752 matches
-
primăverii așa cum se întîmplă de obicei în vise, cînd ți-e frică de ceva, dincolo de nevoia inconștientă de-a privi oamenii ca pe-o răscumpărare a culpei și de la inimă la inimă am să rostesc dintru începutul desprinderii înalta rugă, îmbrățișată doar de lacrimi într-un sens absolut în care nu mai știu să spun: rămîn umbra fără odihnă și fără sfîrșit, retabluri ce seamănă cu niște bucăți de catedrală șoptite în ureche de pe muntele Ayuwang altminteri strîng la piept o
PE ALT ŢĂRM, ÎNTR-UN ALT TIMP... de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348076_a_349405]
-
nervoasă. La început nu reușise să-și descopere iubitul printre dansatori, când la un moment dat l-a observat în brațele altei fete dansând un tangou strânși lipiți unul de altul. Eleonora fierbea de furie când i-a văzut așa îmbrățișați. Simțea că se sufocă, că nu mai are aer. Cum! Ea să fie abandonată așa din senin, fără nici o explicație, ea care îi cedase insistențelor și i se oferise pe tavă? Ieși afară din sală să inspire aer curat, aer
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
Ea să fie abandonată așa din senin, fără nici o explicație, ea care îi cedase insistențelor și i se oferise pe tavă? Ieși afară din sală să inspire aer curat, aer rece și să nu-i mai vadă pe cei doi îmbrățișați. Cum să facă ca să-l pedepsească? Să-l facă să sufere? Va trebui să găsească ceva că altfel simțea că înnebunește. Era o fire mai vulcanică, care nu suporta trădarea, mai ales când știa că-i oferise totul acestui trădător
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
ce cuprinde în ramurile sale surâsul serafic de Sus și zumzetul preahărnicuțelor albine, răsună ca o Romanță de dragoste în piepturile celor care tresaltă și cântă. • Fiecare Tei fastuos urzit din scânteierea Zorilor își scutură cârlionții de aur peste trupurile îmbrățișate ale celor ce-și trăiesc poezia Dorului. • Fiecare Iarbă verde de-acasă își întinde covorul fascinant făurit sub pașii celor care în zborul lor angelic, deja nu mai ating pământul... • Fiecare Plop țâșnit ca o strigare spre cer, cu frunzele
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
învățând să își mențină echilibrul în patinajul sufletesc printre atâtea ispitiri de rătăcire. Câteodată își pierdea podoabele în atingerea de vreo patimă, câteodată se trezea strălucitoare ca o nestemată șlefuită de privirea pierdută între brațele altei existențe. I-a zărit îmbrățișați, depărtându-se să își savureze fericirea. Și anii i-au îmbrățișat pe toți peste trupul înaintării cu experiența intersecțiilor. L-a zărit zâmbind pierdut, cu ochii în căutarea eternității. De pe acea frântură de timp și-a hotărât sensul așteptării: dincolo de
POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350027_a_351356]
-
spirituale și Codurile mele: Coboară cu cele trei Diane - Diana-Luna-Hecate, Diana-Artemis-Bendis cea thracica și Diana, sancta, potentissima - și cu ID-urile lor, din D3 la zeul lor orb în Iadul Deznădejdii și fără să facă Consacrarea la MD și MM, îmbrățișate și împreunate apoi prin ambele părți ca nebunele cu P1 și SRPP, încep să caute împreună cu Circe alte coduri prin toate mormintele orientate pe direcția Asteroidului B48, XXXYY, Ne-P’Tunus...Și neștiind, săraca femeie, ca sângele Soarele nostru galactic
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
