13,283 matches
-
bucurie în viață. Hristos „Robul” este într-adevăr ridicat și înălțat, este ridicat pe crucea răstignirii, pentru ca toți să-L vadă și să-L disprețuiască, în cea mai publică, umilitoare și dureroasă formă de execuție. „Iar Eu, când Mă voi înălța de pe pământ, îi voi trage pe toți la Mine” (In. 12, 32), prezice El. Aproape anticipând un astfel de deznodământ, pasajul îndeamnă la reflecție asupra scopului acestei suferințe nevinovate: „Dar El a luat asupră-Și durerile noastre și cu suferințele
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ne-am obișnuit să uităm. Cu rare excepții, am uitat pe cei care și-au dăruit viața, cariera profesională, liniștea pentru eliberarea României de comunism - în închisori, pe munți, în exil. Și totuși! Din ,ne-uitare" (termenul îi aparține) se înalță ființa, viața și opera lui Virgil Ierunca. împlinește 85 de ani Virgil Ierunca! Mai este nevoie să menționăm tot ceea ce a făcut în țară (pînă în 1946) și în exil, în străinătate, începînd din 1947? Citească oricine paginile autobiografice din
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
cuprinde în întregime. Iubirea este extatică, „erosul este intensitatea iubirii-agape”, opusă oricărui duh de posedare. În această stare de totală renunțare, sufletul este centrat pe Dumnezeu care-l lasă să-I contemple Frumusețea. Sufletul crește avansând în interiorul întunericului 6. Sufletul, „înălțat în duh prin puterea Duhului, ieșind ... din el însuși, răpit în extazul fericit, vede frumusețea neînțeleasă și necuprinsă”7, fiind astfel unit în mod direct cu Dumnezeu. Aceasta este starea pe care, cu o intensitate din ce în ce mai sporită, o vor experia
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
sunt aripile, tot așa lumina cerească a Duhului ridică aripile gândurilor meritorii ale sufletului și le conduce și orientează sufletul cum poate acesta mai bine a-L urma”34. Și din nou, „Domnul va face (sufletul) ușor, să se poată înălța în înălțimile cerurilor și să-l transforme și să-l schimbe de la chiar natura sa”35. Această schimbare și evoluție a sufletului este un proces continuu, care este supus harului. Astfel, creșterea nu este constantă, deși Sfântul Macarie afirmă că
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
se poate retrage într-o oarecare măsură, iar omul coboară la nivelul imediat inferior, aflându-se acum la a 11-a treaptă”41. În zborul sufletului, credinciosul este deschis la influențele rele, având libertatea să se scufunde sau să se înalțe. Sfântul Macarie pune accentul atât pe unicitatea locului rugăciunii în ascetismul macarian, cât și pe soteriologia progresivă și pe potențialul de a zbura în prezența lui Dumnezeu chiar dacă legăturile cu trupul pământesc sunt încă prezente. În ceea ce-l privește pe
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
un proces continuu și etern”45. Sfântul Grigorie declară că: „Odată eliberat din legăturile sale pământești, sufletul devine lumină și iute în mișcarea sa ascendentă, zburând de jos spre înălțimi”46. Sufletul se ridică mereu mai sus și își va înălța tot mai mult sufletul, prin dorința sa de lucrurile cerești, străduindu-se să ajungă la ceea ce va fi să vină”47. Natura Binelui atrage spre el pe cei care îl caută, sufletul se ridică tot mai sus și își va
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
tot mai mult sufletul, prin dorința sa de lucrurile cerești, străduindu-se să ajungă la ceea ce va fi să vină”47. Natura Binelui atrage spre el pe cei care îl caută, sufletul se ridică tot mai sus și își va înălța și mai mult zborul, prin dorința față de lucrurile pământești întoarsă spre ceea ce urmează să vină. Făcut să dorească și să nu abandoneze înălțimea transcendentă a lucrurilor deja obținute, se face drum spre înălțimi fără curmare, chiar prin realizările sale anterioare
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
capul în pământ, și-a repezit bastonul de lemn de cireș cu un dinte de fier drept într-o foaie de arțar îngălbenită, căzută pe jos, pe care o ridică în aer, contemplând-o. Apoi, înfigând bastonul la loc, își înălță capul și făcu în văzduh un semn cu mâna cealaltă, cum ai închina un lucru sau cum ai răsuci un comutator... După mai multe hârâieli, cum se aude la t.v., când se caută să se ia legătura prin satelit
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
