viața lor observațiile și reflecțiile, să fie constanți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
33. Și apoi, viața sa de copil și de adolescent, la Ipotești, nu trebuie apreciată numai după cele paisprezece poezii, publicate de tînărul poet înainte de 1870 și din care de-abia una singură, Din străinătate, îl atrage din nou, cu fire nevăzute, la Ipotești. Se cereau studiate toate descrierile cadrului ipoteștean, cu codrul, lacul, lunca, Stînca stearpă, izvorul cu prispa de brazde și "teiul sfînt", așa învăluite în lumea de basm a copilăriei sale și văzute de el cu ochi de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
peste drum, la Gheorghe Gireadă, care avea un băiat, Costache, născut în 1848, deci numai cu un am mai mare decît Mihai. Povești frumoase spunea și Ioana Giredoaia, mama lui Costache. Dar Mihai încă din acea vreme a devenit o fire închisă, îi plăcea singurătatea. Umbla de obicei singur. Vara, neavînd un program stabilit, mai ales cînd Eminovici era plecat la Botoșani ori mai departe, Mihai dispărea de acasă zile la rînd. Asculta ciripitul păsărilor și zvonul de gîlgîit dulce al
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-o, ne-o va spune însuși poetul, ceva mai tîrziu, la persoana a treia: "A ierburilor spice stau sure-verzi în soare Crescute ajung la brîul unei copile. Lin Prin iarba mare trece, și-aminte luătoare Plivește flori de aur și fire de pelin. Cunună-și împletește și-o 'ncaieră sălbatec În pletele înflate, în păru-i încîlcit Și ochi-i rîd în capu-i, și fața-i e jăratec A lanurilor zînă, cu chip frumos rostit. Și-apoi în codru trece
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
regele Lin, ca stăpînă a zeului Amor și zeiță adorată de poeți, să-și împlinească solia dată de Orfeu. Vocea ei să răsune ca o vrajă, încît marmora să cînte, creștetele-nalte ale munților să salte și tot ce în fire e în nesimțire să învie, iar poeții să cînte ce n-au cîntat de secole. Din acel "amestec de vise dalbe" apare Ondina, "ca o taină timidă a nopții", cu părul ca aurul și cu cunună. Purtînd mînuța gingașă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
evoluției poetului, în anii grei de frămîntări ai studiilor în străinătate, pămîntul s-a înfruntat cu cerul, dragostea cu me tafizica. Metafora fierbinte a iubitei s-a înfruntat cu recele simbol filozofic în Floare-albastră". Va să zică, poetul retras și tăcut din fire, voia să învețe, să filozofeze, iar fata nu-l lăsa în pace și-l ademenea la dragoste. Cînd s-a întîmplat aceasta? Poezia a fost scrisă în vara anului 1872, iar iubita lui, cu numele metaforic de Floare-albastră, murise de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
scris zeci de cărți, majoritatea romane istorice plasate în Antichitate și Renaștere, dar și nuvele, piese de teatru și memorii. Și-a câștigat notorietatea nu numai datorită scrisului. A fost o personalitate cu totul originală care a făcut din descoperirea firii opera vieții ei. Și-a petrecut primii ani de viață absorbită total în studiul mitologiei antice și în literatură. În circumstanțe biografice diferite ar fi putut deveni una dintre cele mai mari specialiste în limbi și literaturi clasice din Europa
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Hadrian bazate pe ideile cheie ale lui Hadrian), fiecare de aceeași lungime în ciuda iluziei că ar exista diferențe între ele. Prima secțiune (Animula Vagula Blandula, literal: Suflet mic, suflet blând și călător) începe cu autoanaliza lui Hadrian asupra propriei sale firi; apoi, în partea a doua și a treia trece rapid la secvențe retrospective din copilărie și tinerețe: bunici, părinți, educație, serviciu militar, relația cu foștii împărați Traia, Marc Antoniu, Titus, Domițian, primele misiuni și grele încercări militare. Descrierile firii lui
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sale firi; apoi, în partea a doua și a treia trece rapid la secvențe retrospective din copilărie și tinerețe: bunici, părinți, educație, serviciu militar, relația cu foștii împărați Traia, Marc Antoniu, Titus, Domițian, primele misiuni și grele încercări militare. Descrierile firii lui Hadrian sunt memorabile, mai ales ale surorii sale blajine Paulina, soacra sa, împărăteasa Plotina care i-a devenit aliat și amantă, și soției sale Sabrina cu care s-a căsătorit după ce a urcat pe tron, la vârsta de 41
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
persoane; Agape, o dragoste mai generalizată, aproape fără pasiune pentru lucrurile acestei lumi. Aceste forme de dragoste depindeau pentru interpretările lor aproape exclusiv de cei ce le practicau. De exemplu, noua mistică platonică insista că pasiunea erotică era misterioasă din fire și incapabilă de o explicație rațională în consecință, ea a format baza gnosticismului lor sau a celei mai profunde înțelepciuni. Pe de altă parte, noile secte ale creștinilor urmăreau să explice Agape în termeni ra GUSTAVE FLAUBERT (1821-1880) a fost
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
acțiune și spre momentele de maximă disperare. Construirea acestui personaj în special cele trei sau patru pietre de temelie, ca să zicem așa, pe care fiecare individ se sprijină a fost permanenta ei provocare. Treptat a adunat ingredientele de bază: o fire visătoare autoreflexivă, rar în conflict cu împăratul activ așa cum Hadrian însuși susține: Eram vultur și taur, om și lebădă, falus și creier, toate deopotrivă; Proteu și Jupiter totodată 63, sensibiliatea lui greceas-că; erotica lui (la începutul povestirii lui, Hadrian îi
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în engleză. Ele erau instalate confortabil pe insula lor, cuplul se întemnițase în ceea ce numeau câteodată "insulațară", ascunse în refugiul sigur pe care și-l creaseră departe de civilizație. Marguerite dispunea de atâta stabilitate cât putea suporta cineva cu o fire atât de nomadă ca a ei. Nimic nu va întrerupe noul proiect de a face Memoriile lui Hadrian accesibile în întreaga lume anglofonă, nu mai puțin dinamică decât Hadrian care inițiase programele lui civice în jurul emisferei estice. Autor și traducător
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]