1,704 matches
-
vânzare... ce? Locuitorul, care va fi închiriat de cătră stat ca vita, cu luna sau cu ziua, până la acoperirea datoriei. Peste aceasta se scot în vânzare pogoanele de pământ a căror inalienabilitate e garantată de Constituție și de legea de împroprietărire. Ce zice "Romînul" la acest specimen de percepție liberală? Ce zice? Băieții cari-l redijează n-au ochi să citească. În loc de-a constata de ce natură sunt dările neplătite: contribuțiuni directe, răscumpărarea clăcii, prestațiuni județene și altele, se leagă de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
guvernul liberal le-a decretat în favorul țăranilor. Nu-i luăm această plăcere. În loc de-a aplica pur și simplu texte de legi existente, au creat legi nouă pentru a stipula neînstrăinarea pământurilor țărănești, trecută până și-n Constituție, și împroprietărirea însurățeilor, cuprinsă asemenea în legea primitivă. Nu ne-am opus la această substituție, la acest nou cachet dat unor legiuiri pe cari dumnealor înșii nu le aplicaseră decât din momentul în care li s-a părut practic. Dar de altceva
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
organic; e o adunătură. Daca liberalismul pretinde a fi introdus toate reformele în țară, [î]i concedem bucuros paternitarea aceasta. Conservatorii pot fi învinovățiți însă că rezultatul acelor reforme e rău în toate? Să zicem că liberalismului i se datorește împroprietărirea. Cine nu știe că această reformă - departe de-a îmbogăți pe țăran, departe de a-l face mai neatârnat - i-au îngreuiat sarcinele. Cele douăsprezece zile pe an datorite pentru pământ și pășune s-au înmulțit azi într-atîta încît o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la Iași d. G. Vernescu a atras atențiune culegiului I și al II[-lea] asupra unui pericol social pe care tagma patriotică ar voi să-l evoce din senin: le-ar conveni adecă dumnealor o nouă cestiune rurală, o nouă împroprietărire. Pentru a explica starea înapoiată în care se află țăranul, d. C. A. Rosetti nu recurge la cauzele patente și cari scot ochii orișicui; nu acuză bugetul cheltuielilor urcat cu 40 procente de câțiva ani, pentru a hrăni pe toți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lipsiți de orice sentiment de religie și de patriotism precum e d-sa, în loc de a le vedea toate cum sunt, îi convenea a o căuta unde nu e: în raporturi de proprietate și de posesiune rurală. Iar mai trebuie o împroprietărire acestui om care n-are o palmă de pământ sub soarele țării și care trăiește din pomenele bugetului. Proprietarii sunt, se 'nțelege, de vină, pentru că nu insultă poporul lor românesc oferindu-i pământ de pomană, ci-l cred destul de vrednic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu pe d. Opran, care, dacă nu o altceva, e om cinstit cel puțin, a ales deputat pe un individ anume Toma Filitis. Știe lumea cine e acest individ? Acesta e proprietarul care la 1864, mirosind că se va face împroprietărirea, le-a luat tuturor clăcașilor de pe moșia sa pământurile ce le aveau în posesiune ereditară, iar la 2 mai a declarat că el nu are clăcași pe moșie. Deși Codul Caragea și toate legiuirile ulterioare priveau pământul țărănesc ca posesiune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atinge pragul critic de 50% din populația bărbătească chiar înainte de Revoluția franceză), școala primară, ziarul și popularizarea sa, învățămîntul tehnic, apariția universităților populare și efracția în învățămîntul superior, cursurile serale și bibliotecile municipale tot atîtea etaloane pe calea acestei belicoase împroprietăriri. Și iată că tocmai în secolul în care înălțimile strategice ale textualului erau, în sfîrșit, cucerite de cei de jos, poziția literală își pierde brusc miza, ca urmare a tehnicilor de reproducere despre care Walter Benjamin pronosticase, cu luciditatea unui
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să facă timp de secole, au reușit imitațiile modelelor apusene în secolul al XIX-lea. Despărțirile teritoriale abstracte, individualizarea proprietății funciare, pulverizarea "legăturilor de neam", au dizolvat organizarea sătească. Și nu trebuie să uităm că I.G. Duca, în 1921, propunea împroprietărirea obștiilor țărănești și nu individual, această intenție eșuând "în fața dorinței țăranului de a fi stăpân la el acasă" (Vulcănescu, 1997: 144). Desigur, încercarea de a depăși toate aceste puncte de vedere ne îndreaptă către un alt tip de analiză, care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
citească nu știe unde să caute, iar dacă știe și una și alta nu înțelege. Și atunci totul se transformă în grotesc. Dar ceea ce a păstrat românul este repulsia față de orice fel de supunere. Să ne amintim respingerea intenției de împroprietărire a obștii din 1921, la I.G. Duca. Dar, oricum, ideea rămâne și este observabilă și astăzi, ba chiar mai mult la oraș. "La noi toți ar fi voit să fie stăpâni pe ei, și să nu aibă nici un stăpân pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