departe”, în contradicție cu conaționalul lor Speedy, „veșnic în luptă cu timpul care curge prea lent”. Mai era pe același drum și Nelson, fotograful brazilian, cele trei unguroaice „nu foarte dornice de o tovărășie comună”, dar care sunt salutate și îmbrățișate camaraderește la o revedere, pentru că totuși „Camino e și drumul iertării păcatelor nefăcute”, francofonul elvețian cu nume nemțesc, Friz, a cărei poveste de viață cu siguranță vă va delecta și bine-nțeles, indianul Peter stabilit în Franța prin care ne
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
reci, de catedrale, Iubirea noastră arde ca un rug, Scântei și amintiri vuiesc în cale... Nimic nu e lăsat întâmplător... Destinul nostru tare ca un munte, Spre alte vieți pășește călător, În el, noi doi, cu pletele cărunte... Eterni, duali, îmbrățișați, mereu... Renaște-vom frumoși, sub mii de fețe Și vom călca pe timp cu pași de Zeu, Fără prejudecăți, fără tristețe... Mugurel Pușcaș (Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: DUALI / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1517, Anul
DUALI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366006_a_367335]
-
ar putea ca fioroasa Iarnă, înconjurată de urâciunile amintite, să fi avut o scânteie de admirație și dorință în fața delicatului Ghiocel. Mai ales că era îmbrăcat în culorile ei preferate. Dar bietul Ghiocel rămase derutat când se văzu pipăit și îmbrățișat. El nu trăise și nu simțise astfel de sentimente, era curat ca lacrima. Nu cunoștea decât dragostea curată a stăpânei sale. El nu știa nici să urască. Astfel că se lăsă mângâiat și îmbrățișat. De altfel, avea nevoie să se
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
derutat când se văzu pipăit și îmbrățișat. El nu trăise și nu simțise astfel de sentimente, era curat ca lacrima. Nu cunoștea decât dragostea curată a stăpânei sale. El nu știa nici să urască. Astfel că se lăsă mângâiat și îmbrățișat. De altfel, avea nevoie să se încălzească. Se încălzi bine, încât, fără voie, roși. Se retrase rușinos din brațele împărătesei, zicând: - M-am încălzit, Alteță! Împărăteasa îl privea cu drag, îl îmbrățișa și îl strângea tot mai tare. De fapt
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
două camere era destul de bine încălzit de la centrala termică a localității. Cei doi tineri nu prea simțeau frigul cu toată iarna de afară. Așa se face că au mai tras un pui de somn și își mai petreceau multe momente îmbrățișați de parcă nu le mai venea să se dezlipească unul de lângă celălalt. Făceau planuri în fel și chip pentru viitor. Matei își dorea tare mult să termine liceul pentru a merge la Institutul de Mine din Petroșani, pentru a ajunge inginer
15 ZMEURICA; PLECAREA ÎN TERITORIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366044_a_367373]
-
nesimțite și stelele se stingeau în rugăciuni pe altarul luminii. Zorile își arătau primele raze de lumină. Mai întâi apăru o geană azurie deasupra muntelui, ce se tot mărea luminând cerul, odată cu el și camera unde cei doi îndrăgostiți stăteau îmbrățișați, sărutându-se din când în când, parcă nevrând să se mai despartă vreodată. Lumina creștea, apoi inundă bolta cerească într-o simfonie multicoloră stropită cu flăcări purpurii, ce se răsfrângeau în oglinda de cleștar a ferestrei acum închisă, simțindu-se
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
cititorului. Imaginea de pe copertă ne duce cu gândul la Poarta Sărutului din creația lui Brâncuși în care iubirea devine simbol universal. Poetul o sculptează în frumusețea cuvântului : ,,De s-ar putea, aș face o poartă / prin care noi am trece-mbrățișați / sau am rămâne pironiți de soartă / în stâlpii ei pe veci uitați./ Să vină lumea și să ne-admire / cum două ființe nu sunt decât una,/ cum un sărut de vrajă și uimire/ se dă o dată pentru totdeauna''. .Cu o