regală, adică cele treizeci de milioane de euro și două mii șase sute de acri de pământ intravilan, probabil că Paul Lambrino s-ar fi mulțumit să-și poarte graseielile și resentimentele pe la televiziunile și ziarele din București. Cum ștacheta s-a înălțat brusc, a plusat în fața Knesset-ului israelian, în pură logică resentimentară: ,Nici eu, dar nici tu!" Ceea ce-l doare pe Lambrino nu e suprimarea sutelor de mii de evrei, ci posibilitatea ca dușmanul său de moarte să se îmbogățească brusc
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
materializate îndeosebi în romanul Povestea cu cocoșul roșu. Azi însă comicul din acest roman, extras din viața la țară, mi se pare total perimat, dezolant, pueril, lamentabil. Și totuși critica literară basarabeană persistă, printr-o obtuzitate de neînțeles, în a înălța elogii acestui roman mediocru, considerat ,un adevărat fenomen" (Mihai Cimpoi) sau ,unul dintre cele mai interesante romane din tot ce a dat literatura basarabeană" (Alexandru Burlacu). Cele mai înalte onoruri le-a obținut scriitorul cu argumentul prioritar al acestei cărți
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
asemenea misticului nimica din celebra formulare a lui Caragiale. Fie că este straniu pînă în pragul suprarealității (Dimitrie Serafim și Aura Goșanec), fie că se naște frust din materia cromatică, asemenea lui Adam din pămînt (Anatol Vulpe), fie că se înalță arhitectural din pete, într-o delicată perspectivă postcubistă (Merica Râmniceanu ), fie că ipostaziază extazul, în care frisonul divin și antecamera orgasmului se împletesc inextricabil (Emilian Lazaresco), fie că amestecă, printr-o alchimie ciudată, în imaginea unei tulburătoare Lolite avant la
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
știu de unde și nu știu cum, după ce destul de multă lume îi dăduse câte o monedă, în vagonul metroului a apărut un balon rotund, galben; iar el, copilul-cerșetor, s-a jucat vreun minut cu balonul, tot lovindu-l cu cele două cioate mici, înălțându-l în aer cu cioatele, mișcându-l rapid, zvâcnit, grotesc, în sus și-n jos, sărind și râzând în gura mare. De câte ori o să am ocazia să mă joc cu un balon am s-o fac numai cu coatele, ținându-mi
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
va finaliza, probabil , fie prin inventarea unei noi (cea de a cincea) categorii temporale, fie prin împotmolirea în propria-i cenușă sau, Doamne ferește, în neant. Ori poate că din recapitulări și rezumate, din cenușă și neant muzica savantă își va înălța noi catedrale în care să se oficieze ritualuri de regenerare și regăsire. Cu atît mai mult cu cît ,regăsirea eterofoniei în lumea modernă și corespondența ei în toate culturile tradiționale ale lumii - așa cum constata pe bună dreptate Ștefan Niculescu - ar
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
loialitate Sub auspicii care păreau nefavorabile coeziunii s-a săvârșit un miracol. Contrar previziunilor sceptice, cei doi s-au tratat de la egal la egal, au solicitat unul de la altul sfatul, solidaritatea, afecțiunea. Un aliaj de un calibru neobișnuit va fi înălțat ca un model de alianță literară, el va dezminți colportajul că talentele nu se suportă între ele, că sunt mistuite de rivalități, că nu se pot defini decât prin egolatrie și narcisism. Să precizez încă o dată datele parteneriatului. Rezum, s-
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Ciobanu, Angelica Stoican, Nicoleta Voica, Nicolae Mureșan, Dinu Iancu Sălăjanu sunt doar câteva nume care au demonstrat, și cu această ocazie, ce înseamnă autenticitatea, profesionalismul, dragostea și respectul față atât de (tele)spectatori cât și pentru acest gen de artă înălțat la rang de patrimoniu național. Iar când peste toate cântecele (cu texte de bun simț) mai rămâne în suflet rezonanța melodiilor interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș, cuvintele devin fără rost... În ceea ce o privește pe moderatoarea emisiunii, Iuliana Tudor
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
ușoare; eu nu le-am remarcat. Ceea ce am zărit era o sală mare, plină cu bărbați de diverse vârste. Cu toții erau îmbrăcați în cămăși cenușii, nici brune, nici negre: pronunțat cenușii; cu toții s-au ridicat cu zgomot de pe locurile lor, înălțându-și brațele pentru salutul roman. Șirurile de scaune erau despărțite printr-un spațiu median, la capătul sălii se găsea un podium. Pe podium era o masă, în spatele ei un fotoliu, iar deasupra acestuia atârna un portret al lui Oltramare în
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
și cu o palidă fată, consuma un hartan de miel. "Un exemplar autentic, împachetat în inele de grăsime; privește-i pungile de sub ochi, urechile clăpăuge, un adevărat model!..." Clientul astfel descris și luat în derâdere începu să se agite. Își înălță fruntea cât putea de mult, continuând să rămână așezat, apoi se întoarse spre o masă învecinată cu expresia de ocară boche. Mă ridicai și-l luai pe filosof de braț. El împinse scaunul la loc, se ridică de bună voie