numără aproximativ țara 11 088 n-au locuințe deloc, aproape alți 48000 locuiesc în bordeie, iar 350000 sau o cifră aproape de aceasta locuiesc în case cu o singură încăpere, și care sunt foarte pe nedrept numite case" (Drăghicescu, 1996: 428). Împroprietărirea îndestulătoare a țăranilor era de asemenea o sarcină esențială. O soluție care ar fi putut avea rezultate pozitive era aceea de arendare a moșiilor către tovărășiile sătești. Dar aceasta ar fi fost posibilă doar cu măsuri care să protejeze la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unor activități de reconstrucție și de restaurare a spațiului ecleziastic; * încurajarea construirii și finalizării unor noi lăcașuri de cult; * perfecționarea legislației privitoare la salarizarea integrală, de la bugetul de stat, a clerului și a unor categorii de personal al Bisericii; * finalizarea împroprietăririi centrelor de cult sau eparhiale; * sporirea, inclusiv prin pârghii fiscale, a rolului social al Bisericii. Îmbunătățirea calității actului de justiție prin: * recâștigarea încrederii cetățeanului în actul de justiție și aplicarea fermă a principiului constituțional "nimeni nu este mai presus de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
care s-au născut din această cauză, au dus la momentul 1864, când prin autoritatea lui Cuza Vodă, are loc prima reformă agrară, ce duce la lichidarea iobăgiei. Marii proprietari cedează o parte din pământ, astfel că se realizează o împroprietărire a țăranilor boierii dețin acum aproximativ 70% din proprietatea funciară, iar țăranii 30%. Totuși o mare parte a țărănimii continuă să fie lipsită de pământ. Construind teoria sa asupra neoiobăgiei, C-tin Dobrogeanu Gherea consideră că reforma din 1864 creează
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Nicolson, Londra, 1966, pp. 35-48. După cum notează Mathews, „Țăranul umil care nu avea decât o palmă de pământ era la fel de interesat să Își ceară dreptul de prim născut ca și bogătașul ce moștenea o proprietate Întinsă. Cererile de terenuri și Împroprietăririle nu se puteau face decât la Tribunalul Funciar (Manorial Court), unde se păstra un registru oficial cu pământurile arendate, ceea ce Însemna că exista un registru permanent al numelor proprietarilor. Acest sistem Îi stimula În mod direct pe oameni să Își
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în cea mai mare parte, redactată de el), e ales ministru în Guvernul Provizoriu, apoi membru al Locotenenței Domnești împreună cu Nicolae Golescu și Christian Tell. Adept al acțiunilor moderate, în opoziție cu aripa radicală a revoluționarilor, s-a pronunțat împotriva împroprietăririi clăcașilor, pentru o înțelegere cu Turcia și pentru o desprindere totală de sub protectoratul Rusiei. După înfrângerea revoluției pleacă în exil la Paris, apoi se stabilește în insula Chios, împreună cu familia, și, în ultimii ani, din nou la Paris. În anii
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
la dispoziție de peisajul propriu-zis și de peisajul uman al așezării natale a lui J., Jorăști. Incursiunile în miezul unor întâmplări și mai ales în psihologia oamenilor locului asigură scrierii, în egală măsură, pitoresc și veridicitate. Pretextul-pilon îl constituie episodul împroprietăririi de după primul război mondial, cu surprinderea seismului ce lovește în marea proprietate și a unor semiutopice modalități de accedere colectivă la bunăstare, gen cooperativa inițiată de un intelectual devotat comunității. O complicată țesătură de conflicte sentimentale sau familiale încarcă, uneori
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
000 de familii de țărani cu exploatări de până la 5 ha, sau 74,9% din numărul proprietăților funciare rurale particulare, Mihalache afirma, într-un discurs ținut la Câmpulung Muscel, că „printr-o politică inițială greșită de organizare și administrare a împroprietăririi s-a putut reface pe de-a-ntregul marea proprietate“ (subl. autorului). La foarte scurtă vreme după aceasta, într-un articol publicat în ziarul „Dreptatea“, el declara că în România procesul de refacere al marii proprietăți își urma cursul, în dauna
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
structura proprietății funciare rurale, întrucât datele lor nu erau comparabile. De fapt, polemica era o confruntare între concepțiile reprezentanților celor două poziții extreme, diametral opuse, față de problema țărănească din România: cea a național-țărăniștilor, care readuceau în discuția publică exproprierea și împroprietărirea ca soluție pentru ameliorarea stării de lucruri de la sate, și cea a moșierimii, care se opunea cu cerbicie oricărei schimbări de natură agrară ce i-ar fi afectat interesele. Oricum, la scurtă vreme după încheierea polemicii dintre Mihalache și Garoflid
