22,798 matches
-
fibroblastelor", "fibroblast growth factor 9" în engleză), FGF9 fiind necesar pentru buna diferențiere a celulelor Sertoli. Activarea continuă a genei "SOX9" este realizată de două boucle de feed-back pozitiv dependente de proteinele FGF9 (ce activează transcripția genei SOX9) și de proteina SOX9 (ce se poate fixa pe promotorul genei "SOX9" determinând activarea lui). În momentul în care activarea corespunzătoare a genei "SOX9" este realizată, celulele bipotentiale ale gonadei primitive încep să se diferențieze în celule Sertoli și permit formarea testiculului primordial
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
să se diferențieze în celule Sertoli și permit formarea testiculului primordial. De la descoperirea sa, importanța genei "SRY" în determinarea sexului a fost larg documentată: Gena "SRY" a apărut în urma duplicării genei "SOX3", genă situată pe cromozomul X aparținând familiei de proteine SOX. Pe scara evoluției organismelor, această duplicație s-a produs după separarea ramurilor corespunzătoare organismelor aparținând subclaselor Prototheria (monotreme) și Theria. Organismele monotreme nu au gena "SRY" și au un sistem de determinare al sexului de tip ZW implicând probabil
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
cazurilor se datorează interacțiunii dintre gene multiple și factorii de mediu. Fiecare dintre defectele de genă unică este rar, cu un total de peste 200 de cazuri. O parte dintre genele implicate afectează canalele ionice, enzimele, GABA și receptorii cuplați cu proteina G. În cazul gemenilor identici, dacă unul dintre ei este afectat, șansele sunt de 50-60% ca și celălalt să fie afectat. În cazul gemenilor neidentici, riscul este de 15%. Aceste riscuri sunt mai mari la persoanele cu convulsii generalizate decât
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
au dovedit a fi eficace în cazul celor care nu răspund la medicație: stimularea nervului vag, stimulare talamică anterioară, și stimulare (cerebrală) în buclă închisă. Un regim alimentar cetogen (bogat în-grăsimi, cu nivel redus de carbohidrați și nivel adecvat de-proteine) pare să reducă numărul crizelor cu până la jumătate la circa 30-40% dintre copii. Circa 10% reușesc să mențină dieta timp de câțiva ani, 30% au suferit de constipație, dar s-au observat și alte efecte adverse. Regimurile alimentare mai puțin
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
cercetări în scopul susținerii efortului de război în timpul celui de al Doilea Război Mondial, și a devenit interesat de mecanismul fosgenului ca gaz otrăvitor. Cu fosgen cu C-11 (COC) pregătit de Benson, ei au studiat combinația dintre fosgen și proteinele din plămâni. După ce Benson a plecat de la Berkeley în iulie 1943, Ruben a murit la 28 septembrie 1943 în urma unei otrăviri accidentale cu fosgen suferite în ziua anterioară.
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
un component al oaselor și un rol dinamic participând sub formă de ioni de calciu la numeroase mecanisme vitale ca: menținerea integrității funcționale a sistemului nervos central și periferic, a membranei celulare, la coagularea sângelui, la menținerea stării coloidale a proteinelor, cofactor al unor enzime. Magneziu, intervine într-o mulțime de procese metabolice, nervoase, sanguine, viscerale activează multe enzime, participând la reglarea metabolismului glucidic, lipidic, proteic, la procede de creștere și permeabilitate celulară, are acțiune antialergică și antispastică. Importanța potasiului constă
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
moleculei de ADN (acidul dezoxiribonucleic) sau de ARN (acidul ribonucleic) care determină sinteza unui lanț polipeptidic specific și determină expresia fenotipică a unui caracter. Gena structurală este formată din secvențe codante numite „exoni” (secvențe a căror informație se regăsește în proteina codată) și din secvențe necodante numite „introni”. Numărul exonilor diferă de la genă la genă. Distanța dintre gene se măsoară în morgani (un centimorgan - cM - reprezentând un procent de recombinare de 1% între cele două secvențe), unitate de masură a distanței
Alelă () [Corola-website/Science/317314_a_318643]
-
cancer. Riscul ca o femeie să contracteze cancer mamar este deci rezultatul unui mare număr de alele și al mediului înconjurător, și e foarte greu de prezis. Genele au funcția de a furniza informația necesară pentru producerea unor molecule numite proteine, în celulele organismului. Celulele sunt cele mai mici părți independente ale organismului: corpul omenesc conține aproximativ 100 de trilioane de celule, pe când organisme foarte mici cum sunt bacteriile au doar o singură celulă. O celulă e ca o fabrică foarte
