34,839 matches
-
sau mai puțin vizibil, nenumărate energii ale artei europene și din care au derivat tot atîtea aspirații și ideologii. Este vorba de acel segment artistic care a părăsit comentariul direct pe marginea formelor naturale și s-a ridicat pînă la înălțimea de la care privirea devine contemplație, faptele concrete se transformă în principii, iar creația propriu-zisă părăsește și ea planul sensibil și se preschimbă în cercetare a esențelor. O astfel de cercetare a încercat să facă, de-a lungul unei cariere prodigioase
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
de mare interes în tăietura lor insolită, totdeauna miezos și fermecător în limbajul d-sale extrem de personalizat. Cu atît mai convingător cu cît refuză emfaza, redundanțele, egotismele sforăitoare: "Cu toții ne dăm seama că lumea și împrejurimile ei le contemplăm de pe înălțimea clopotniței din satul ori cartierul natal, ceea ce nu ne împiedică să fantasmăm, fie și numai uneori, în ceasuri de blegeală și cu luciditatea coborîndu-ne vertiginos către zero, că a noastră îi cea mai falnică și cea mai aproape de Dumnezeu. De
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
dacă nu cumva umilitoare pentru un sediu de Senat. Priveam reportajul tv cu aurăriile împodobind sala înaltă de 13 metri și un gând-frisoană mi s-a instalat deodată în minte, după care am avut o tresărire de superstițios: și dacă înălțimea aceasta va avea influențe negative asupra activității aleșilor ? Dacă 13-le ăsta - cel mai anticristic număr - va ajuta la votarea unor legi mai stufoase decât să le poată pricepe oricare pământean? Sfinte, Dumnezeule! Poate că nici ei, senatorii, nu le-
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
alte necazuri îndurate în vechiul regim. Pe acest trecut mai degrabă imaginar și-au construit, însă, autoritatea morală postdecembristă, ni s-au și înfățișat ca modele etice, mai și mustrând națiunea din când în când, pentru că nu prea este la înălțimea lor. Atât că Ileana Mălăncioiu nu se împacă nici cu ideile primite și nici cu modelele autopropuse. Vrea să știe pe ce se întemeiază un prestigiu și câtă îndreptățire are cineva, prin ce a făcut ieri și prin ce face
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
de a-și continua tratamentul pe seama unor inși care n-au nici o posibilitate să fugă pentru că sunt fie morți, fie se află într-o clinică“. După această expunere care, oricât de convingător suna, nu părea, totuși, să se ridice la înălțimea tradiționalei logici occidentale, Magdalena a făcut o scurtă pauză. Eu eram cam obosit și mi-am spus că, probabil, sunetul glasului ei, hipnoticul suiș și coborâș al melodiosului ei glas mă predispunea la somn. „Vedeți“ a reînceput însă ea, „vedeți
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
72-73; PG 48, col. 994). footnote>. Scriitorul antiohian, analizând afirmația apostolului neamurilor că ar fi „neiscusit în cuvânt”, răspundea criticii aduse retoricii astfel: „Dacă aș cere de la preot să aibă dulceața cuvântărilor lui Isocarte, majestatea lui Demostene, gravitatea lui Tucidide, înălțimea lui Platon, atunci ar trebui să mi se pună înainte această mărturie a lui Pavel. Dar așa nu cer de la preot nici una dintre aceste însușiri. Nu cer nici podoaba căutată a cuvântărilor oratorilor păgâni și nici nu mă interesează cum
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
1999 în Germania pentru “România literară”. O auzim din nou pe Aglaja... de data asta vorbind românește. Rodica a stabilit un record cu acest interviu. Aglaja nu voia să vorbească românește. Avea complexe. Se temea că n-o să fie la înălțime. Se trezise actorul din ea. Ezitările, căutarea cuvintelor, bucuria, cînd prindea din zbor colacul de salvare - un “giusto”, de pildă sau un “capisco” -, o făceau atît de autentică și cît de precis, de exact, de economicos gîndea în cuvinte înfricoșător
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
contrastului între succesul exterior și bănuita drama interioară. Pe de o parte, vedetele nu sînt fericite, deși sînt bogate și adulate, totul e efemer, succesul nu ține niciodată cît și-ar dori, pe de altă parte ele sînt departe de înălțimea morală și de strălucirea intelectuală cu care le dotează viața ficțiunii. Piesa scriitoarei irlandeze Pam Gems nu ocolește schema: în anii de după marea glorie, Marlene Dietrich continuă să dea concerte prin capitalele lumii, își amintește de importantele persoane care au
