226,569 matches
-
Fișier:Crane-trepanation-img 0507 crop.jpg|thumb|left|Un craniu trepanat, din [[epoca fierului]]. Perimetrul orificiului din craniu este rotunjit prin creșterea unui nou țesut osos care indică faptul că persoana a supraviețuit acestei operații.]] O descriere din secolul al doilea aparținându-i lui [[Aretaeus din Cappadocia]] a împărțit durerile de cap în trei tipuri: cefalgia, cefaleea și heterocrania. [[Galen|Galen din Pergam]] a utilizat termenul de hemicrania (jumătatea capului), din care a derivat apoi cuvântul migrenă. El a propus de asemenea
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
punctele) propriului teren la fiecare jucător sunt în număr de 161 și se delimitează astfel: la jucătorul 1 în perimetrul cu coordonatele: a2-a11-o11-o2-n2-n1-k1-k2-i2-i1-g1-g2-e2-e1-b1-b2-a2; la jucătorul 2 în perimetrul cu coordonatele: a13-a22-b22-b23-e23-e22-g22-g23-i23-i22-k22-k23-n23-n22-o22-o13-a13. 15 spații (puncte) din linia de mijloc (a12-o12) nu aparțin jucătorilor, fiind considerate neutre. 7.4. Notația jocului se efectuează în conformitate cu Regulile de înregistrare a jocului de fotbal pe hârtie (anexă) - parte integrantă a prezentului Regulament. 1. La începutul jocului fiecare jucător își înscrie numele și prenumele în rubrica din dreapta
Fotbal pe hârtie () [Corola-website/Science/327638_a_328967]
-
pe 27 decembrie 1918 pentru renașterea statului național după un discurs patriotic al pianistului Ignacy Paderewski. Luptele au continuat până pe 28 iunie 1919, când a fost semnat Tratatul de la Versailles, care consfintea renașterea statulu polonez. Polonia a primit teritorii ce aparținuseră Imperiului German învins după cum urmează: Pe 17 iulie 1919 a fost semnată încetarea focului între Polonia și Ucraina. Ucrainenii au încercat sa-și consolideze forțele pe 22 ianuarie 1919, când Ucraina Apuseană s-a unit într-un act mai degrabă
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
prelucrarea de fildeș și os, cu decor rafinat și coliere sunt realizate cu dinți de carnivore. Inovațiile Magdaleniene constau în principal în prelucrarea osoaselor (din cioc de papagal făceau flaut cioc), piroane, spatule, cârlige, ace și bastoane. Acestei perioade îi aparține perioada de glorie a picturii rupestre, ale cărei varietate și calitate sunt martore picturile murale celebre din peșterile de la Altamira, Font-de-Gaume, Lascaux și Niaux. Cultura Magdaleniană este divizată, nu în unanimitate, în "vechi Magdalenian" (I-III) " Magdalenian recent " (IV-VI
Magdalenian () [Corola-website/Science/327695_a_329024]
-
iar la nivel național a fost declarată arie protejată în anul 2000, prin "Legea Nr.5 din 6 martie" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Atât custodia rezervației cât și proprietatea terenului, aparțin (2011) de Primăria Municipiului Piatra Neamț. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cernegura, Pietricica și Agârcia. Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
Hevelius), aflată în "Danziger Altstadt" (Orașul Vechi), a devenit în 1930 sediul principal al Oficiului Poștal Polonez, având o linie telefonică directă cu Polonia. În 1939 el avea puțin peste 100 de angajați. Unii funcționari ai Oficiului Poștal Polonez au aparținut unei organizații poloneze de auto-apărare, iar mulți au fost membri și ai organizației poloneze "Związek Strzelecki" (Asociația Carabinierilor). Potrivit mărturiei lui Edmund Charaszkiewicz, Oficiul Poștal Polonez a fost începând din 1935 o componentă importantă a organizației de informații externe a
Oficiul Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327710_a_329039]
-
al seriei pe vremea când Martin avea în plan doar o trilogie. Unele dintre primele ediții americane ale romanului "Urzeala tronurilor" (1996) prezentau "" ca următorul volum al seriei. Antologia din 1998 intitulată "Legends" - în care apărea nuvela "The Hedge Knight" aparținând aceluiași univers - prezenta "Dansul dragonilor" ca a treia carte a unei tetralogii. La fel ca cele două volume anterioare din seria "Cântec de gheață și foc", cartea cuprinde o anexă extinsă în care sunt prezentate casele mari și mici din
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
pe perioada iernii fiind închisă. În anul 1752, în jurnalul său de călătorie, episcopul Pococke, care călătorise în jurul insulei, a dedicat o mare parte din paginile jurnalului său, descriind "Valorile Irlandei", iar vizita la Powerscourt era consemnată asfel: „Powerscourt, care aparține Domnului Powerscourt ... În parc, la două mile de casă, se află celebra cădere de apă, o cascadă ale cărei ape cad necontenit într-o groapă săpată în piatră, iar groapa este înconjurată de capetele ieșite din apă ale trunchiurilor de