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
ca o fabrică foarte complexă în miniatură, care poate produce toate piesele necesare pentru a realiza o copie a ei însăși, ceea ce se petrece când celula se divide. În celule există o diviziune a muncii simplă: genele furnizează instrucțiunile iar proteinele execută aceste instrucțiuni - cum ar fi construirea unei noi copii a celulei sau repararea defectelor. Fiecare tip de proteină e un specialist care face un singur lucru, așa că dacă o celulă are nevoie să facă ceva nou ea trebuie să
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
ei însăși, ceea ce se petrece când celula se divide. În celule există o diviziune a muncii simplă: genele furnizează instrucțiunile iar proteinele execută aceste instrucțiuni - cum ar fi construirea unei noi copii a celulei sau repararea defectelor. Fiecare tip de proteină e un specialist care face un singur lucru, așa că dacă o celulă are nevoie să facă ceva nou ea trebuie să producă o nouă proteină. Dacă o celulă are nevoie să facă ceva mai repede sau mai încet decât înainte
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
cum ar fi construirea unei noi copii a celulei sau repararea defectelor. Fiecare tip de proteină e un specialist care face un singur lucru, așa că dacă o celulă are nevoie să facă ceva nou ea trebuie să producă o nouă proteină. Dacă o celulă are nevoie să facă ceva mai repede sau mai încet decât înainte, ea produce o cantitate mai mare sau mai mică din proteina respectivă. Genele instruiesc celulele ce să facă, spunându-le ce proteine să producă și
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
o celulă are nevoie să facă ceva nou ea trebuie să producă o nouă proteină. Dacă o celulă are nevoie să facă ceva mai repede sau mai încet decât înainte, ea produce o cantitate mai mare sau mai mică din proteina respectivă. Genele instruiesc celulele ce să facă, spunându-le ce proteine să producă și în ce cantități. Proteinele constau dintr-o înlănțuire a 20 de tipuri de aminoacizi. Acest lanț este adunat într-o formă compactă, asemănătoare unui ghem de
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
producă o nouă proteină. Dacă o celulă are nevoie să facă ceva mai repede sau mai încet decât înainte, ea produce o cantitate mai mare sau mai mică din proteina respectivă. Genele instruiesc celulele ce să facă, spunându-le ce proteine să producă și în ce cantități. Proteinele constau dintr-o înlănțuire a 20 de tipuri de aminoacizi. Acest lanț este adunat într-o formă compactă, asemănătoare unui ghem de sfoară grosolan. Forma proteinei e determinată de secvența de aminoacizi de-
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
are nevoie să facă ceva mai repede sau mai încet decât înainte, ea produce o cantitate mai mare sau mai mică din proteina respectivă. Genele instruiesc celulele ce să facă, spunându-le ce proteine să producă și în ce cantități. Proteinele constau dintr-o înlănțuire a 20 de tipuri de aminoacizi. Acest lanț este adunat într-o formă compactă, asemănătoare unui ghem de sfoară grosolan. Forma proteinei e determinată de secvența de aminoacizi de-a lungul lanțului iar această formă, la
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
celulele ce să facă, spunându-le ce proteine să producă și în ce cantități. Proteinele constau dintr-o înlănțuire a 20 de tipuri de aminoacizi. Acest lanț este adunat într-o formă compactă, asemănătoare unui ghem de sfoară grosolan. Forma proteinei e determinată de secvența de aminoacizi de-a lungul lanțului iar această formă, la rândul ei, determină ce va face proteina. De exemplu, anumite proteine au pe suprafață adâncituri care se potrivesc exact cu forma altei molecule, permițând proteinei să
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
de tipuri de aminoacizi. Acest lanț este adunat într-o formă compactă, asemănătoare unui ghem de sfoară grosolan. Forma proteinei e determinată de secvența de aminoacizi de-a lungul lanțului iar această formă, la rândul ei, determină ce va face proteina. De exemplu, anumite proteine au pe suprafață adâncituri care se potrivesc exact cu forma altei molecule, permițând proteinei să se lege foarte strâns de această moleculă. Alte proteine sunt enzime, asemănătoare cu niște mecanisme minuscule care pot modifica alte molecule
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
Acest lanț este adunat într-o formă compactă, asemănătoare unui ghem de sfoară grosolan. Forma proteinei e determinată de secvența de aminoacizi de-a lungul lanțului iar această formă, la rândul ei, determină ce va face proteina. De exemplu, anumite proteine au pe suprafață adâncituri care se potrivesc exact cu forma altei molecule, permițând proteinei să se lege foarte strâns de această moleculă. Alte proteine sunt enzime, asemănătoare cu niște mecanisme minuscule care pot modifica alte molecule. Informația din ADN este