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
vei contribui la Politica demografică a țarii? Ara a bătut din palme și a strigat: Țumburuc, țumburuc! Vrem să te vedem la cuc! Vezi să nu te plesnesc! Nu zău, a spus Ara. S-a făcut liniște. Erau de aceiași Înălțime. Nu crezi că și reciprocă e valabilă?a spus Ara. S-a dat un pas Îndărăt, a ridicat mâna simulând că vrea să lovească, dar și-a pus-o În față. Bebe Însă i-ar fi stâlcit obrazul dacă ea
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
doar politic și administrativ pentru că sufletul și conștiința n-au avut graniță. În vara anului 1865 are loc prima trecere a lui Cârțan În „țară” prin „Vama cucului“ prin locul vegheat de cei doi soli ai pământului românesc trimiși către Înălțimi: Negoiul și Moldoveanul. Aude aici legenda lui Negru Vodă. Din 2 oct. 1865 rămâne În fruntea familiei căci Își pierde tatăl. În 1867 Îi spune mamei sale: „Anul aista am să plec dincolo”. Și-o face În 22 mai, ajunge
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
eveniment cultural - un recital de poezie și muzică, organizat de poetul Daniel Vorona. A recitat superb versuri alese un scriitor despre care nu știam nimic - respectiv Florentin Popescu (ce personalitate, ce poeme, ce discuții interesante!) iar muzica a fost la Înălțime. O seara de neuitat. Mai spre capătul unei mese «lunge» au stat Nae Georgescu și Doina Rizea cu un domn care Îmi părea cunoscut de undeva. Am aflat că nu era altul decât apreciatul poet și publicist (revista LUMINĂ LINA
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
și ținând mai tot timpul capul pe spate pentru a te putea vedea. Altfel privirea nui ajungea să te vadă decât până la gât. De aceia În clasă avea catedra pusă pe un podium foarte Înalt, pentru a fi aproape la Înălțimea cârlanilor. Avea un talent nemaipomenit de a desena pe tablă cu crete colorate planșele de anatomie, că tâmpit să fi fost, și tot Înțelegeai. Fiind deja În clasa 7 (nu aveam voie nici să purtăm freză nici să fumăm tutun
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
asigură o precizie de cântărire de 0,01 g; baia de apă; termometru 0...100°C, cu diviziuni de 0,1°C; ciur sau sita de 2,5..4 mm, diametru de 20...30 cm și un cadru metalic cu înălțimea de 10..15 cm. penseta; spatula; capsula de porțelan; sticlă de ceas cu diametru de 10 20 cm; cilindru gradat; cuțit pentru deschis cutii. Modul de lucru Fiecare ambalaj care formează proba se cântărește cu precizie, obținâdu-se masă brută (m
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
și cât mai apropiată de cea naturală. Aspectul siropului Lichid siropos, sticlos ; Se admit particule de pulpa în suspensie, prezența sâmburilor în suspensie la dulceața de zmeura, afine, mure, fragi ; Nu se admite prezenta corpurilor străine și a impurităților minerale. Înălțimea stratului de sirop fără fructe este 72 maxim 2 cm. Consistentă siropului -lichid vâscos negelificat, nezaharificat ; -se admite o ușoară gelificare la dulceața de afine, căpșuni, coacăze, gutui, zmeura ; Culoarea siropului Uniformă apropiată de cea a fructelor fierte, fără caramelizare
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
mai întâi să cobori, spre a ajunge la stânga pentru a intra în cel de-al treilea birou de pe același palier trebuie să o iei la dreapta, să urci jumătate de scară și apoi să mergi drept. Pentru a ajunge la Înălțimea sa, Ivan Mihailovici coborâse un etaj și jumătate și apoi mersese ca teleghidat, de parcă ar fi știut de când s-a născut unde trebuie să ajungă. Nici nu-și pusese problema că ar fi putut să greșească atunci când a apăsat hotărât
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
De contemplat turlele aurite ale bisericii - nu credea. Fusese de-ajuns ca o singură dată, într-o viață de funcționar, Marfa Stanilova să deschidă gura și liniștea lui se dusese pe apa Volgăi. A fost întotdeauna un slujbaș conștiincios. De când înălțimea sa îl condusese în acest birou nu lipsise nici măcar o singură zi, dar ce spune el de lipsuri - nu întârziase nici măcar un minuțel. Sigur, nu se pun întârzierile din pricini de forță majoră cum ar fi înghețarea mijloacelor de transport
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