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a marii proprietăți 43. Paralel, în anii 1939-1940, în publicistica vremii argumentele contra redistribuirii pământului s-au înmulțit, prin intensificarea atacurilor împotriva reformei agrare din 1921. Acesteia i se aduceau, mai des decât în anii precedenți, două grele învinuiri: că împroprietărirea nu a putut asigura micului agricultor un trai omenesc și că, pe de altă parte, țăranii nu au contribuit în mod mulțumitor la economie și la venitul național 44. În noua conjunctură pe care o luase la cumpăna dintre anii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
exploatări, de la 50 de hectare în sus. Pe aceste bunuri expropriate urmau a fi împroprietăriți țăranii cu loturi, după principiul proprietății de muncă, variind în funcție de numărul membrilor familiei, minimum atribuit fiind de 5 pogoane. Statului îi revenea obligația ca, odată cu împroprietărirea, să acorde țăranilor, prin Casa Rurală, căreia urma a i se spori puterea financiară și atribuțiile, creditele necesare, cu dobânzi mici. O instituție • Dumitru Șandru, Reforma agrară din 1945 în România, București, 2000, p. 18. • M. Mihăileanu, Exproprierea în lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mărfuri, spre a convinge pe săteni de avantajele muncii în comun. Proiectul interzicea cu desăvârșire arendarea oricăror bunuri rurale. El cuprindea, totodată, o serie de referiri privitoare la inalienabilitatea loturilor, la moșteniri, la succesiuni și la vânzarea pământurilor obținute prin împroprietărire 45. S-a solicitat ca, după stabilirea principiilor de bază, Comisia de reformă agrară a Cercului de studii să purceadă de urgență la redactarea detaliată a legii și a regulamentului ei. Propunerea nu a fost însă sprijinită de președintele Partidului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Frontului Național Democrat, a determinat conducerea celorlaltor partide să își expună opiniile în legătură cu modalitățile de soluționare a problemelor dominante ale perioadei. În materie de politică agrară, atât Partidul Național-Țărănesc, cât și Partidul Național Liberal s-au declarat de acord cu împroprietărirea țăranilor, dar fiecare a venit cu propria formulă. În partea introductivă a Manifestului-program, din 16 octombrie 1944, unde erau prezentate principiile și doctrina Partidului Național-Țărănesc, se preciza că partidul se situa „în materie agrară pe temeiul proprietății individuale țărănești, limitată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Național-Țărănesc, Manifest-Program. Octombrie 1944, București, p. 4. țărănească - se arăta în capitolul I, intitulat Proprietatea rurală - va fi una din preocupările de căpetenie în acest domeniu. Ca urmare, Statul - reprezentant al interesului colectiv - are dreptul să procedeze la exproprieri, la împroprietăriri, la cooperativizări, la culturi comune, la comasare, la disciplina muncii etc., în scopul ca producția să crească la maximum, iar exploatarea capitalistă și a intermediarilor să fie înlăturată. Partidul Național-Țărănesc consideră că, în faza actuală de concentrare a proprietății agrare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
octombrie 1944 era, în linii generale, similar cu cel din 193551. El viza instaurarea „Statului național-țărănesc“ și, prin înfăptuirea politicii agrare, crearea unui țăran nou, sănătos, înstărit și instruit 52. Partea inedită privea includerea reformei agrare, prin exproprierea moșiilor și împroprietărirea țăranilor. Dar partidul nu venea cu o formulă precis definită de înfăptuire a reformei 53. Pe de altă parte, intenția național-țărăniștilor era de a proceda la aplicarea exproprierii și împroprietăririi de îndată ce războiul ar fi luat sfârșit. Rațiunea acestei măsuri va
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Partea inedită privea includerea reformei agrare, prin exproprierea moșiilor și împroprietărirea țăranilor. Dar partidul nu venea cu o formulă precis definită de înfăptuire a reformei 53. Pe de altă parte, intenția național-țărăniștilor era de a proceda la aplicarea exproprierii și împroprietăririi de îndată ce războiul ar fi luat sfârșit. Rațiunea acestei măsuri va fi explicată într-o ședință a Consiliului de Miniștri de unul din liderii partidului, Ion Hudiță, care a deținut în cel de-al doilea guvern al generalului Constantin Sănătescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Partidul Național-Țărănesc (Maniu) și Partidul Național-Liberal (Brătianu) în anii 1944-1947, București, 1972, p. 150. Comunist din România au fost concentrate asupra național-țărăniștilor care susțineau realizarea ei și nu împotriva liberalilor, care refuzau să admită transferul de proprietate funciară privată, susținând împroprietărirea numai pe pământurile statului sau pe cele pe care moșierii și-ar fi exprimat dorința de a le vinde. Comuniștii au negat sistematic sinceritatea intențiilor național-țărăniștilor de a realiza reforma agrară, promisiunea de a o înfăptui după război fiind considerată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]