Cascada Powerscourt () [Corola-website/Science/327729_a_329058]
-
efectuat, astfel că, deși stilul general este goticul târziu, se mai pot vedea elemente al stilului romanic în care a fost ridicată inițial. Se pot vedea, de asemenea, bazoreliefuri decorative, numite "Bestiarii", în stil cistercian, ordin monahal de care a aparținut biserica după anul 1240. Altarul prezintă scena vindecării leprosului de către Isus, el fiind realizat în secolul al XIX-lea de către pictorul brașovean Friedrich Mieß. În biserică se mai păstrează o orgă datată în secolul al XIX-lea. De asemenea, aici
Biserica fortificată din Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/327753_a_329082]
-
a bisericilor erau primiți direct de la statul otoman sau prin donații ale credincioșilor. În afară de Islamul Sunnit, în Ungaria au apărut comunitățile dervișilor, aleviților mevlevilor. Faimoasa mănăstire Gül Baba din Budin (Buda), în care viețuiau în jur de 60 de derviși, aparținea ordinului "bektasi". Mănăstirea era amplasată în apropierea cazărmii ienicerilor și a fost construită de cel de-al treilea "begler bey" (guvernator) al Budinului (Buda). Mausoleul lui Gül Baba din Budapesta este un loc de pelerinaj pentru musulmani până în zilele noastre
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
însemnat neapărat un lucru bun. În momentul actual, autoritățile din Sălaj încearcă să facă rost de finanțări pentru a reabilita castelul, care acum sute de ani a fost unul din cele mai frumoase castele din Transilvania. Castelul, împreună cu terenul aferent, aparțin companiei Agromec, înființată în 1991. În secolul XVII, Surducul era în proprietatea familiei Csáky. Aveau un conac frumos, contruit în mijlocul unui parc din care n-a mai rămas decât casa servitorilor. Conacul a fost transformat în castel probabil în secolul
Castelul Jósika din Surduc () [Corola-website/Science/327777_a_329106]
-
cripta acum goală și jefuită, au fost trei sicrie din fontă, două dintre ele având și ferestre. Deasupra ușii, încadrată între cărămizi, este așezată o placă albă cu inscripția în latină "Parenti omnia pietas proculium posuit ano. MDCCCXXVII". Inscripția îi aparține sculptorului clujean originar din Debrețin, Hirschfeld Friedrich, și a fost realizată în 1828.
Castelul Jósika din Surduc () [Corola-website/Science/327777_a_329106]
-
două state saxone s-au stins în 1689, respectiv în 1422, însă Ascanienii au continuat să guverneze în micul teritoriu al Anhaltului până când monarhia a fost abolită în 1918. Ecaterina "cea Mare", împărăteasă a Rusiei între 1762 și 1796, a aparținut Casei de AScania, ea fiind fiica principelui Christian August de Anhalt-Zerbst.
Casa de Ascania () [Corola-website/Science/327949_a_329278]
-
i-a revenit Poloniei, conform datelor UNESCO din anul 1977, referitoare la suprafețele ce erau declarate rezervații naturale. Ea și-a păstrat, în mare parte, caracterul ei primordial, pe când cea poloneză a suferit unele imixtiuni, prin construcția unor clădiri ce aparțin Administrației Naționale și a unui Muzeu al Naturii. În dorința lor de a salva cât mai multe specii, polonezii au populat pădurea și cu o herghelie de tarpani. Ultimul exemplar aflat în libertate, din această specia care stă la originea
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
Gebhard în regiunea cursului inferior al râului Lahn. Fiii acestuia sunt menționați în 861 ca "propinqui" ai seneșalului Adalard, care servise sub împăratul Ludovic cel Pios. Însă clanul a devenit cunoscut abia odată cu Oda, soția împăratului Arnulf de Carintia, care aparținea acestei familii. În baza legăturii sale familiale cu Oda, Conrad "cel Bătrân" a fost adeseori numit ca "nepos" al împăratului. Conrad și frații săi erau într-adevăr rude apropiate ale lui Arnulf, care s-a bucurat de sprijinul lor total
Conradini () [Corola-website/Science/327984_a_329313]
-
este o asociație etnică de drept privat, singura organizație ce aparține minorității naționale italiene, succesoarea de facto și de iure a tuturor comunităților istorice italiene până în prezent, recunoscută ca fiind de utilitate publică. RO.AS.IT. și-a propus ca obiectiv principal de acțiune conservarea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, precum și promovarea
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
Scopul locotenent-colonelului Custer a fost ca să ducă înapoi triburile sioux lakota și cheyene în rezervațiile înființate în statul Dakota. Indienii luptau pentru că în timpul febrei aurului au fost alungați de pe pământurile lor, care în conformitate cu tratatele de pace încheiate cu guvernul le aparțineau. Indienii l-au ales conducător pe Sitting Bull. Indienii erau înarmați în principal cu arcuri, dar și cu puști capturate. Trupele americane conduse de locotenent-colonelul Custer, numărând în timpul luptei 566 călăreți și 31 ofițeri completați cu iscoade din tribul crow