o sticlă de votcă: "cine mai pune de-o juma, cine mai pune de-o juma?", sau tare, de-ți țiuie urechile: "nu s-a băgat azi votcă, nu s-a băgat azi pufoaice". S-ar putea să-l cheme înălțimea sa și să-i frece ridichea. Pentru atâta lucru nu și-ar fi răcit Marfa Stanilova gura de pomană! Păi, nu s-a dus el de două ori singur-singurel la înălțimea sa știind că a venit vremea să-i tragă
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
băgat azi pufoaice". S-ar putea să-l cheme înălțimea sa și să-i frece ridichea. Pentru atâta lucru nu și-ar fi răcit Marfa Stanilova gura de pomană! Păi, nu s-a dus el de două ori singur-singurel la înălțimea sa știind că a venit vremea să-i tragă un perdaf, să tune și să fulgere, să-l amenințe cu gazeta de perete, cu votul de blam, cu Siberia. Ei și, i-a căzut conciul? I-a luat cineva boii
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
pic, a putut să ajungă la birou fără să se țină de pereți, nu i-au căzut galoanele - nu că ar avea, dar așa se zice! - că a apărut la rubrica "Așa nu" a revistei satirice de perete "Ghimpele", însă Înălțimea sa nu a avut inimă aia să-i dea vot de blam, și nici să-l trimită, poate în semn de avansare, în Siberia. Așa că Siberia, drăguța de ea, a rămas acolo, la ea acasă, frumoasă, mândră și bogată, și
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
să aibă formă s-au coagulat într-o rânduială atomică fac duș cu stropi de alcool oricând face bine o dezinfecție la sânge se lucrează mereu și la nivelul creierului e un punct tare delicat încep să am rău de înălțime și unde mai pui intru și-n criză de timp mă amestec tot mai mult cu făptura lui Toma necredinciosul mâinile le pierd prin măruntaiele nopții sunt gata să le înhațe ligamentele orelor să le articuleze în lumea incestului asta
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
Sebastian Reichmann Bîieșița n-are leafî absența se joacă de-a v-ați ascunselea cu visele neîncepute nefăcute neterminate absența se joacă cu nenumăratele perechi de brațe nesupuse mulțimilor înălțimilor rotunjimilor absența se joacă de-a lungul și de-a latul pereților încărcați de ciorchini de oameni și de fotografii de-ale lor "băieșița n-are leafă" ș.a.m.d. un rege de operetă decorează un general în ținută de
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
în aceeași măsură, nu uită și, în felul lor, nu iartă, diferite acte de cruzime, de trădare și nerecunoștință care în societatea noastră umană sînt monedă curentă. Dar zburătoarele? Inofensivele, drăguțele, miniaturalele vrăbii care toată vremea țopăie, ciugulind nepăsătoare din înălțimi și din țărînă modesta lor hrană? Dar veselele rîndunele aducătoare de primăveri? Sau porumbeii, populație cu care piațetele unor orașe ca Veneția, Parisul sau Tel-Avivul sînt atît de familiarizate? Haide să zăbovim puțin asupra mult alintatelor zburătoare. "Copilul meu cînd
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
principal al acestor gingașe viețuitoare în vederea căruia își concentrează toate eforturile precarei lor existențe în permanentă levitație este să-și clădească un cuib unde să-și depună ouăle și să procreeze. Toată vremea zburătăcesc de colo colo în căutarea unor înălțimi unde nici o pisică nu poate să se avînte, tatonează "locația" potențială și ambianța, fie că e vorba de pragul (destul de lat) al unei ferestre de la mansardă, o porțiune de balcon sau de acoperiș, ba chiar un colț de pod. Emițînd
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
m-am gîndit eu după aceea, cînd era prea tîrziu. Sau de-a curmezișul uneia din coloanele alongate din material plastic care astupau șirurile de rufe întinse la uscat? Sau într-o crăpătură de zid în plin soare, la o înălțime, în principiu, inaccesibilă pisicilor? Nu, nu numai că nu-mi dăduse prin cap, dar îl încredințasem fără nici o altă recomandare concretă femeii, care, după cum a reieșit a doua zi cînd am refăcut drumul împreună - eu, roasă deja de păreri de
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
fixează lui Octavian Paler o adevărată efigie de liber cugetător, a cărui cultură asimilată creator, revărsată În cele mai diverse registre de morală, rămâne mărturie peste veac. Deși dintr-o altă speță intelectuală, profesorul Nicolae Balotă mai dă seamă de Înălțimea spiritului românesc ieșit În rada universală a culturii. 12 ianuarie, 2009 N.B. Toate formulările de răspuns ale lui Octavian Paler conțin un tragism asumat; este drept, la o vârstă care apasă timpul trecut, condensându-l În clipe, pe care autorul
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]