322 matches
-
nici cu douăzeci de numere vechi din Punch. Le așez pe toate Într-o grămadă. Și astea ce sînt ? Iau din nou cutia și scot un plic cu poze. E vreo fotografie aici pe care chiar vrei să... Simt o Împunsătură drept În inimă și mă opresc, În mijlocul frazei. Mă uit la o fotografie cu mine, cu mama și cu tata, stînd pe o bancă În parc. Mama are pe ea o rochie Înflorată, tata poartă o pălărie de soare absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
să rostesc cu greu, Întorcînd basmaua pe toate fețele. Nu trebuia... Am vrut eu ! În chip de mulțumire. Mă privește extrem de sincer. Mai ales că ai pierdut cingătoarea aia pe care ți-o făcusem de Crăciun. A ! zic, cu o Împunsătură de vinovăție. Ăă, da. Ce... păcat. Înghit În sec. Era o cingătoare atît de frumoasă ! Am fost foarte supărată că am pierdut-o. — Ei, la naiba ! Ochii i se umplu din nou de lacrimi. Am să-ți mai fac una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ani ! — Și, dacă tot ne spunem totul de acum Înainte... Lissy mușcă din pîinea prăjită cu stafide și mă privește lung. Faptul că i-ai dat papucii lui Connor are vreo legătură cu tipul ăla ? Cel din avion ? Simt o Împunsătură minusculă În inimă, pe care o ignor luînd o Înghițitură de cafea. A avut, oare, vreo legătură cît de mică cu el ? Nu. Nu, n-a avut nici cea mai mică legătură. — Nu, zic fără să ridic privirea. Nici o legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că nu te temi de nimic. Jack ridică evaziv din umeri, iar eu schițez un zîmbet. — Chiar așa, nu ți-e frică de absolut nimic ? insist. — Bărbaților adevărați nu le e frică, spune glumind. Nu-mi pot reprima o mică Împunsătură de nemulțumire. Jack e probabil singurul om din lume care nu vorbește aproape deloc despre sine. — De unde ai cicatricea asta ? Îl Întreb, arătînd spre Încheietura lui. — E o poveste lungă și plicticoasă. ZÎmbește. Nu vrei s-o auzi, crede-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
O nouă viață. — Ce faci aici ? Îl Întreb, ridicînd vag din umeri, stil de-fapt-nu-mă-interesează. — Am găsit foaia volantă despre eveniment pe biroul tău. Ridică o hîrtie, fără să-și ia ochii de la mine. Emma, vreau neapărat să vorbim. Simt o Împunsătură În piept. Ce crede, că e de ajuns să apară, ca eu să las totul și să vorbesc cu el ? Ei, bine, poate că sînt ocupată. Poate că am Încheiat acel capitol din viața mea. La asta nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Se apropie pînă ajunge la un metru de mine și mă privește extrem de sincer. M-am tot gîndit la ce mi-ai zis. Trebuia să-ți spun mai multe lucruri. Nu trebuia să te las așa În ceață. Simt o Împunsătură de surpriză, urmată de o tresărire de orgoliu rănit. Acuma vrea să-mi spună, nu? Ei bine, poate că e prea tîrziu. Poate că acum nu mă mai interesează. Nu trebuie să-mi spui nimic. Afacerile tale te privesc numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Fitz, care încerca să se agațe de gulerul lui. Încleștarea dură ceva mai mult de zece secunde. Cu o fandare în dreapta, caporalul îl făcu pe reporter să se dezechilibreze, ceea ce ușură efortul de împingere și îl reduse la o simplă împunsătură în piept. Fitz urlă scurt și se prăvăli de la etaj. - Bravo, Mitch. Așa-i trebuie. Scăpați de el. Frank scuipă în lături și porni clătinând din cap spre ușă. Totul se terminase. Era cazul să bea un rachiu și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Și la fel de clar era că problema lui Hugo i se părea foarte distractivă. —Cum îți merge? s-a interesat el. Lumea agentului imobiliar care profită fără rușine de pe urma clienților e înfloritoare, nu? Tonul ironic al vocii nu reușea să ascundă împunsătura. —Foarte bine. Una dintre pulpele grăsuțe ale lui Theo a reușit să scape din scutec. Hugo s-a muncit s-o bage la loc. În mod previzibil, Theo a început să urle. — Văd că te distrează să fii tată, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
rar, fiind prezentă la Oncești - Bacău și Dodești - Vaslui (pl. XXXIV). La categoriile ceramice descrise, predomină decorul de striuri dese, asociat deseori cu benzi de linii în val, precum și benzile de linii scurte verticale situate peste striuri orizontale, ca și împunsăturile cu dinții pieptenului, în inventarele stațiunilor din secolele VIII-IX, cu predilecție în ultimul veac menționat. În privința asemănărilor și deosebirilor, de-a lungul celor două faze, specifice preliminariilor culturii Dridu, nu s-au observat pentru tipul de așezare, locuință, anexă diferențe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