Bătălia de la Little Bighorn () [Corola-website/Science/327997_a_329326]
-
din "Warcraft: Orcs & Humans" este o versiune extinsă a paradigmei din Dune II "construiește baza, construiește armata, distruge inamicul" care include alte moduri de joc. Acestea au inclus mai multe tipuri noi de misiuni, cum ar fi cucerirea rebelilor care aparțin rasei jucătorului, salvarea și reconstrucția orașelor asediate, salvarea forțelor aliate aflate într-o tabără a inamicului și apoi distrugerea bazei principale a inamicului precum și misiuni cu trupe limitate, în care niciuna dintre părți nu poate produce unități suplimentare, dar și
Warcraft: Orcs amp; Humans () [Corola-website/Science/327970_a_329299]
-
în care jucătorul folosește o combinație între stealth, parkour și combat pentru a completa diferite misiuni. Jucătorul își asumă rolul a trei personaje pe parcursul jocului. Protagonistul seriei, Desmond Miles, un Asasin al secolului 21, încearcă să descopere secretele unei Cripte aparținând Precursorilor, care va proteja Terra de explozia solară din 21 decembrie 2012. Pentru a descoperi aceste secrete, Desmond folosește Animusul pentru a retrăi amintirile a doi dintre strămoșii săi, strămoși pe care jucătorul îi controlează în timpul anumitor secvențe din timpul
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
rudele lui Isus ar fi ocupat poziții speciale în . În secolul al III-lea, rudele de sânge ale lui Isus, fără să fie desemnate ca „frați”, erau numite "desposyni", de la grecescul δεσπόσυνοι, plural lui δεσπόσυνος, ceea ce înseamnă ”ai învățătorului sau aparținând Domnului”. Expresia este folosită de , un istoric de la începutul secolului al III-lea. Datorită lipsei indiciilor și polisemiei cuvântului „frate” în limbile semitice, au fost propuse următoarele interpretări, susținute de-a lungul timpului de diverși teologi sau istorici: Isus a
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
Isus a avut frați și surori depline. Pe lângă genealogiile lui Isus prezentate în Evanghelia după Luca și Evanghelia după Matei, au existat câteva încercări de a stabili arborele genealogic al familiei nucleare a lui Isus: Diagrama de mai jos le aparține lui John J. Rousseau și Rami Arav (editată de Augsburg Fortress, editura oficială a Bisericii Evanghelice Luterane din SUA, în 1995; vezi "From Jesus to Christ: Jesus' Family Tree" (De la Isus la Hristos: Arborele genealogic al lui Isus). Ea urmează
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
vreo mențiune a altor copii mergând cu caravana împreună cu Maria și Iosif în relatarea din Luca 2 a călătoriei către Templu atunci când Isus era în vârstă de doisprezece ani. Cea mai veche consemnare ce s-a păstrat a acestei credințe aparține lui Tertulian(150-230) , primul „protestant” consemnat de istorie. Tertulian credea în conceperea miraculoasă a lui Isus dar nu și în castitatea de după naștere a Mariei. El este invocat mai târziu de către (340 - 390), care primește replica lui Ieronim (347 -420
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
a Mariei. El este invocat mai târziu de către (340 - 390), care primește replica lui Ieronim (347 -420): "Helvidius îl invocă pe Tertulian ca martor și îl citează pe , episcop în Petavium. Despre Tertulian nu spun mai mult decât că nu aparținea bisericii. Iar în privința lui Victorinus,susțin ceea ce evangheliile arată - că vorbește despre frații Domnului nu ca fiind copii ai Mariei ci frați în sensul în care am explicat, prin înrudire, nu de sânge".(Against Helvidius: The Perpetual Virginity of Mary
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
Frederic Storck. O decizie a Ministerului de Justiție, datată 17 decembrie 1919 a fost publicată în „Monitorul Oficial" din 29 februarie 1920. Aceasta stipula că "„se vor lichida toate acțiunile și părțile de fondator din capitalul Băncii de Credit Român aparținând supușilor țărilor inamice la data de 14 august 1916, precum și acelea dobândite de asemenea supuși după această dată”". Banca de Credit și-a continuat politica, astfel că în 1918 a cumpărat masiv acțiuni la Uzinele Vulcan iar în 1921 a
Banca de Credit Român () [Corola-website/Science/328006_a_329335]
-
Un om de zăpadă este o sculptură din zăpadă compactă, cu aparență umană, și de dimensiuni foarte variabile. Ca și castelele de nisip, omul de zăpadă aparține categoriei artei efemere. Primele mențiuni scrise care atestă "oameni de zăpadă" datează din secolul al XVI-lea (de exemplu, în scrierile lui Shakespeare). Ca personaj popular, omul de zăpadă apare într-o culegere de poezioare pentru copii apărută în 1770
Om de zăpadă () [Corola-website/Science/328010_a_329339]