IULIAN PATCA, UN POET AL IUBIRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364951_a_366280]
-
năvalnică. Munca Sisifului e greu văzută. O accept. Măcar e benignă celorlalți frați! Că doi frați sori par a se desprinde pentru totdeauna din astru vă e catastrofă? Greșeală! Nimic nu este ceea ce pare. Doar veșnicia știe, păstrează treze, umbrele îmbrățișate indestructibil, unindu-le... HÂRJOANA CU MINE mi-e necunoscută, m-am obișnuit să fiu stârnită spre fețe triste, sărace, stinse sau vesele, nesătule de râs în petrecerea sărbătorilor. Alergarea mea înspre ele nu se pune, intențiile bune fac bradul verde
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
El Dorado” cu care ne-a catadicsit disperarea de a ne „lepăda” de sărăcia lucie a „ socialismului luminos și multilateral dezvoltat” : grăbirea subscrierii certificatelor și cupoanelor... Se continuă cu preluarea intactă a ceea ce generic atribuim, îndeobște, ideii de redeșteptare națională, îmbrățișată ca atare în toate mediile sociale și politice de la începutul veacului al XIX-lea, regăsită și conceptualizată în fericita sintagmă istorică (din onor programa școlară) de „Națiune și acțiune la 1821”. Și, cine știe unde ne vom opri !?. Firește, nu sunt adeptul
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
pipăie pe aici și în timp ce vorbea, îi mângâia țâțișoarele ei nedezvoltate încă, apoi pe aici - spuse mai departe Eleonora, introducând mâna la încheietura picioarelor surorii mai mici. Ana se zbătea să scape din strânsoarea agresoarei, până căzură amândouă în apă, îmbrățișate. - Nebună ce ești. Lasă-mă în pace ... - Lasă, Ană, că nu te-am mâncat. Așa înveți ce se întâmplă și nu mai fugi ca o disperată de la film că vezi Doamne, te-a pipăit un băiat. O să te pipăie ei
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
decât o dată în viață, dacă nu le înveți singură. Ana, care scăpată din îmbrățișarea surorii sale, se refugiase în preajma celei mari, în timp ce se săpunea de zor pe cap, trăgea cu ochii și la ce se întâmplă cu cele două surori îmbrățișate. Valentina se opri din spălat curioasă să vadă până unde putea duce nebunia mijlociei, gata să intervină dacă era cazul, pentru a opri joaca ei periculoasă pentru cele mici. Eleonora, începu să-și sărute sora, ca și cum ar fi sărutat un
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
la Direcția Taberelor, unde era director fostul ei prieten din tinerețe. Nu în serie cu ei, ci mai târziu, în aceeași vară, am văzut și eu marea. Am plâns în fiecare zi, de bucurie! O sărutam și mă lăsam mângâiată, îmbrățișată. Nu pot să descriu în cuvinte emoția aceasta...pe care o trăiesc și acum, la mare. Când intru în apă, nu-i mai aud pe cei din jur. Disting clar, doar vuietul mării...mă răsfăț în atingerile ritmate. E atât
LA MALUL MĂRII NEGRE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366754_a_368083]
-
mai împinge colinda în umbra cântecului nevolnic, asumat comercialului muzical și asimilat spectacolului reperat neautenticității, incomunicabilității cu sublimitatea sufletească. Surori întru mai puține semnificații ale slăbiciunilor identificate în libere căderi subculturale și subtradiționale, Basarabia și celelalte provincii românești sunt surori îmbrățișate, pe care cântecul și versul le încununează mirific sub aceeași istorie. Așteptând iarna, ninsorile, scânteierile Crăciunului, farmecul colindei, răsună sublim glasul lui Fuego, versurile lui Adrian Păunescu și glasul Mariei Mocanu, dincolo și dincoace de râul din mijloc ce duce
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