simple, concentrice (Dodești) ori rozete. Aceste mărci de olar provin încă din perioada anterioară și se vor menține și ulterior secolelor X-XI. Decorul de pe corpul vaselor se compune din câteva elemente principale, combinate variat: linia orizontală, vălurită, punctată (făcute prin împunsături succesive, cu pieptenele sau rotița dințată), oblică, verticală, în zig-zag, canelura, crestăturile. Cel mai frecvent motiv decorativ este linia orizontală sau în val, aplicată singură ori în benzi, ce acoperă 2/3 din suprafața vaselor. Liniile orizontale erau incizate succesiv
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
slave este format din benzi de linii în val succesive sau benzi de linii în val alternând cu benzi de linii orizontale, în timp ce la recipientele autohtone doar striurile orizontale și benzile în val pot forma singure decorul unui vas, iar împunsăturile sau benzile verticale și oblice de striuri apar în asociere cu celelalte, fiind ornamente secundare. Din punctul de vedere al originii, această diferențiere etno-culturală este normală, întrucât cele două populații provin din medii opuse, iar moștenirea lor este diferită, distinctă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bântuie lumea cu regretele și neîmplinirile sale. o pată de lumină, o bătaie de aripi sau roua pe flori Într-o dimineață caldă de vară. m-am ridicat În picioare și l-am mân- gâiat pe obraz, peste rănile de la Împunsăturile de fus, peste Șaman 227 orbita goală a ochiului, În care se ascunsese acum un fluture colorat ce pâlpâia din aripi. — iubitul meu frate ! Dragul meu ! Tu nu ești rău ! Cine ți-a spus că ești rău ? mi-a luat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
care bântuie lumea cu regretele și neîmplinirile sale. O pată de lumină, o bătaie de aripi sau roua pe flori într-o dimineață caldă de vară. m-am ridicat în picioare și l-am mângâiat pe obraz, peste rănile de la împunsăturile de fus, peste orbita goală a ochiului, în care se ascunsese acum un fluture colorat ce pâlpâia din aripi. — Iubitul meu frate ! Dragul meu ! Tu nu ești rău ! Cine ți-a spus că ești rău ? mi-a luat ani în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
apărare posibilă: să uite că are un trup, să se despartă de carnea proprie, de oase, să reușească să devină o prezență spirituală, numai duh, astfel încât aceia să poată continua să lupte cu cadavrul său ce n-o să mai simtă împunsăturile, tăieturile și orice alt soi de cruzime sălbatică. Izbuti să se despartă de sine însuși, redevenind copilul Giandomenico. Trăgând cu urechea învăța pe de rost predici, lecții și tot ceea ce asculta. Redeveni micul uriaș ce ochea cu sula veverițele și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
deschizând ușa și poftind-o înăuntru. Făcu doi-trei pași, nu mai putea să zboare, ar fi vrut să reia plutirea și atunci, cu gesturi largi, nefirești, cu fața dintr-odată luminată și îmbrăcat cu o tunică albă ce nu cunoscuse împunsătură de ac, Ionuț o pofti în balconul garsonierei lui. Vântul le șuiera pe la urechi, orașul se întindea într-o priveliște largă și Cosmina simți dorința de a zbura cu orice preț. Vru să se suie pe balustradă, în vis fusese
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cuvintele, dar putea să vibreze și undele vibrațiilor lui se întretăiau cu liniile pământului și ale cerului. Intră în sufletul pietrelor, al cristalelor sclipitoare. Totul era bun și folositor, chiar și moartea, învăluită într-o tunică albă ce nu cunoscuse împunsătură de ac. Moartea avea păr auriu și ochi viorii și răspândea un parfum atât de pătrunzător, încât în ungherele întunecate acesta de-a dreptul sclipea. Pe drum treceau alaiuri de oameni care priveau, dar nu mai erau oameni-animale, oameni- păsări
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