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
dirija monotonia calmă a ritmului. Ici și colo, câte un felinar își împrăștia lumina câțiva metri de jur-împrejur... călătoria "trăsurii fantomă". În întuneric, se întrezăreau vag în depărtare clădiri amenințătoare și stranii; am dat ocol unui lac, apoi am văzut înălțându-se turla unei biserici cum sunt cele din nordul țării, după aceea niște mori de vânt... Unde mă aflam? Scurtă incursiune într-un ținut imaginar. Imposibilitatea de a recunoaște în mod real ceva... și, în fața misterului acestor năluciri, mi-am
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
e superior tuturora. E idealul binelui! În ziua în care pacea va domni pe mica noastră planetă, când toți vom fi uniți, în ziua aceea vor domni binele, frumosul și adevărul. În ziua aceea, de bună seamă, toți oamenii vor înălța rugăciunea lui Voltaire: "Pričre ŕ Dieu. - Tu ne nous as point donné un coeur pour nous haďr et des mains pour nous égorger; fais que nous nous aidions mutuellement ŕ porter le fardeau d'une vie pénible et passagčre; que
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
faptele sale. Dar judecă totul nu cu creierul, ci cu inima de femeie învinsă. Patima sa o determină să facă o tragedie dintr-o întîmplare care în mod obișnuit nu se plătea cu astfel de preț. Acest lucru o și înalță, dar în același timp o și coboară, atît în raport cu personajele care se chinuie să redobîndească pe o cale mai dreaptă armonia pierdută, dar mai ales față de cele a căror soartă e determinată de obligația de a răspunde unor exigențe morale
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
deschidere spre celălalt. În această comuniune, fiecare dintre ele își îmbogățește și își împlinește întreaga ființă, în toate laturile ei și în toate aspirațiile ei; iubirea, este înflăcărată de har și țintește să dobândească Împărăția, și sporind în spiritualizare, îl înalță pe om la infinitul dumnezeiesc. Cu totul dimpotrivă, desfrânarea vădește o iubire egoistă de sine. Ea îl mărginește pe om la sinele egoist și îl închide cu totul față de ceilalți, împiedicând orice formă de comunicare și schimbul de bogăție ființială
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
muzică, în locul lui s-a instalat omul. înainte vreme, păcatul se răspîndea în dulci tînguiri; a venit clipa cînd s-a instaurat: declamația a înfrînt rugăciunea, romantismul Căderii a triumfat asupra visului armonios al decăderii". Iar căderea și decăderea pot înălța trupul, îngropînd însă sufletul. O cădere și o decădere nu ca niște accidente, ce pun mediocritatea la locul ei și dau geniului un nou avînt, ci ca ucideri în timp prin obsedante reiterări ale unor idealuri vii la origine. Căci
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
ca lumina și inaccesibil ca un astru. Orice edificiu sonor (aidoma unui edificiu spiritual) trebuia să îmbrace o formă proprie, cerută logic de ideea pe care o conținea. Muzica lui Bach, bunăoară, este spirit pur ce ne ajută să ne înălțăm, chiar dacă aura ei s-a deplasat din zona organelor de simț, redevabilă mentalității renascentiste, în zona inimii. O inimă ca o fereastră sfîntă, deopotrivă firavă și rezistentă, deschisă spre Cer, adică spre divinitate. Astăzi, inima muzicii parcă a ruginit, așa cum
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
mai puțin dotată secundar, fără păr pe piept, la Cornu, în nas, și care pe bună dreptate nu inspiră nimic tinerilor. Cum nu inspirați ceva pozitiv nici cei ce citiți această revistă. Care dintre voi ați sădit un brăduț, ați înălțat o vilă cu wc interior, ați arat? Puneți mîna pe sapă. Cu ea puteți chiar lovi constructiv un intelectual în tichie sau pe oricine doriți. Atenție doar să n-o lovești pe mama cu lopata, că-i faci o impresie
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
în picturile lui Chagall: "E nuntă, liniște. Flutură vîntul rufe albe, întinse pe frînghie la ŤBirtul înfrățireať". Mireasa se-nvîrte printre mese. E tînără, strălucitoare. Toți o ciupesc, o cheamă, o sărută. O retușează, o rujează, îi cîntă. Bem. Umbra se-nalță-ncet ca fumul, din pahare. Bunica-i fericită și valsează. Zîmbește tandru de pe etichetă, de pe sticlă. Și ne cuprinde cu mîinile de după gît, ne cheamă să fugim cu ea în noaptea nunții". Emoționante sînt numeroasele referințe thanatice cărora azi le
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]