fund și privește fără țintă. - Vreau la mama!... Vă rog, duceți-mă lângă mama! Tatiana, sora cea mai mare, îi așează căpușorul pe umărul ei. - Vasilică, hai s-o ducem să se odihnească în pace! Deasupra unui hău, patru copii îmbrățișați aruncă peste sicriu un pumn de pământ reavăn - Fie-i țărâna ușoară! - Tată, să ai grijă de ea! ( va urma) Referință Bibliografică: Povestea lui Vasilică / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1358, Anul IV, 19 septembrie 2014. Drepturi
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
mai apărut un mic incident la împărțirea paturilor pentru noapte. - Fete cu fete și băieți cu băieți spuse ferm Anica. Dar, după mutrele pleoștite pe care le-a provocat în jur revine „sau?” Au fost însă cuminți toată noaptea, strâns îmbrățișați. Epilog Ionel putea duce acasă jucăria nestricată. Doar că nu mai era jucăria mămicii. Altcineva îi mânuia sforile. Seara, Anica și-a pupat mămica și i-a confiat - Am cunoscut-o pe surioara mea geamănă. Semănăm leit, în toate. Abia
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
Autorului Poezie de Mihai GANEA GANEA MIHAI: drumul pierdut alerg după tine uneori mulțumită mă aștepți pe câte-o alee te lași sărutată iar coapsele tale se joacă cu gândul și ochii mei triști castanii triști plopii trec pe lângă noi îmbrățișati nebun nebun nebun doar cireșul mai este primăvara când dă strechea în el de cireș cine se plânge de tine poposești mereu în atâtea locuri te-mbraci sumar când vii la întâlnire atât de târzie mereu după ce nu știu pe
MIHAI GANEA-DRUMUL PIERDUT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361651_a_362980]
-
mai împinge colinda în umbra cântecului nevolnic, asumat comercialului muzical și asimilat spectacolului reperat neautenticității, incomunicabilității cu sublimitatea sufletească. Surori întru mai puține semnificații ale slăbiciunilor identificate în libere căderi subculturale și subtradiționale, Basarabia și celelalte provincii românești sunt surori îmbrățișate, pe care cântecul și versul le încununează mirific sub aceeași istorie. Așteptând iarna, ninsorile, scânteierile Crăciunului, farmecul colindei, răsună sublim glasul lui Fuego, versurile lui Adrian Păunescu și glasul Mariei Mocanu, dincolo și dincoace de râul din mijloc ce duce
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]
-
o perioadă, s-a dovedit a fi unul fals sau incomplet. De exemplu, astronomul, cosmologul polonez Nicolaus Copernic (1473-1543) a dărâmat teoria geocentrismului pământului instituită de grecul Ptolemeu (87 d.Hr. - 165 d.Hr.), cu noua sa teorie a heliocentrismului, îmbrățișată și de italianul Galileo Galilei (1564-1642), teorie completată și dezvoltată mai târziu de fizicieni, astronomi, matematicieni, precum germanul Johannes Kepler (1571-1630), englezul Isaac Newton (1642-1727), italianul Giordano Bruno (1548-1600), ajungându-se astfel la ideea universului nesfârșit. Galilei a dat și
ADEVĂRUL, IUBIREA ŞI FRUMUSEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351776_a_353105]
-
Reguli: 1. Sonetul să fie alcătuit din 14 versuri, 2 catrene (catren-strofă cu 4 versuri) și 2 terține (terțină-strofă cu 3 versuri), sau 3 catrene și un distih (distih-strofă cu 2 versuri) 2. Rima trebuie să fie a-b-b-a (adica rimă îmbrățișată) la catrene, iar la terține poate fi a-b-c a-b-c sau a-a-b b-c-c sau altă formă. E cea mai simplă formulă. 3. Măsura trebuie să fie egală sau simetrică: decasilab sau endecasilab, adică versurile pot fi de 10 sau 11 silabe
O PROVOCARE LITERARĂ ÎN MARGINEA SONETULUI de ALEXANDRINA CHELU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350521_a_351850]