au așezat cu pleoșteala în sus. Ochii erau atât de negri, încât nu înghițeau, ci hăpăiau lumina. Și, ca să se știe de unde le vine lăcomia, coada ochilor se desfăcea într-un evantai de zbârcituri. Iar pleoapele atârnau, ca umflate de împunsătura unui ac. Trăsăturile feței suiau ascuțite, pe urmele lor rămăseseră linii adânci, ca și cum cineva îi cususe pielea neîndemânatic cu iglița, pe dedesubt. Barba nerasă de câteva zile, în loc să acopere, nu făcea decât să adâncească brazdele din obraz. Iar sângele, căznindu-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îl desenaseră în aceeași poziție. Probabil că, dacă cineva ar fi suprapus desenele într-un film de animație, cele patru desene rulate succesiv ar fi reprodus unul dintre salturile lui de lăcustă. Magul frunzelor avea picioare subțiri, terminate ca o împunsătură de ac. Nu putea călca decât de pe o frunză pe alta, nu știm ce se întâmpla atunci când nu mai erau frunze pe care să calce, așa cum nu știm ce se întâmplă cu zeii când mor oamenii care i-au creat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mână de alți oameni exemplari, într-un moment sau altul al vieții, al relațiilor sau al activității noastre cu toții "am simțit fulgerări de invidie, chiar dacă de diverse intensități, de la micile ei pișcături și până la adâncile, distrugătoarele de suflet, sfâșietoarele ei împunsături de pumnal" (Epstein, 2008, p. 32). Din când în când, fiecare dintre noi am avut și avem momente mai scurte sau mai lungi de invidie; ea prosperă datorită diferențelor (biologice, materiale, financiare, sociale, psihologice) dintre oameni 52. Emoție complexă, invidia
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a-l califica cu aceleași epitete dulci și măgulitoare. Prin toată broșura se țese tendința de-a lovi mai cu deosebire într-o persoană care, prea nobilă și prea recunoscută de opiniunea publică, nu-și va pune mintea cu asemene împunsături de ac. Critica d-sale - și ni permitem mult numind-o astfeli - dac' ar fi avut conștiința puterei sale, ar fi putut să rămână în limitele demnităței, chiar nejudecând altfeli decât din așa - numitul punt de vedere vulgar, fără pătrunderea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
una lângă alta, des și într-un amestec hotărât de mai nainte. O pictură în puncte de marmură, un fel de broderie în piatră; ci pe când la broderia comună colorile deosebite sunt reprezintate printr-un fir deosebit, la mozaic fiecare împunsătură cere un alt ac. După ce placa era pe deplin lucrată și uscată, suprafața se netezea și i se da o poleitură care te face să crezi că întregul tablou a crescut în piatră și nu ar fi făcut de mâni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numit de către unii arheologi Stoicani-Aldeni, aspect cultural în care se integrează și așezarea eneolitică de la Tămășeni, comuna Umbrărești, la sud de Tecuci. Majoritatea vaselor au fost împodobite cu diverse ornamente, plecându-se de la tehnica simplă a barbotinei, a alveolelor și împunsăturilor în pastă, și ajungând la rafinatele modelări de caneluri și incizii desfășurate paralel, în spirale sau cercuri și semicercuri, tangente la cerc, paranteze etc. De asemenea, a fost întrebuințat material colorant dat înainte de ardere, atât culoarea albă, cât și roșul-vișiniu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe dl D. Hârlescu, G. Tutoveanu și V. Ghețiu și două ale domnului D. Hârlescu și D. V asiliu - Bacău.” Era și pe atunci, neîndoios, legea cu calomnia, dar în lumea intelectuală se știa și ce e șarja, gluma, umorul, împunsătura provocatoare producerii altor momen te de veselie. Populată era „Tribuna literară” înființată de ziar din primele zile ale existenței sale. Aici a publicat G. Tutoveanu foarte multe poezii: „Iubire”, „Decemvre”, „Spune‐mi”, „Dor”, „Iisus”, „Fii gata”, „Sutașul din Căiuți”, „Portret
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
asemănător, petrecut între Roland și Olivier, din La chanson de Roland. Astfel, după ce Panurge "a spălat capul și gâtul mortului cu vin alb din cel mai bun și l-a oblojit cu praf de bălegariță", "a făcut de jur-împrejurul gâtului cincisprezece împunsături de ac, ca să se prindă capul, apoi l-a uns cu o alifie, pe care el o numea sculativă"269. Și motivul trezirii miraculoase la viață este parodiat prin enumerarea gradată a recăpătării tuturor facultăților umane, care culminează în zona
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și a bazinului, care alături de oasele membrelor inferioare se păstrează destul de bine. Ca inventar, în fața craniului, la mică distanță, se află o ceșcuță de formă bitronconică, cu buza ușor răsfrântă în afară. Pe umăr este decorată cu un șir de împunsături adânci. Are culoarea cenușie închisă. Era așezată cu gura spre fața defunctului. Lângă picioare, în zona genunchilor, se afla un omoplat de animal. Mormântul VII (Pl. 4/1; 10/5). Înhumat, în poziție chircită, pe partea stângă, la adâncimea de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]