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
Forma proteinei e determinată de secvența de aminoacizi de-a lungul lanțului iar această formă, la rândul ei, determină ce va face proteina. De exemplu, anumite proteine au pe suprafață adâncituri care se potrivesc exact cu forma altei molecule, permițând proteinei să se lege foarte strâns de această moleculă. Alte proteine sunt enzime, asemănătoare cu niște mecanisme minuscule care pot modifica alte molecule. Informația din ADN este stocată într-o secvență de unități care se repetă de-a lungul moleculei ADN
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
lungul lanțului iar această formă, la rândul ei, determină ce va face proteina. De exemplu, anumite proteine au pe suprafață adâncituri care se potrivesc exact cu forma altei molecule, permițând proteinei să se lege foarte strâns de această moleculă. Alte proteine sunt enzime, asemănătoare cu niște mecanisme minuscule care pot modifica alte molecule. Informația din ADN este stocată într-o secvență de unități care se repetă de-a lungul moleculei ADN. Aceste unități sunt patru tipuri de nucleotide (A, T, G
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
sunt ele copiate. Copia de ARN făcută după o genă este apoi trecută printr-o structură numită ribozom, care traduce secvența de nucleotide din ARN în secvența corectă de aminoacizi și leagă acești aminoacizi laolaltă, producând un lanț complet de proteină. Noua proteină se strânge apoi în forma ei activă. Procesul de traducere a informației din limbajul ADN în limbajul aminoacizilor se numește "translație". Dacă secvența nucleotidelor dintr-o genă se schimbă, secvența aminoacizilor din proteina pe care o produce se
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
copiate. Copia de ARN făcută după o genă este apoi trecută printr-o structură numită ribozom, care traduce secvența de nucleotide din ARN în secvența corectă de aminoacizi și leagă acești aminoacizi laolaltă, producând un lanț complet de proteină. Noua proteină se strânge apoi în forma ei activă. Procesul de traducere a informației din limbajul ADN în limbajul aminoacizilor se numește "translație". Dacă secvența nucleotidelor dintr-o genă se schimbă, secvența aminoacizilor din proteina pe care o produce se poate schimba
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
producând un lanț complet de proteină. Noua proteină se strânge apoi în forma ei activă. Procesul de traducere a informației din limbajul ADN în limbajul aminoacizilor se numește "translație". Dacă secvența nucleotidelor dintr-o genă se schimbă, secvența aminoacizilor din proteina pe care o produce se poate schimba și ea; dacă o parte dintr-o genă e îndepărtată, proteina produsă va fi mai scurtă și ar putea să nu mai funcționeze. Acesta este motivul pentru care alele diferite ale unei gene
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
a informației din limbajul ADN în limbajul aminoacizilor se numește "translație". Dacă secvența nucleotidelor dintr-o genă se schimbă, secvența aminoacizilor din proteina pe care o produce se poate schimba și ea; dacă o parte dintr-o genă e îndepărtată, proteina produsă va fi mai scurtă și ar putea să nu mai funcționeze. Acesta este motivul pentru care alele diferite ale unei gene pot avea efecte diferite în organism. De exemplu, culoarea părului depinde de cantitatea dintr-o substanță de culoare
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
diferite în organism. De exemplu, culoarea părului depinde de cantitatea dintr-o substanță de culoare închisă numită "melanină", care e produsă în timpul creșterii părului. Dacă o persoană posedă o garnitură normală de gene implicate în producerea melaninei, sunt fabricate toate proteinele necesare și părul crește cu o culoare închisă. Dar dacă alelele pentru o anumită proteină au secvențe diferite și fabrică proteine care nu funcționează corect, nu se produce melanină și părul va fi alb. Această condiție se numește albinism iar
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
închisă numită "melanină", care e produsă în timpul creșterii părului. Dacă o persoană posedă o garnitură normală de gene implicate în producerea melaninei, sunt fabricate toate proteinele necesare și părul crește cu o culoare închisă. Dar dacă alelele pentru o anumită proteină au secvențe diferite și fabrică proteine care nu funcționează corect, nu se produce melanină și părul va fi alb. Această condiție se numește albinism iar o persoană în această condiție este un "albino". Genele sunt copiate de fiecare dată când
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]